OCHI¹ (I II 4 7 11 12 III) ochi s. m. (II 1 2 3 4 5 6 8 9 10 13) ochiuri s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele doua organe ale vederii de forma globulara sticloase ashezate simetric in partea din fatza a capului omului shi a unor animale; globul impreuna cu orbita pleoapele genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Vazand cu ochii = repede. Ochi in ochi = privinduse unul pe altul. Cu ochii inchishi = a) fara discernamant; b) pe dinafara pe de rost; foarte ushor fara dificultatzi. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (shi urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ushor nelinishtit; a dormi iepureshte. Cat vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cat cuprinzi cu privirea pana la departari foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el insushi a fi de fatza la o intamplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea pareri proprii a judeca prin prisma altuia. A pazi (sau a ingriji) pe cineva k ochii din cap = a pazi a ingriji etc. pe cineva cu cea mai mare atentzie. A arata (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva in mod discret (pe cineva sau ceva) facand o mishcare ushoara a ochilor in directzia voita. A iubi pe cineva (sau ai fi drag cuiva) k lumina ochilor (sau mai mult decat ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ochii dupa cineva (sau dupa ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva ai placea foarte mult cineva sau ceva a tzine mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi sa vezi pe cineva = a fi suparat pe cineva a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau rai) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) inaintea ochilor = a fi foarte suparat a fierbe de manie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a intalni pe cineva (pe neashteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care itzi iese intamplator in cale; a zari. Ashi vedea visul cu ochii = ashi vedea realizata o dorintza. E cu ochi shi cu sprancene = e evident e clar. A i se intoarce (cuiva) ochii in cap (sau pe dos) se zice cand cineva este in agonie cand moare. A(shi) da ochii peste cap = a) a cocheta a afecta²; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o arma) la ochi sau a lua la ochi = a tzinti a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea banuieli asupra cuiva a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = ai placea cineva sau ceva; a pune sub observatzie a urmari. A face un lucru cu ochii inchishi = a face un lucru foarte ushor fara dificultate fara ezitare. Intre patru ochi = fara martori in intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la faina shi cu altul la slanina se spune despre cel care: a) se uita crucish sau b) ravneshte la doua lucruri deodata. (Munceshte lucreaza alearga se fereshte fuge etc. de ceva) deshi scoate ochii = (munceshte lucreaza etc.) cat poate din rasputeri. 2. Facultatea de a vedea simtzul vazului vedere; privire uitatura. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierdutzi = cu privirea neconcentrata privind in gol; in extaz. Sub ochii noshtri = a) sub privirea noastra; b) acum in prezent. In ochii cuiva = dupa parerea cuiva dupa aprecierea cuiva in conshtiintza cuiva; in fatza cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de forma pentru a salva aparentzele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatra = a privi nepasator rece inmarmurit. A avea ochi = a se arata priceput in a aprecia un lucru dintro privire. A masura (sau a judeca a pretzui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximatzie cu privirea insushirea unui obiect sau a unei fiintze; a studia a cerceta a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da a cumpara) pe ochi = a vinde (sau a cumpara) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a tzine foarte mult la cineva al privi cu drag. A manca (sau a inghitzi) cu ochii = a manca cu mare pofta; a pofti. Incotro vede cu ochii sau unde il duc ochii = indiferent unde in orice directzie fara tzinta aiurea. ♦ Fig. Putere de patrundere discernamant; judecata ratziune. 3. (La pl.) Obraz fatza. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) in ochi = cu indrazneala fatzish fara crutzare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spatziile libere ale unei ferestre in care se monteaza geamurile; panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatzii. ♦ Mica deschizatura inchisa cu sticla facuta intrun perete exterior folosind la aerisirea sau la iluminarea unei incaperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea shi aerisirea podurilor a mansardelor sau a incaperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Portziune de loc in forma circulara acoperita cu altceva (apa nisip zapada etc.) decat mediul inconjurator. 3. S. n. Intindere de apa in forma circulara in regiuni mlashtinoase marginita cu papura; loc unde se aduna shi stagneaza apa. ♦ Vartej de apa bulboana; copca. 4. S. n. shi m. Orificiu facut intro panza de nava plasa foaie de cort prin care se poate petrece o sfoara o franghie un cablu; ochetz. ♦ Bucla formata prin indoirea unei sfori a unei franghii etc. petrecuta cu un capat prin indoitura; latz. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate intre firele unei impletituri ale unor tzesaturi ale unor plase etc.; golul impreuna cu firele care il marginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lantz; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioara a unei mashini de gatit care se ashaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mancare facuta din oua prajite in tigaie sau fierte fara coaja astfel k galbenushul sa ramana intreg (cu albushul coagulat in jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vitzadevie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despartzitura intro magazie intrun hambar etc.; boxa. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada paunului. 10. S. n. Particula rotunda de grasime care pluteshte pe suprafatza unui lichid. 11. S. m. (In sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent care se foloseshte in special la aparatele de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica k sa arate in ce masura este realizat acordul pe lungimea de unda dorita; indicator de acord. 12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri cartzi de joc etc. 13. S. n. Fig. Pata de lumina licarire punct stralucitor. III. S. m. Compuse: ochidepisica = a) disc de sticla sau de material plastic (montat intro garnitura de metal) care reflecta razele de lumina proiectate asupra lui shi care este folosit k piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe shosele; b) varietate de minerale care shlefuite intrun anumit mod capata o luminozitate neobishnuita; ochideciclop = fereastra speciala care separa acustic incaperile unui studio permitzand insa o vizibilitate buna; ochiulboului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor cu inflorescentze mari albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiullupului = a) planta erbacee cu flori mici albastre shi cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) planta erbacee cu tulpina ramificata shi cu florile dispuse in forma de spice (Plantago indica); ochiipasaruicii = a) planta erbacee cu frunze lanceolate shi cu flori albastre albe sau roshii (Myosotis palustris); b) numauita; ochiulsharpelui = a) planta erbacee cu frunze mici in forma de rozeta acoperite cu peri albi matasoshi cu flori albastre rar albe placut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mica planta erbacee cu frunze paroase shi cu flori mici albastre inchis (Myosotis arvensis); ochiishoricelului = a) mica planta erbacee cu tulpini roshietice cu frunzele bazale dispuse in rozeta cu flori alburii rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) numauita; ochiulsoarelui = vanilie salbatica; ochiulpaunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde colorate asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri); OchiulTaurului = numele unei stele din constelatzia Taurului; ochidetigru = varietate de cuartz galben sau brunroshcat cu irizatzii determinate de incluziuni foarte mici de fier mica sau azbest. [Pl. shi: (II 4) ochiuri] Lat. oc(u)lus.

