14 definitzii pentru isprava
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ISPRÁVA ispravi s. f. 1. Fapta treaba actziune dusa (cu bine) pana la capat indeplinita cu succes; p. ext. aventura. ◊ Loc. adj. De isprava = (despre oameni) cumsecade vrednic; (despre actziuni) bun remarcabil. De nicio (sau nici de o) isprava = care nu e bun de nimic care nu inspira incredere. ♦ (Ir.) Pozna nazdravanie. 2. Rezultat bun obtzinut in urma unor eforturi; succes reushita izbanda. ◊ Expr. Fara nicio (sau vreo) isprava = fara niciun rezultat; zadarnic. Din sl. isprava bg. izprava.
isprava sf [At: CORESI EV. 40/24 / Pl: ~ravi (inv) ~ve / E: vsl исправа] 1 (Jur; inv) Hotarare data de o autoritate. 2 Rezultat al unei actziuni indeplinite cu succes Si: reushita. 3 (Pex) Actziune indrazneatza shi riscanta Si: aventura. 4 (Ie) Fara nici o ~ Fara rezultat fara folos Si: zadarnic. 5 (Inv) Act obtzinut de la o autoritate. 6 Indeplinire a unei actziuni dificile. 7 (Ie) A face ~ A duce la bun sfarshit o misiune Si: a indeplini. 8 (Inv; ilv) A aduce in ~ A realiza. 9 (D. oameni; ila) De ~ Care inspira incredere Si: cumsecade onest vrednic. 10 (Ial; d. actziuni) Vrednic de luat in seama Si: bun remarcabil. 11 (D. oameni; ila) Fara (de nici o nici de o) ~ Care nu inspira incredere Si: nesabuit neserios netrebnic. 12 (Ial; d. actziuni) Fara nici un rezultat. 13 (Ivr) Conducere administrativa a unui stat a unei regiuni etc. Si: administratzie. 14 (Inv) Institutzie. 15 (Inv; ilv) A face ~ de... A procura. 16 (Inv) Insushire. 17 (Inv) Capacitate de a face ceva Si: facultate putintza. 18 Terminare a unei actziuni. 19 (Ilav) De ~ Definitiv. 20 (Inv; ie) De toata ~va Cu desavarshire. 21 (Inv; ie) A dormi de toata ~a A fi mort. 22 (Mtp) Spirit rau. 2324 (Irn) Fapta regretabila (dar lipsita de gravitate) comisa de cineva Si: nazdravanie pozna.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ISPRÁVA ispravi s. f. 1. Fapta treaba actziune dusa (cu bine) pana la capat indeplinita cu succes; p. ext. aventura. ◊ Loc. adj. De isprava = (despre oameni) cumsecade vrednic; (despre actziuni) bun remarcabil. De nici o (sau nici de o) isprava = care nu e bun de nimic care nu inspira incredere. ♦ (Ir.) Pozna nazdravanie. 2. Rezultat bun obtzinut in urma unor eforturi; succes reushita izbanda. ◊ Expr. Fara nici o (sau vreo) isprava = fara nici un rezultat; zadarnic. Din sl. isprava bg. izprava.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ISPRÁVA ispravi s. f. 1. Fapta lucrare treaba actziune dusa pina la capat (cu bine); p. ext. aventura. Poporul rus are o legenda interesanta despre ispravile unui erau al sau cu numele Ilia Murometz. SADOVEANU L. 30. Mari ispravi de vitejie Cunoscute poate voua Ascultatzi acu la mine Sa va spun shi eu vreo doua. IOSIF P. 70. ◊ Loc. adj. De isprava = (despre oameni) de treaba cumsecade vrednic capabil cinstit; (despre actziuni) insemnat bun remarcabil. Se aflau in neamul lor adevaratzi oameni de isprava shi gospodari buni. SADOVEANU E. 96. Ce lucru bun a facut... k sa faca shi acum ceva de isprava? ISPIRESCU L. 158. Ramiind fara tovarashi de isprava shi mai dindumi shi parintele Isaia un pui de bate asha din senin chihaiam pe mama sa se puie pe linga tata k doar ma da shi pe mine la catihet. CREANGA A. 80. De nici o (sau nici de o) isprava = care nu e bun de nimic care nu inspira incredere. Taci nebuna batrina ce eshti k numai vorbai de tine... nu eshti nici deo isprava. ALECSANDRI T. I 363. ♦ Pozna nazbitie nazdravanie. SHtia sa fie shi sever cind va intreceatzi cu ispravile in clasa shi in curte. PAS Z. I 112. 