VAD vaduri s. n. 1. Loc (adincit in pamint) pe unde curge o apa (v. albie matca); p. ext. apa valuri. Vadul ishi murmura cintul SHi foile sisiie k sherpoaicele. BENIUC V. 99. Se auzea slab gilgiitul vadurilor Moldovei. SADOVEANU O. I 57. Tu impleteshti in curcubeie Comoara lacrimilor noastre SHi cel mai scump nisip tul duci in vadul Dunarii albastre. GOGA F. 16. In vaduri ape repezi curg SHi vuiet dau in cale. COSHBUC P. I 191. Se pare cum k alte valuri Cobor mereu peacelashi vad. EMINESCU O. I 204. ◊ Fig. I se rumpe A lui suflet cind priveshte pesteal vremurilor vad. EMINESCU O. IV 113. 2. Loc pe cursul unui riu unde malul e jos shi apa putzin adinca permitzind trecerea prin apa de la un mal la altul. La vadul Popricanilor calarimea ieshise cu caii la adapat. SADOVEANU O. VII 24. Linga vad de ape grele Dornic murgul miam oprit. CERNA P. 142. Nu puteam hotari un vad de trecere nu pentru picior dar nici macar pentru ochi. HOGASH M. N. 217. Ei zboaro vijelie trec ape far’de vad Naintea lor senaltza puternic vechii muntzi. EMINESCU O. I 98. ♦ Fig. Loc de trecere p. ext. loc de salvare de scapare. Peaici shiau facut vad oshtile turceshti. VLAHUTZA R. P. 19. Eu cercam un vad Sa ies la lumea larga. EMINESCU O I 92. K uritul nare vad Decit scindura de brad. ALECSANDRI P. P. 307. 3. TZarm mal liman. Linga vaduri se zaresc nishte circiume ticaloase. RUSSO O. 152. Sarin mare K o floare SHimi ieshin vad K un brad. TEODORESCU P. P. 71. 4. Loc situat in apropierea unei cai mai mari de comunicatzie pe unde trece multa lume shi care asigura unui negustor o clientela numeroasa shi un cishtig bun; p. ext. afaceri prospere. Vad bun treaba buna mai ales in alegeri cind cartierul general al bataliei pe mahala era in circiuma lui. PAS Z. I 152. Umbla... dupa o pravalie cu vad bun. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 56. Gherasim lua conducerea comertzului pastrind aceeashi firma care facuse un vad asha de bun. BART E. 322.