ochi¹ [At: PSALT. HUR. 54^r/6 / Pl: (191 124165) ~ (92123) ~uri / E: ml oc(u)lus] 1 sm Fiecare dintre cele doua organe ale vederii de forma globulara sticloase ashezate simetric in partea din fatza a capului. 2 sm (Pex) Glob impreuna cu orbita pleoapele genele. 3 sm Iris colorat al acestui organ. 4 sm Organ al vederii unui animal sau al unei insecte indiferent de structura lui. 5 sm (Reg; is) Albul ~iului albushul ~ului ~iul alb Sclerotica. 6 sm (Reg; is) ~iul mort ~ chior Tampla. 7 sm (Reg; is) ~iul ~iului Pupila. 8 sm (Trs; is) Dintzii ~iului Dintzi canini. 9 sm (Is) ~ de sticla (sau de portzelan) Ochi artificial folosit k proteza. 10 sm (Reg; ics) Dea ~i legatzi Babaoarba. 11 sm (Ilav) Vazand cu ~i Foarte repede. 12 sm (Ilav) ~ in ~ Privind unul in ochii celuilalt. 13 sm (Ilav) Cu ~i inchishi Orbeshte. 14 sm (Ial) Pe de rost. 15 sm (Ie) A arata (pe cineva sau ceva) din ~ A semnala cuiva in mod discret pe cineva sau ceva facand o mishcare ushoara a ochilor in directzia voita. 16 sm (Pfm; ie) A iubi pe cineva (sau ai fi drag cuiva) k (sau mai mult decat) ~i (din cap) sau a tzine la cineva k la ~i din cap A iubi sau a fi iubit din tot sufletul. 1718 sm (Pfm; ie) A (nu) avea (sau lua pe cineva) la ~ buni sau a (nu) vedea (sau privi pe cineva cauta la sau catre cineva) cu ~ buni A (nu) simpatiza pe cineva. 19 sm (Pfm; ie) A privi (sau a vedea pe cineva sau a se uita la cineva) cu ~ rai sau a avea (pe cineva) la ~ rai A nu simpatiza pe cineva. 20 sm (Pfm; ie) A deschide ~i pe cineva A se indragosti pentru prima oara. 21 sm (Pfm; ie) A pazi (sau a ingriji pe cineva) k ~ sau k doi ~) din cap A pazi pe cineva cu cea mai mare grija. 22 sm (Pfm; ics) ~i shi ... sau ... shi ~i (din cap) Formula prin care se recomanda grija deosebita. 23 sm (Pfm; ie) A avea ~ la spate A vedea totul. 24 sm (Pfm; ie) A fi numai ~ shi urechi A fi foarte atent. 25 sm (Pfm; ie) A deschide (sau a face) ~i mari A se mira tare de ceva. 26 sm (Pfm; ie) A da (sau a arunca cuiva) praf (sau colb pulbere etc.) in ~ A inshela pe cineva dandui iluzia k lucrurile sunt altfel decat in realitate. 27 sm (Reg; ie) A i se intoarce (cuiva) ~i in cap (sau pe dos) A fi in agonie. 28 sm (Pfm; ie) A(shi) da ~i peste cap A fi pe moarte. 29 sm (Pfm; iae) A cocheta. 30 sm (Pfm; iae) A face mofturi. 31 sm (Pfm; ie) A face ~i mici A i se inchide ochii de somn. 32 sm (Pop; ie) A dormi numai cu un ~ A avea un somn superficial. 33 sm (Pop; ie) A nu vedea (lumea) inaintea ~lor A fi foarte suparat. 34 sm (Reg; iae) A avea multe treburi. 35 sm (Pfm; ie) A nu avea ~ sa vezi pe cineva A fi furios pe cineva. 36 sm (Pfm; ie) A se uita (sau a privi) pe sub ~ A se uita urat. 37 sm (Reg; iae) A inchide ochii pe jumatate. 38 sm (Reg; iae) A intoarce ~i (sau a fi cu ~i intorshi) pe dos A se uita urat. 39 sm (Pfm; ie) Ai crapa (sau ai plesni ai sari cuiva) ~i (de rushine de foame de oboseala etc.) A nu mai putea de rushine de foame de oboseala etc. 40 sm (Reg; ie) Munceshte lucreaza etc. deshi scoate ~i Munceshte lucreaza etc. din rasputeri. 41 sm (Pfm; ilav) Incotro vede cu ~i sau unde il duc ~i sau (reg) dupa ~ Indiferent unde. 42 sm (Ie) A vedea cu ~i altuia A judeca prin prisma altcuiva. 4344 sm (Pfm; ie) A (nu) le fi dat ~ilor sau a (nu)i fi dat cuiva de ~sa vada ceva A (nu) avea ocazia sa vada ceva. 45 sm (Ilav) Cat teai shterge (sau freca) la ~ sau cat ai clipi din ~ Foarte repede. 46 sm (Pfm; ie) Ashi scoate ~i cu ceva Ashi strica vederea cu un lucru migalos. 47 sm (Reg; ie) A da k din ~i lui A fi zgarcit. 48 sm (Pfm; ie) A cheltui (sau al costa) shi ~i din cap A cheltui sau al costa ceva foarte mult. 49 sm (Pop; ie) (A fi) om cu patru ~ A fi persoana instruita. 50 sm (Ie) A nui sta (cuiva bine) ~i in cap A avea privirea vioaie jucausha. 51 sm (Pfm; ie) A se uita cu un ~ la slanina shi cu altul la faina A se uita crucish. 52 sm (Iae; fig) A ravni la doua lucruri deodata. 53 sm Privire. 54 sm (Ilav) Sub ~i noshtri Acum. 55 sm (Ilav) De (sau pentru) ~i lumii Formal. 56 sm (Ilpp) In ~i cuiva sau (inv) inaintea ~ilor cuiva Dupa parerea cuiva. 57 sm (Ial) In fatza cuiva. 58 sm (Ilav) Cu ~i pierdutzi Privind in gol. 59 sm (Ial) In extaz. 60 sm (Ie) A pierde pe cineva (sau ceva) din ~ A nu mai vedea pe cineva sau ceva care se departeaza. 61 sm (Pop; ie) A i se prinde (cuiva) ~i de cineva sau de ceva A alege cu privirea pe cineva sau ceva din multzime. 62 sm (Ie) A nu avea ~ decat pentru cineva A se uita numai la o anumita persoana. 63 sm (Pfm; ie) A i se scurge (sau ai curge cuiva) ~i dupa cineva sau dupa ceva A se uita cu mult drag la cineva sau la ceva. 64 sm (Pfm; ie) A manca (sau a inghitzi a sorbi pe cineva) cu ~i (sau din ~) sau a pierde (sau a prapadi) pe cineva din ~ (de drag) A tzine foarte mult la cineva sau la ceva. 65 sm (Pfm; ie) Ai fugi (sau ai aluneca cuiva) ~i dupa (sau pe) cineva A privi insistent cu admiratzie. 66 sm (Ie) A da cu ~i de cineva (sau de ceva) A vedea ceva sau pe cineva care itzi iese intamplator in cale Si: a zari. 6768 sm (Ie) A da ~i (sau ~) cu cineva A intalni pe cineva (pe neashteptate). 69 sm (Ie) Ai rade (cuiva) ~i A fi bucuros. 70 sm (Fam; ie) A lua (pe cineva) la ochi A avea banuieli asupra cuiva Si: a suspecta. 71 sm (Iae) A remarca pe cineva. 72 sm (Fam; ie) A tzine (pe cineva) sub ochi (sau a sta a fi) cu ~i pe cineva A supraveghea indeaproape. 73 sm (Pop; ie) A ieshi din ~i cuiva A ieshi din raza de vedere a cuiva. 74 sm (Ilav) Cat poate cuprinde ~iul (sau cat bate ~ul) Pana la orizont. 