19 definitzii pentru indeplinire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INDEPLINÍRE indepliniri s. f. Actziunea de a indeplini shi rezultatul ei; infaptuire executare; realizare. V. indeplini.

INDEPLINÍRE indepliniri s. f. Actziunea de a indeplini shi rezultatul ei; infaptuire executare; realizare. V. indeplini.

indeplinire sf [At: BIBLIA (1688) 119/2 / Pl: ~ri / E: indeplini] 1 (Inv) Realizare a unui scop. 2 (Inv; ilav) Intru toata ~a Cu totul. 3 (Inv; ial) Pretutindeni. 4 (Inv; ial) Cu desavarshire. 5 Realizare. 6 Executare cu succes a unei sarcini. 7 (Iuz; is) ~a planului de munca Efectuare a planului de munca la data fixata pentru aceasta. 8 (Ie) A duce la sau (intru) ~ A pune in aplicare Si: a executa.

INDEPLINÍRE indepliniri s. f. Infaptuire executare realizare efectuare. Indeplinirea planului cincinal ne va duce cu mult inainte pe calea infloririi patriei noastre. LUPTA DE CLASA 1951 nr. 34 14. Este bine cunoscut faptul k indeplinirea sarcinilor poate fi asigurata doar atunci cind sarcina trasata este insotzita imediat de un control sistematic al executarii. SCINTEIA 1953 nr. 2701. ◊ Expr. A aduce la (sau invechit intru) indeplinire = a indeplini. Am adus intru indeplinire tot ceea ce neatzi poroncit. CREANGA P. 272.

INDEPLINÍ indeplinesc vb. IV. Tranz. A savarshi a face a infaptui a realiza ceva; a duce la bun sfarshit. In + deplin.

INDEPLINÍ indeplinesc vb. IV. Tranz. A savarshi a face a infaptui a realiza ceva; a duce la bun sfarshit. In + deplin.

indeplini vt [At: LB / Pzi: ~nesc / E: in + deplin] 1 A realiza ceva. 2 (Inv) A avea misiune. 3 (Inv) A desavarshi. 4 (Inv) A completa. 5 (Inv) A inlocui pe cineva pentru un anumit interval de timp. 6 A duce la bun sfarshit o insarcinare.

INDEPLINÍ indeplinesc vb. IV. Tranz. A savirshi ceva a infaptui a executa a realiza a duce la bun sfirshit. Ai de indeplinit o datorie. SADOVEANU O. VII 66. Buna idee dar cum so indeplineshti? POPESCU B. II 76. Cade pe pamint Nendeplinind in viatza grozavui juramint. ALECSANDRI P. A. 147.

A INDEPLINÍ ~ésc tranz. (datorii ordine planuri conditzii etc.) A executa conform prevederilor; a aduce la rezultatul cerut; a efectua; a izbandi. SHia ~it misiunea. [Sil. depli] /in + deplin

indeplinésc v. tr. (d. deplin). Implinesc satisfac: aceasta mashina indeplineshte toate toate conditziunile de a functziona bine.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

indepliníre (depli) s. f. g.d. art. indeplinírii; pl. indepliníri

indepliníre s. f. (sil. pli) g.d. art. indeplinírii; pl. indepliníri

indepliní (a ~) (depli) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indeplinésc imperf. 3 sg. indeplineá; conj. prez. 3 sa indeplineásca

indepliní vb. (sil. pli) ind. prez. 1 sg. si 3 pl. indeplinésc imperf. 3 sg. indeplineá; conj. prez. 3 sg. shi pl. indeplineásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INDEPLINÍRE s. 1. v. executare. 2. implinire realizare satisfacere (rar) satisfactzie. (~ dorintzei cuiva.) 3. infaptuire realizare (inv.) realizatzie. (~ misiunii primite.) 4. v. desfashurare. 5. v. efectuare. 6. aplicare executare. (~ unei sentintze.)

INDEPLINIRE s. 1. efectuare executare executzie facere implinire infaptuire realizare savirshire (inv.) savirshit. (~ unei lucrari.) 2. implinire realizare satisfacere (rar) satisfactzie. (~ dorintzei cuiva.) 3. infaptuire realizare (inv.) realizatzie. (~ tuturor viselor.) 4. efectuare executare prestare prestatzie. (~ unei munci utile.) 5. efectuare executare prestare. (~ serviciului militar.) 6. aplicare executare. (~ unei sentintze.)