2. (Uneori ironic) Rezultat bun obtzinut in urma unei sfortzari; izbinda reushita succes. Cum sa fac eu acu sa ma intorc cu isprava buna. ISPIRESCU L. 77. Hula grozava shi pingarita! Iaca frumoasele ispravi ale invatzaturii papistashilor. NEGRUZZI S. I 13. Ashtepta sa vada isprava... Dupa citava vreme au vazut creanga sa cea hultuita k sau prins. DRAGHICI R. 102. Isprava haiducilor impotriva turcilor. TEODORESCU P. P. 551. ◊ Fig. Fiecare isprava a shtiintzei artei sau industriei este o izbinda asupra materiei care omul o supune trebuintzelor... sale. KOGALNICEANU S. A. 90. ◊ Expr. Fara nici o (sau vreo) isprava = fara nici un rezultat. Ma tem sa nu te intorci fara nici o isprava. ISPIRESCU L. 13. Acest piriiash neinsemnat... se repede k sa imbratzosheze pre mindrul riu pre care il curteneshte de atitzia ani fara vreo isprava. NEGRUZZI S. I 316. ♦ (Invechit) Savirshire sfirshit indeplinire. Cu aceasta statornicie au urmat catra isprava scoposului (= scopului) sau. DRAGHICI R. 148. 3. (Invechit shi regional; in loc. adv.) De isprava = de indata imediat numaidecit. Inima mea catra tine sau robit de isprava. CONACHI P. 245. Cine strica dragostele... Mincel viermii de isprava. JARNÍKBIRSEANU D. 281.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ISPRÁVA ispravi f. 1) Rezultat favorabil obtzinut in urma unui efort fizic sau intelectual; reushita; izbanda; succes. 2) Fapta nesocotita cu urmari neplacute dar lipsita de gravitate; nazbatie; shotie; pozna; boroboatza; dracie. [Sil. ispra] /<sl. isprava bulg. izprava
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
isprava f. 1. rezultat mai ales favorabil: ma tem sa nu te intorci fara nicio isprava ISP.; 2. deplina executziune: cand te apuci la vreo treaba n’o lasa fara isprava PANN; 3. fapta mai adesea stralucita: multe shi mari ispravi; (ironic) ce mai isprava! 4. fig. probitate: om de isprava. [Slav. ISPRAVA corectziune].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ispráva f. pl. avĭ (vsl. isprava corectziune indreptare. V. pravila). Fapta executziune (maĭ ales iron. saŭ fam.): Ce maĭ isprava! N’aĭ facut nicĭ o isprava! Fapta vitejeasca: ispravile luĭ PapuraVoda. Executziune sfirshit rezultat: a lasa lucru fara isprava (neterminat). A face un lucru de isprava al face bine shi al termina. Om de isprava om serios harnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ispráva s. f. g.d. art. isprắvii; pl. isprắvi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ispráva s. f. g.d. art. ispravii; pl. ispravi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ISPRÁVA s. 1. v. fapta. 2. aventura. (Ishi povestea ~ile din acele vremuri.) 3. treaba (pop. shi ir.) pricopseala (reg.) pricoapsa (fam. shi ir.) scofala. (Na facut mare ~.) 4. v. pozna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ISPRÁVA s. v. autorizatzie izbanda imputernicire reushita succes.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ISPRAVA s. 1. fapta. (Ce ~ ai mai comis?) 2. aventura. (Ishi povestea ~ile din acele vremuri.) 3. treaba (pop. shi ir.) pricopseala (reg.) pricoapsa (fam. shi ir.) scofala. (Na facut mare ~.) 4. boroboatza nazbitie nazdravanie pocinog pozna shotie trasnaie (reg.) boatza dandana dananaie dandanaie nasarimba (Mold. shi Bucov.) palotie (prin Ban.) snoaba (Mold. Bucov. shi Transilv.) tonoasa (inv.) bosma. (Ce ~ ai mai comis?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