75 sm (Reg; ie) A pune ~i in grinda sau a fi cu ~i stalpitzi dupa usha A fi pe moarte. 76 sm (Fam; ie) A manca (sau a inghitzi ceva shi) cu ~i Ai placea foarte mult o mancare. 77 sm (Fam; ie) A avea ~ A fi priceput in a aprecia un lucru. 78 sm (Fam; ie) A masura (sau a judeca etc.) din (sau dupa) ~ sau (cu ~i) A examina cu privirea. 7981 sm (Pop; ie) A vinde (sau a da a cumpara) pe ~ (A vinde) (a da sau) a cumpara apreciind cu privirea. 82 sm (Fig) Putere de discernamant Si: judecata. 83 sm (Lpl) Fatza. 84 sm (Ilav) De la (sau din) ~ sau (verde) in ~ Cu indrazneala. 85 sm (Ial) Fara crutzare. 86 sm (Reg) Ochelari. 87 sm (Is) ~ de pisica Disc de sticla care reflecta razele de lumina folosit k piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe shosele. 88 sm (Is) ~ magic Tub electronic cu ecran fluorescent care se foloseshte in special la aparatele de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica k indicator de functzionare a aparatului pe lungimea de unda a unui post de radioemisiune. 89 sm (Fig; is) ~ul dracului Ban. 90 sm (Buc; ias) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 91 sm (Buc; ias) Melodie dupa care se executa acest dans. 92 sn (Is) ~ de fereastra ~ de geam etc. Fiecare dintre spatziile libere ale unei ferestre in care se monteaza geamurile. 93 sn (Ias) Panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatzii. 94 sn Mica deschizatura inchisa cu sticla facuta intrun perete exterior folosind la aerisirea sau iluminarea unei incaperi. 95 sn Latz. 96 sn Fiecare dintre golurile simetrice aflate intre firele unei impletituri ale unor tzesaturi plase etc. 97 sn (Reg) Za. 98 sn (Reg) Inel de metal fixat la capatul leucii carului. 99 sn Parte a ciocanului a harletzului etc. in care se fixeaza coada. 100 sn Orificiu in plita unei mashini de gatit care se asheaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 101 sn Fiecare dintre gaurile din paine cash etc. produse prin dospire. 102 sn (Reg) Celula de fagure. 103 sn (Reg) Fiecare dintre gaurile sitei. 104 sn Orificiu in partea superioara a fluierului prin care iese aerul. 105 sn (Reg) Gaura facuta in urechea oilor k semn de recunoashtere. 106 sn Gaura facuta in gheatza unui rau sau a unei baltzi Si: copca. 107 sn Loc gol printre nori printre ramuri etc. 108 sn Despartzitura intro magazie intrun hambar intrun sertar etc. 109 sn (Reg) Nisha practicata in zidul pivnitzelor. 110 sn Intindere de apa mlashtinoasa in forma circulara marginita cu papura. 111 sn Loc unde se aduna shi stagneaza apa. 112 sn (Reg) Lac pe varful unui munte Si: iezer. 113 sn Vartej de apa Si: (pop) bulboana. 114 sn Suprafatza circulara de teren acoperita cu nisip iarba apa etc. 115 sn Luminish. 116 sn Pata de lumina. 117 sn Picatura de grasime. 118 sn Fiecare dintre punctele colorate de pe zaruri. 119 sn (Reg) Pata colorata de pe coada paunului. 120 sn (Reg) Model colorat intro tzesatura. 121 sn (Lpl) Oua prajite sau fierte fara coaja shi fara a amesteca albushul cu galbenushul. 122 sn Mugur de vitza. 123 sn (Reg) Bashica formata pe piele. 124 sm (Irg; is) ~ de gaina ~ul ciorii Batatura. 125 sm (Irg; ias) Herpes. 126 sm (SHis ~i calului) Piele ingroshata de sub genunchiul calului. 127 sm (Reg; shis ~ de sare) Sare cristalizata. 128 sm (Bot; ic) ~iulboului Margareta (Chrysanthenum leucanthenum). 129 sm (Iac) Planta Callistephus chinensis. 130 sm (Iac) Planta Leucanthenum vulgare. 131 sm (Iac) Planta Aster alpinus. 132 sm (Bot; iae) Stelitza (Aster amellus). 133 sm (Bot; iae) Mushetzel (Matricaria chamomilla). 134 sm (Bot; iac) Cincidegete (Potentilla reptans). 135 sm (Bot; iac) Clopotzei (Campanula persicifola^[1]). 136 sm (Bot; iac) Stelutze (Erigeron acer). 137 sm (Bot; iac) Brusture (Telekia speciosa). 138 sm (Bot; iac) Bulbuc (Trollius europaeus). 139 sm (Bot; iac) Spanz (Helleborus purpurascens). 140 sm (Bot; iac) Stanjeni galbeni (Iris pseudocorus). 141 sm (Bot; iac) Pitulice (Troglodytes troglodytes troglodytes parvulus). 142 sm (Orn; iac) Aushel (Regulus cristatus). 143 sm (Orn; iac) Codobatura (Motacilla alba). 144 sm (Orn; iac) Macaleandru (Erithacus rubecula). 145 sm (Orn; iac) Sticlete (Carduelis elegans). 146 (Ent; iac) Vacadomnului (Lygaeus eguestris). 147 sm (Ent; reg; iac) Libelula (Libellula quadrimaculata). 148 sm (Ic) ~ulbouluialbastru Planta cu tulpina paroasa cu frunze lunguietze shi cu flori liliachii sau albastre care creshte prin pashuni. Si: (reg) mushcatuldracului (Knautia longifolia) 149 sm (Bot; iac) Mushcatuldracului (Scabiosa columbaria). 150 sm (Ic) ~isharpelui Planta erbacee cu frunze mici acoperite cu peri albi matasoshi cu flori albastre (Eritrichium nanum). 151 sm (Bot; iac) Numauita (Myosotis arvensis). 152 sm (Bot; pop) Numauita (Myosotis intermedia). 153 sm (Ic) ~ullupului Planta erbacee cu flori mici albastre (Lycopsis arvensis). 154 sm (Iac) Planta erbacee cu tulpina ramificata shi cu florile dispuse in formna de spice (Plantago indica). 155 sm (SHic ~ulpasaruicii) Planta Myosotis palustris. 156 sm (Ic) ~ishoricelului Planta erbacee cu flori alburii (Saxifraga adscendens). 157 sm (Ic) ~ulpaunului Fluture de noapte cu pete rotunde colorate pe aripi asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri). 158 sm (Bot; ic) ~ulsoarelui Vaniliesalbatica (Heliotropium europaeum). 159 sm (Bot; Trs; ic) ~galbini Filimica (Calendula officinalis). 160 sm (Reg; ic) ~ulgainii Mica planta erbacee cu o singura floare cu frunzele formand o rozeta la baza tulpinii (Primula minima). 161 sm (Bot; reg; ic) ~i cucului Circiumareasa (Zinnia elegans). 162 sm (Buc; ic) ~ulveveritzei sau ~ulmatzei ~ulmatzului Planta erbacee cu frunze lanceolate shi cu flori albastre roshii sau albe (Echium vulgare). 163 sm (Bot; reg; is) ~rosh Boartza (Rhodeus sericeus). 164 sm (Mlg; ic) ~depisica Calcedonie. 165 sm (Ic) ~ultaurului Stea din constelatzia Taurului. corectata