INDEPLINÍ vb. 1. v. executa. 2. v. ajunge. 3. a infaptui a realiza (inv. shi reg.) a sfarshi (inv.) a obarshi. (SHia ~ misiunea.) 4. v. desavarshi. 5. a asculta a implini a satisface. (Ia ~ toate capriciile.) 6. a implini a realiza a satisface (inv.) a plini (rar fig.) a satura. (Ia ~ dorintza.) 7. v. realiza. 8. a se implini a (se) infaptui a se realiza (pop.) a se intampla (inv. shi reg.) a se plini. (Prorocirea lui sa ~.) 9. v. respecta. 10. v. desfashura. 11. v. efectua. 12. a aplica a executa. (A ~ o hotarare judiciara.)

INDEPLINI vb. 1. a efectua a executa a face a implini a infaptui a realiza a savirshi (inv. shi pop.) a plini. (Am ~ tot ce miai dat.) 2. a(shi) ajunge a (shi) atinge a(shi) infaptui a(shi) realiza. (SHia ~ scopul.) 3. a infaptui a realiza (inv. shi reg.) a sfirshi (inv.) a obirshi. (SHia ~ misiunea.) 4. a desavirshi a implini a infaptui a realiza. (SHia ~ opera.) 5. a asculta a implini a satisface. (Ia ~ toate capriciile.) 6. a implini a realiza a satisface (inv.) a plini (rar fig.) a satura. (Ia ~ dorintza.) 7. a se adeveri a se confirma a se implini a se realiza. (Previziunile lui sau ~.) 8. a se implini a se infaptui a se realiza (pop.) a se intimpla (inv. shi reg.) a se plini. (Prorocirea lui sa ~.) 9. a onora a respecta a tzine (pop.) a pazi. (SHia ~ invoiala.) 10. a depune a desfashura a duce a efectua a executa a face a intreprinde a presta. (A ~ acolo o munca utila.) 11. a efectua a executa a face a presta ashi satisface. (Ishi ~ serviciul militar.) 12. a aplica a executa. (A ~ o hotarire judiciara.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

DER MOHR HAT SEINE ARBEIT GETAN; DER MOHR KANN GEHEN (germ.) maurul shia indeplinit misiunea; maurul poate sa plece Schiller „Fiesco” act. III scena 4. Astazi formula glumeatza de retragere atunci cand simtzi k nu mai este nevoie de prezentza sau de serviciile tale.

Intrare: indeplinire
indeplinire substantiv feminin
  • silabatzie: in-de-pli- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indeplinire
  • ‑ndeplinire
  • indeplinirea
  • ‑ndeplinirea
plural
  • indepliniri
  • ‑ndepliniri
  • indeplinirile
  • ‑ndeplinirile
genitiv-dativ singular
  • indepliniri
  • ‑ndepliniri
  • indeplinirii
  • ‑ndeplinirii
plural
  • indepliniri
  • ‑ndepliniri
  • indeplinirilor
  • ‑ndeplinirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

indeplini, indeplinescverb

  • 1. A realiza ceva; a duce la bun sfarshit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ai de indeplinit o datorie. SADOVEANU O. VII 66. DLRLC
    • format_quote Buna idee dar cum so indeplineshti? POPESCU B. II 76. DLRLC
    • format_quote Cade pe pamint Nendeplinind in viatza grozavui juramint. ALECSANDRI P. A. 147. DLRLC
etimologie:
  • In + deplin DEX '98 DEX '09

indeplinire, indeplinirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a indeplini shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Indeplinirea planului cincinal ne va duce cu mult inainte pe calea infloririi patriei noastre. LUPTA DE CLASA 1951 nr. 34 14. DLRLC
    • format_quote Este bine cunoscut faptul k indeplinirea sarcinilor poate fi asigurata doar atunci cind sarcina trasata este insotzita imediat de un control sistematic al executarii. SCINTEIA 1953 nr. 2701. DLRLC
    • chat_bubble A aduce la (sau invechit intru) indeplinire = indeplini. DLRLC
      sinonime: indeplini
      • format_quote Am adus intru indeplinire tot ceea ce neatzi poroncit. CREANGA P. 272. DLRLC
etimologie:
  • vezi indeplini DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.