isprava s. v. AUTORIZATZIE. IZBINDA. IMPUTERNICIRE. REUSHITA. SUCCES.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
om de isprava / de nadejde expr. om bun; om care te potzi bizui la nevoie.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F51) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
isprava, ispravisubstantiv feminin
- 1. Fapta treaba actziune dusa (cu bine) pana la capat indeplinita cu succes. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Poporul rus are o legenda interesanta despre ispravile unui erou al sau cu numele Ilia Murometz. SADOVEANU L. 30. DLRLC
- Mari ispravi de vitejie Cunoscute poate voua – Ascultatzi acu la mine Sa va spun shi eu vreo doua. IOSIF P. 70. DLRLC
- 1.1. Aventura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: aventura
- 1.2. Boroboatza, dracie, nazbatie, nazdravanie, pozna, shotie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: boroboatza dracie nazbatie nazdravanie pozna shotie
- SHtia sa fie shi sever cind va intreceatzi cu ispravile in clasa shi in curte. PAS Z. I 112. DLRLC
-
- De isprava = (despre oameni): capabil, cinstit, cumsecade, vrednic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se aflau in neamul lor adevaratzi oameni de isprava shi gospodari buni. SADOVEANU E. 96. DLRLC
- Ramiind fara tovarashi de isprava shi mai dindumi shi parintele Isaia un pui de bate asha din senin chihaiam pe mama sa se puie pe linga tata k doar ma da shi pe mine la catihet. CREANGA A. 80. DLRLC
-
- De isprava = (despre actziuni): bun, remarcabil, insemnat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bun remarcabil insemnat
- Ce lucru bun a facut... k sa faca shi acum ceva de isprava? ISPIRESCU L. 158. DLRLC
-
- De nicio (sau nici de o) isprava = care nu e bun de nimic care nu inspira incredere. DEX '09 DLRLC
- Taci nebuna batrina ce eshti k numai vorbai de tine... nu eshti nici deo isprava. ALECSANDRI T. I 363. DLRLC
-
-
- 2. Rezultat bun obtzinut in urma unor eforturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum sa fac eu acu sa ma intorc cu isprava buna. ISPIRESCU L. 77. DLRLC
- Hula grozava shi pingarita! Iaca frumoasele ispravi ale invatzaturii papistashilor. NEGRUZZI S. I 13. DLRLC
- Ashtepta sa vada isprava... Dupa citava vreme au vazut creanga sa cea hultuita k sau prins. DRAGHICI R. 102. DLRLC
- Isprava haiducilor impotriva turcilor. TEODORESCU P. P. 551. DLRLC
- Fiecare isprava a shtiintzei artei sau industriei este o izbinda asupra materiei care omul o supune trebuintzelor... sale. KOGALNICEANU S. A. 90. DLRLC
- 2.1. Sfarshit, savarshire, indeplinire. DLRLCsinonime: sfarshit savarshire indeplinire
- Cu aceasta statornicie au urmat catra isprava scoposului (= scopului) sau. DRAGHICI R. 148. DLRLC
-
- Fara nicio (sau vreo) isprava = fara niciun rezultat. DEX '09 DLRLCsinonime: zadarnic
- Ma tem sa nu te intorci fara nici o isprava. ISPIRESCU L. 13. DLRLC
- Acest piriiash neinsemnat... se repede k sa imbratzosheze pre mindrul riu pre care il curteneshte de atitzia ani fara vreo isprava. NEGRUZZI S. I 316. DLRLC
-
-
- De isprava = de indata. DLRLCsinonime: imediat numaidecat
- Inima mea catra tine sau robit de isprava. CONACHI P. 245. DLRLC
- Cine strica dragostele... Mincel viermii de isprava. JARNÍKBIRSEANU D. 281. DLRLC
-
etimologie:
- isprava DEX '98 DEX '09
- izprava DEX '98 DEX '09