ÓCHI¹ (I II 4 7 11 12 III) ochi s. m. (II 1 2 3 4 5 6 8 9 10 13) ochiuri s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele doua organe ale vederii de forma globulara sticloase ashezate simetric in partea din fatza a capului omului shi a unor animale; globul impreuna cu orbita pleoapele genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Vazand cu ochii = repede. Ochi in ochi = privinduse unul pe altul. Cu ochii inchishi = a) fara discernamant; b) pe dinafara pe de rost; foarte ushor fara dificultatzi. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (shi urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ushor nelinishtit; a dormi iepureshte. Cat vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cat cuprinzi cu privirea pana la departari foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el insushi a fi de fatza la o intamplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea pareri proprii a judeca prin prisma altuia. A pazi (sau a ingriji) pe cineva k ochii din cap = a pazi a ingriji etc. pe cineva cu cea mai mare atentzie. A arata (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva in mod discret (pe cineva sau ceva) facand o mishcare ushoara a ochilor in directzia voita. A iubi pe cineva (sau ai fi drag cuiva) k lumina ochilor (sau mai mult decat ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ochii dupa cineva (sau dupa ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva ai placea foarte mult cineva sau ceva a tzine mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi sa vezi pe cineva = a fi manios pe cineva a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau rai) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) inaintea ochilor = a fi foarte suparat a fierbe de manie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a intalni pe cineva (pe neashteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care itzi iese intamplator in cale; a zari. Ashi vedea visul cu ochii = ashi vedea realizata o dorintza. E cu ochi shi cu sprancene = e evident e clar. A i se intoarce (cuiva) ochii in cap (sau pe dos) se zice cand cineva este in agonie cand moare. A(shi) da ochii peste cap = a) a cocheta a afecta²; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o arma) la ochi sau a lua la ochi = a tzinti a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea banuieli asupra cuiva a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = ai placea cineva sau ceva; a pune sub observatzie a urmari. A face un lucru cu ochii inchishi = a face un lucru foarte ushor fara dificultate fara ezitare. Intre patru ochi = fara martori in intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la faina shi cu altul la slanina se spune despre cel care: a) se uita crucish sau b) ravneshte la doua lucruri deodata. (Munceshte lucreaza alearga se fereshte fuge etc. de ceva) deshi scoate ochii = (munceshte lucreaza etc.) cat poate din rasputeri. 2. Facultatea de a vedea simtzul vazului vedere; privire uitatura. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierdutzi = cu privirea neconcentrata privind in gol; in extaz. Sub ochii noshtri = a) sub privirea noastra; b) acum in prezent. In ochii cuiva = dupa parerea cuiva dupa aprecierea cuiva in conshtiintza cuiva; in fatza cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de forma pentru a salva aparentzele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatra = a privi nepasator rece inmarmurit. A avea ochi = a se arata priceput in a aprecia un lucru dintro privire. A masura (sau a judeca a pretzui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximatzie cu privirea insushirea unui obiect sau a unei fiintze; a studia a cerceta a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da a cumpara) pe ochi = a vinde (sau a cumpara) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a tzine foarte mult la cineva al privi cu drag. A manca (sau a inghitzi) cu ochii = a manca cu mare pofta; a pofti. Incotro vede cu ochii sau unde il duc ochii = indiferent unde in orice directzie fara tzinta aiurea. ♦ Fig. Putere de patrundere discernamant; judecata ratziune. 3. (La pl.) Obraz fatza. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) in ochi = cu indrazneala fatzish fara crutzare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spatziile libere ale unei ferestre in care se monteaza geamurile; panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatzii. ♦ Mica deschizatura inchisa cu sticla facuta intrun perete exterior folosind la aerisirea sau la iluminarea unei incaperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea shi aerisirea podurilor a mansardelor sau a incaperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Portziune de loc in forma circulara acoperita cu altceva (apa nisip zapada etc.) decat mediul inconjurator. 3. S. n. Intindere de apa in forma circulara in regiuni mlashtinoase marginita cu papura; loc unde se aduna shi stagneaza apa. ♦ Vartej de apa bulboana; copca. 