ISPRÁVA ispravi s. f. 1. Fapta lucrare treaba actziune dusa pina la capat (cu bine); p. ext. aventura. Poporul rus are o legenda interesanta despre ispravile unui erau al sau cu numele Ilia Murometz. SADOVEANU L. 30. Mari ispravi de vitejie Cunoscute poate voua Ascultatzi acu la mine Sa va spun shi eu vreo doua. IOSIF P. 70. ◊ Loc. adj. De isprava = (despre oameni) de treaba cumsecade vrednic capabil cinstit; (despre actziuni) insemnat bun remarcabil. Se aflau in neamul lor adevaratzi oameni de isprava shi gospodari buni. SADOVEANU E. 96. Ce lucru bun a facut... k sa faca shi acum ceva de isprava? ISPIRESCU L. 158. Ramiind fara tovarashi de isprava shi mai dindumi shi parintele Isaia un pui de bate asha din senin chihaiam pe mama sa se puie pe linga tata k doar ma da shi pe mine la catihet. CREANGA A. 80. De nici o (sau nici de o) isprava = care nu e bun de nimic care nu inspira incredere. Taci nebuna batrina ce eshti k numai vorbai de tine... nu eshti nici deo isprava. ALECSANDRI T. I 363. ♦ Pozna nazbitie nazdravanie. SHtia sa fie shi sever cind va intreceatzi cu ispravile in clasa shi in curte. PAS Z. I 112. 2. (Uneori ironic) Rezultat bun obtzinut in urma unei sfortzari; izbinda reushita succes. Cum sa fac eu acu sa ma intorc cu isprava buna. ISPIRESCU L. 77. Hula grozava shi pingarita! Iaca frumoasele ispravi ale invatzaturii papistashilor. NEGRUZZI S. I 13. Ashtepta sa vada isprava... Dupa citava vreme au vazut creanga sa cea hultuita k sau prins. DRAGHICI R. 102. Isprava haiducilor impotriva turcilor. TEODORESCU P. P. 551. ◊ Fig. Fiecare isprava a shtiintzei artei sau industriei este o izbinda asupra materiei care omul o supune trebuintzelor... sale. KOGALNICEANU S. A. 90. ◊ Expr. Fara nici o (sau vreo) isprava = fara nici un rezultat. Ma tem sa nu te intorci fara nici o isprava. ISPIRESCU L. 13. Acest piriiash neinsemnat... se repede k sa imbratzosheze pre mindrul riu pre care il curteneshte de atitzia ani fara vreo isprava. NEGRUZZI S. I 316. ♦ (Invechit) Savirshire sfirshit indeplinire. Cu aceasta statornicie au urmat catra isprava scoposului (= scopului) sau. DRAGHICI R. 148. 3. (Invechit shi regional; in loc. adv.) De isprava = de indata imediat numaidecit. Inima mea catra tine sau robit de isprava. CONACHI P. 245. Cine strica dragostele... Mincel viermii de isprava. JARNÍKBIRSEANU D. 281.