4. S. n. shi m. Orificiu facut intro panza de nava plasa foaie de cort prin care se poate petrece o sfoara o franghie un cablu; ochetz. ♦ Bucla formata prin indoirea unei sfori a unei franghii etc. petrecuta cu un capat prin indoitura; latz. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate intre firele unei impletituri ale unor tzesaturi ale unor plase etc.; golul impreuna cu firele care il marginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lantz; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioara a unei mashini de gatit care se ashaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mancare facuta din oua prajite in tigaie sau fierte fara coaja astfel k galbenushul sa ramana intreg (cu albushul coagulat in jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vitza de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despartzitura intro magazie intrun hambar etc.; boxa. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada paunului. 10. S. n. Particula rotunda de grasime care pluteshte pe suprafatza unui lichid. 11. S. m. (In sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent care se foloseshte in special la aparatele de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica k sa arate in ce masura este realizat acordul pe lungimea de unda dorita; indicator de acord. 12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri cartzi de joc etc. 13. S. n. Fig. Pata de lumina licarire punct stralucitor. III. S. m. Compuse: ochidepisica = a) disc de sticla sau de material plastic (montat intro garnitura de metal) care reflecta razele de lumina proiectate asupra lui shi care este folosit k piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe shosele; b) varietate de minerale care shlefuite intrun anumit mod capata o luminozitate neobishnuita; ochideciclop = fereastra speciala care separa acustic incaperile unui studio permitzand insa o vizibilitate buna; ochiulboului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor cu inflorescentze mari albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiullupului = a) planta erbacee cu flori mici albastre shi cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) planta erbacee cu tulpina ramificata shi cu florile dispuse in forma de spice (Plantago indica); ochiipasaruicii = a) planta erbacee cu frunze lanceolate shi cu flori albastre albe sau roshii (Myosotis palustris); b) numauita; ochiulsharpelui = a) planta erbacee cu frunze mici in forma de rozeta acoperite cu peri albi matasoshi cu flori albastre rar albe placut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mica planta erbacee cu frunze paroase shi cu flori mici albastre inchis (Myosotis arvensis); ochiishoricelului = a) mica planta erbacee cu tulpini roshietice cu frunzele bazale dispuse in rozeta cu flori alburii rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) numauita; ochiulsoarelui = vanilie salbatica; ochiulpaunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde colorate asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri); OchiulTaurului = numele unei stele din constelatzia Taurului. Lat. oc(u)lus.

OCHI¹ (I II 4 7 12) ochi s. m. (II 1 2 3 4 5 8 9 10 11) ochiuri s. n. I. 1. Fiecare dintre cele doua organe de forma globulara sticloase ashezate in chip simetric in partea din fatza a capului; globul impreuna cu orbita pleoapele genele etc. irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal ori al unei insecte indiferent de structura lui. Avea precum desigur trebuie sa fi avind shi astazi nishte ochi mici shi cenushii de o stralucire stranie. HOGASH DR. II 120. Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. Ci tu ramii in floare k luna lui april Cu ochii mari shi umezi cu zimbet de copil. EMINESCU O. I 128. Ochi pentru ochi shi dinte pentru dinte se spune cind la o fapta rea se raspunde cu alta fapta de aceeashi masura; cum e fapta asha shi rasplata. Prinde orbul scoatei ochii se zice cind cineva te pagubeshte fara sal potzi trage la raspundere. Banul e ochiul dracului (= banul e o ispita care te poate duce la multe rele). ◊ Fig. Ramine Toamna singura pe zare Privind cu ochiui tulbure shi mare. D. BOTEZ P. O. 35. Ei fac din noapte ziua sha zilei ochi inchid. EMINESCU O. I 56. ◊ Albul ochiului v. alb. Coada ochiului v. coada. Ochi de broasca v. broasca. Ochi de bou v. bou. ◊ Loc. adv. Vazind cu ochii = foarte repede pe zi ce trece. Cu taritze cu cojitze purcelul incepe a se infiripa shi a creshte vazind cu ochii. CREANGA P. 76. De (sau pentru) ochii lumii = de forma in aparentza k sa vada sau sa creada oamenii k sa facut. ◊ Expr. Ochii lumii = opinia publica. Ea risca ashi compromite reputatzia in ochii lumii. BOLINTINEANU O. 382. Cu ochii inchishi v. inchis. Cit teai freca (sau shterge) la ochi = foarte repede cit ai bate din palme. Numai ochi shi urechi = foarte atent. Se ridica numai ochi shi urechi. GALAN B. I 54. A scoate cuiva ochii (cu ceva) = ai aduce aminte cuiva cu rautate de anumite fapte ale sale de anumite atitudini proprii sau de faptele altora dar care il privesc; ai scoate pe nas. Hojma ma morocaneshte shimi scoate ochii cu cele tinere. CREANGA P. 122. A dormi numai cu un ochi = a dormi ushor nelinishtit (gata sa se trezeasca la cel mai mic zgomot); a dormi iepureshte. Cit Vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cit cuprinzi cu privirea pina la departari foarte mari. Nimeni nimic cit vedeai cu ochiul. DUMITRIU N. 14. (A vedea) cu ochii liberi v. liber. A vedea cu ochii lui = a vedea el insushi a fi fost de fatza la o intimplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea pareri proprii a privi prin prisma altuia. A pazi (sau a ingriji) pe cineva k ochii (sau k de doi ochi) din cap = a pazi pe cineva cu cea mai mare grija. Avea voda Calimah o iapa arabeasca shi o pazeau slujitorii k ochii din cap. SADOVEANU O. I 462. Sa ingrijeshti de calul meu k de doi ochi din cap. CREANGA P. 208. A arata (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva in mod discret (pe cineva sau ceva) facind o mishcare ushoara a ochilor in directzia voita. Imi arata din ochi pe fratemeu. SADOVEANU O. I 434. A iubi pe cineva sau ai i drag cineva k (sau mai mult decit) ochii din cap = a iubi pe cineva din tot sufletul peste masura. Acum vazuse Ipate ce poate Chirica shii era drag k ochii din cap. CREANGA P. 153. Il iubeau mai mult decit ochii din cap. DRAGHICI R. 3. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ochii dupa cineva (sau dupa ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau ceva a tzine mult la cineva sau ceva. E mindru shi fetelor le curg ochii dupa el. SADOVEANU la TDRG. Li se scurgeau ochii dupa dinshii. ISPIRESCU L. 24. Ai fi cuiva drag k sarean ochi = a nui fi cuiva pe plac ai fi cuiva nesuferit. Fetele imparatului insa priveau la verishor cum priveshte cinele pe mitza shi li era drag k sarean ochi. CREANGA P. 231. A nu avea ochi sa vezi pe cineva = a nu putea suferi pe cineva a fi minios pe cineva. Cu toate k el se nevoieshte... sa il iubesc insa eu din zi in zi il uresc mai mult shi nam ochi sal vaz. GORJAN H. II 123. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau rai) = a simpatiza (sau a fi ostil a nu avea la inima) pe cineva. Nu se caia de loc k la. primit la curtea sa ba inca incepuse al privi cu ochi buni. ISPIRESCU L. 126. Am cam bagat eu de seama k nul prea are la ochi pe Chiriac. CARAGIALE O. I 48. SHtiu bine la ce ochi rai ma avetzi cu totzii. ODOBESCUSLAVICI la TDRG. A nu vedea (lumea) inaintea ochilor = a fi foarte suparat a fierbe de minie. Se facu foc shi para de minie se turbura de necaz shi nu mai vedea inaintea ochilor. ISPIRESCU L. 27. Numi vad lumea inaintea ochilor de nacaz. CREANGA P. 190. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a intilni pe cineva (pe neashteptate). Miine sau poimiine streinul care doarme sus are sa dea ochii cu d. Demetru Demetrian. C. PETRESCU A. 295. Nar fi vrut sa dea ochii cu nimeni. BART E. 213. A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a intilni intimplator pe cineva a vedea ceva care din intimplare itzi iese in cale; a zari. Mergind asha pe vremea cind soarele sengina Cu noaptea a dat Singer cu ochii deo fintina. COSHBUC P. II 183. Cind a dat cu ochii de mire pe loc a incremenit. CREANGA P. 86. Colonelul... da cu ochii de sarbedul romin Ce stasen loc la umbra sub un stejar batrin. ALECSANDRI O. 244. Ashi vedea visul cu ochii = ashi vedea realizata o dorintza. E cu ochi shi cu sprincene = e evident e clar e cusut cu atza alba. Prea cu ochi shi cu sprincene erau insa glumele lui incit ea sa nul priceapa. La TDRG. A i se intoarce (cuiva) ochii in cap (sau pe dos) se zice cind cineva este in agonie cind moare. (In imprecatzii) In cap ochii sa i sentoarca SHi sai fie graiul prins. ALECSANDRI P. I 7. A face (sau a deschide) ochii mari v. mare. A i se face (cuiva) negru inaintea ochilor = a se tulbura (cuiva) vederea a nu mai vedea bine de suparare de minie etc. A face (cuiva) ochi dulci = a arunca (cuiva) priviri de dragoste a privi galesh. (A fi) cu ochii in patru v. patru. A avea (sau a fi cu) ochii pe cineva = a nu pierde pe cineva din vedere a urmari cu atentzie mishcarile cuiva (in care nu te increzi). Sa shtii k am sa am ochii pe dumneata. C. PETRESCU R. DR. 249. A pune (o arma) la ochi (sau a lua la ochi) = a tzinti a ochi. Petru ishi incorda arcul il lua la ochi sageata zbura shi in aceeashi clipa se vazu trupul lui Malaspina cazind. GANE N. II 86. Cind fura aproape de lup de o bataie de sageata puse FatFrumos arcul la ochi. ISPIRESCU L. 75. A lua (pe cineva) la ochi = a avea anumite banuieli (cu privire la cineva) a supraveghea atent mishcarile cuiva a suspecta. TZi sa parut k drumurile tale sint inchise pentru totdeauna... din pricina portarului care te luase la ochi. PAS Z. I 261. A pune ochii (pe cineva sau ceva) = ai placea cineva sau ceva. A face un lucru cu ochii inchishi = a face un lucru fara o cercetare prealabila in mod superficial; a face foarte ushor un lucru fara dificultate. intre patru ochi = numai intre doua persoane fara martori in intimitate. A face cu ochiul v. face. A face ochi v. face. A deschide ochii v. deschide. A deschide (sau a i se deschide) cuiva ochii v. deschide. A inchide ochii v. inchide. A inchide (cuiva) ochii v. inchide. A da ochii peste cap v. da. A lega la ochi (pe cineva) v. lega. A se baga in ochii cuiva v. baga. A arunca praf in ochii cuiva v. praf. Plin ochi = plin de tot. Intro clipa fu adusa dinaintea ei o cofa plina ochi. GANE N. 44. ◊ (Familiar) Cu un ochi la faina shi cu altul la slanina se spune despre cel care se uita crucish sau fig. despre cel care rivneshte la doua lucruri odata. (Aratind intensitatea cu care se savirsheshte o actziune) (Munceshte lucreaza alearga se fereshte fuge etc. de ceva) deshi scoate ochii = (munceshte lucreaza etc.) cit poate din rasputeri. Mosh Nichifor fugea de caraushie deshi scotea ochii. CREANGA P. 107. 2. (La pl. urmat de determinarea «buni» sau «slabi») Facultatea de a vedea simtzul vazului vedere. Ai ochi mai buni shi te rog sami vii tu in ajutor. C. PETRESCU C. V. 247. ◊ Expr. A lua (cuiva) ochii v. lua. A bate la ochi v. bate. A nushi crede ochilor v. crede. ♦ (Mai ales la pl.) Privire uitatura. Pe strada trecatorii putzini la numar alergau cu ochii in pamint. C. PETRESCU 468. Draga mea fara cuvinte Doar din ochi pricepe toate. TOPIRCEANU B. 58. Eal opreshten loc cu ochii shi co mult smerita ruga. EMINESCU O. I 80. ◊ (In apostrofari) Sa nu te vad in ochi! ▭ Departeazate din ochiimi. CONACHI P. 84. ◊ Loc. adv. Cu ochii pierdutzi = cu privire neconcentrata privind in vag in extaz. Se uita cu ochii pierdutzi de bucurie cind la moshneag cind la Maranda. MIRONESCU S. A. 83. Sub ochii noshtri = a) sub privirea noastra in raza noastra vizuala; b) acum in prezent in timpul vietzii noastre. Societatea noastra se construieshte sub ochii noshtri. V. ROM. decembrie 1953 261. In ochii cuiva = in conshtiintza cuiva dupa parerea cuiva. Dinastia este condamnata in ochii poporului romin. LIT. ANTIMONARHICA 133. Ochi in ochi = privind unul in ochii celuilalt. Au ascultat o clipa pe urma ochi in ochi shiau zimbit. GALAN Z. R. 201. So vada cum shade ochi in ochi cu Ion. REBREANU I. 24. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatra = a privi cu indiferentza nepasator rece inmarmurit. Constandin il privea cu ochi de piatra. DUMITRIU N. 248. A privi cu ochi mari = a) a fi uimit de ceea ce vede; b) a i se dilata ochii de minie furie etc. Ma priveshte cu ochii mari de copil furios. CAMIL PETRESCU U. N. 82. A avea ochi = a se arata priceput in a aprecia un lucru dintro privire. A masura (a judeca a pretzui etc.) din ochi = a aprecia fara masuratori precise examinind numai cu privirea. Tot chibzuia parca masura asha din ochi departarea. MIRONESCU S. A. 119. A vinde (a da sau a cumpara) pe ochi = a vinde (sau a cumpara) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi (pe cineva) din ochi = a tzine foarte mult la cineva al privi cu drag. El necontenit o sorbea din ochi shi se minuna cum i shedea de bine culcata pe canapea. GANE N. II 123. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva (pe furish) cu dragoste cu placere. Smaranditza incepe din cind in cind a ma fura cu ochiul. CREANGA A. 7. A (shi) arunca ochii = a) a privi repede in treacat. Cind ishi arunca ochii spre poarta ce sa vada. CREANGA P. 68; b) a examina a cerceta sumar. A pierde pe cineva (sau ceva) din ochi = a nu mai vedea pe cineva sau ceva care se departeaza sau de care te departezi. A pierde (sau a prapadi) pe cineva din ochi = a tzine foarte mult la cineva a iubi nespus. O iubeau... pe fata deo pierdeau din ochi. CARAGIALE O. III 103. Incotro vede cu ochii (sau unde il duc ochii) = indiferent unde in orice directzie fara tzinta aiurea. Inimami e moarta shi braul fara putere mergetzi unde va vor duce ochii caci oriunde tot mai bine vetzi fi decit cu mine. GANE N. I 212. 3. (La pl.) Obraz fatza. Napucasera a vedea la ochi pe infricoshatul SHoiman. SADOVEANU O. VII 139. Sa nu te speli pe ochi din cana. SHEZ. VI 24. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) in ochi = cu indrazneala fatzish fara crutzare. Spunemi verden ochi k sa shtiu ce leac trebuie satzi fac. CREANGA Ia TDRG. Un copil de ieri sa ma batjocoreasca de la ochi! ALECSANDRI T. 233. II. (Prin analogie) 1. Fiecare dintre spatziile libere ale unei ferestre in care se monteaza geamurile; panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatzii. Sunara la usha... cu nenumarate ochiuri de geamlic. DUMITRIU F. 91. SHiau mers pina la fereastra shi sa uitara pe ochiul ferestrei cum maninca tataso. RETEGANUL P. I 44. ♦ Mica deschizatura (de obicei inchisa cu sticla) facuta intrun perete exterior folosind la aerisirea sau iluminarea unei incaperi. Prin ochiul colbait shi galban care tzinea loc de fereastra intra lumina shi punea o pata lunga in mijlocul casei. SADOVEANU O. III 563. 2. Portziune de loc de obicei in forma circulara acoperita cu altceva (zapada verdeatza nisip etc.) decit mediul inconjurator. Un ropot de ploaie spala cele din urma ochiuri zgurite de omat. C. PETRESCU R. DR. 312. Aice era un ochi de pamint verde k un ostrov in mare. SBIERA P. 227. Acolon ochi de padure Linga trestia cea lina SHi sub bolta cea senina Vom shedea in foi de mure. EMINESCU O. I 64. 3. Intindere de apa (in forma rotunda) in regiuni mlashtinoase marginita cu papura (v. balta); loc unde se aduna shi stagneaza apa (v. baltoaca). O sulitza ingusta plina de noroi shi de ochiuri intunecoase de apa. SADOVEANU P. 162. Ochiurile de balta pitite dupa zidul intunecat al papurei. C. PETRESCU S. 24. Ochiurile de apa statuta inghetzasera shi gishtele nu mai aveau unde sa se scalde. DUNAREANU CH. 75. ♦ Virtej de apa bulboana. Peste adincimi se fac ochiuri care rotesc in loc. VLAHUTZA O. A. 407. 4. Bucla formata prin indoirea unei sfori shi petrecerea unuia dintre capete prin indoitura; latz. Facuse un nod prost... care nu prindea decit cu doua din ochiuri. DUMITRIU P. F. 12. La celalalt capat [funia] are bagat un shumuiog... de paie care intra intrun ochi ureche sau latz. PAMFILE A. R. 204. Un shtreang... aluneca pe un ochi. ODOBESCU S. I 442. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) dintre firele unei impletituri ale unor tzesaturi plase etc.; golul impreuna cu firele care il marginesc. Zece ochi pe fiecare cirlig. Doi ochi scapatzi. ▭ Vietatzile undelor... le arunci in ochiurile plashilor late. DELAVRANCEA S. 64. Volocul... de prins peshte se face in doua feluri: tzesut shi impletit in ochiuri. SHEZ. IV 113. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lantz; za. 5. Orificiu (pe partea superioara a unei mashini de gatit) care se ashaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 6. (Mai ales la pl.) Mincare facuta din oua prajite in tigaie sau fierte fara coaja astfel k galbenushul sa ramina intreg (cu albushul coagulat in jurul lui) 7. Mugur. Fiecare bucata [de cartof] sa aiba un coltz ochi sau mugur in mijloc din care va nashte shi va creshte viitorul fir. PAMFILE A. R. 189. Cirligul este o bucata de vitza. avind un ochi sub nodul de unde se taie shi altul deasupra lui. I. IONESCU P. 247. 8. Despartzitura compartiment intro magazie un hambar o pivnitza etc.; boxa. 9. Pata colorata de pe penele de la coada paunului. 10. Picatura rotunda de grasime care pluteshte pe suprafatza unui lichid. 11. (In expr.) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent care se foloseshte in special la aparatele de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica k indicator de functzionare a aparatului pe lungimea de unda a unui post de radioemisiune. Ochi de pisica = disc de sticla (montat intro garnitura metalica) care reflecta razele de lumina proiectate asupra lui shi este folosit k piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe shosele.Fiecare dintre punctele colorate de pe zaruri cartzi de joc etc. Vrei sa iei zace ochi de caro cu noua ochi de trefla? ALECSANDRI T. 1202. Dami un zece ochi un popa o preoteasa sau orice alta. FILIMON C. 154. 12. Fig. Pata de lumina licarire punct stralucitor. Jarul focului creshtea clipind din ochi nenumaratzi de pietre scumpe. SADOVEANU F. J. 369. Un ochi de lumina galbena sfioasa pilpiie o clipa shi adoarme iute. REBREANU N. 111. Din cer un singur ochi de soare Cazu pe briu shi la rapit. COSHBUC P. I 124. III. Compuse: 1. Ochiulboului = nume dat mai multor plante din familia compozeelor cu inflorescentze mari asemanatoare cu florile simple albe sau viu colorate (specii de Leucanthenum Aster Chrysanthemum); stelitza. Ochiullupului = a) planta erbacee cu flori mici albastre (Lycopsis arvensis); b) planta erbacee cu tulpina ramificata (Plantago arenaria). Ochiulpaunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde colorate asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri).

óchi s. m. in sint. s. (cooperativa/intreprinderea) ochiul shi timpanul (fam. pop.) Securitatea (in timpul lui Ceaushescu) ◊ „E un tip dubios cred k lucreaza la ochiul shi timpanul.”

OCHI¹ ~ m. I. 1) (la om shi la animale) Organpereche al vazului situat (simetric) pe partea din fatza a capului. ◊ Intre patru ~ confidentzial. Cat vezi cu ~i pe intinderi foarte mari; pana la orizont. Cu ~i inchishi a) fara posibilitate de a alege; la intamplare; b) pe de rost; c) fara nici o dificultate; cu ushurintza. (A fi) numai ~ (shi urechi) (a fi) foarte atent. A pazi (sau a ingriji) k ~i din cap a pazi (sau a ingriji) cu cea mai mare atentzie cu solicitudine. A nu avea ~ sa vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu ~ buni (sau rai) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau ai fi drag cuiva) k (sau mai mult k) ~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. Ai fi cuiva drag k sarean ~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ~i dupa cineva (sau dupa ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu ~i de cineva (sau de ceva) a observa intamplator pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) inaintea ~lor a fi foarte indispus. A(shi) da ~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a inceta din viatza. A privi cu (sau a face a deschide) ~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) ~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu ~i in patru (a fi) foarte atent precaut. A lua (pe cineva) la ~ a retzine in memorie fapta sau vorba cuiva pentru a io putea aminti (la prima ocazie). A deschide ~i cuiva a face pe cineva sa intzeleaga lucrurile just. A scoate ~i cuiva ai reprosha cuiva ceva; ai aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate ~i cei deo teapa nushi fac rau unul altuia. Banul e ~ul dracului banul reprezinta un indemn spre rau. 2) Facultatea de a vedea; vaz. ◊ De (sau pentru) ~i lumii pentru a salva aparentzele. Sub ~i noshtri a) in fatza noastra in vazul nostru; b) actualmente in prezent. A privi cu ~ de piatra a se uita rece insensibil. A manca pe cineva din ~ a privi cu multa dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din ~ a inceta de a mai vedea din cauza departarii. A nu scapa din ~ a supraveghea indeaproape; a tzine sub supraveghere permanenta. A pune ~ (pe cineva sau pe ceva) ai veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde in ~ (a spune) drept in fatza fara ocolishuri deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marcheaza un punct (pe cartzile de joc pe zaruri etc.). II. (in imbinari ce denumesc plante pasari sau insecte): ~ulboului a) planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze alungite crestate shi cu flori solitare divers colorate dispuse in varful tulpinii; margareta; b) soi de vitza de vie; c) pasare de talie mica cu ciocul ascutzit shi cu penaj cafeniuroshcat pe spate shi cenushiudeschis pe pantece; pitulice. /<lat. oculus

ochĭ m. pl. tot asha (lat. óculus shi óclus dim. d. *ocus vgr. ophthalmós [rad. op de unde vine optic]; scr. aksham saŭ akshi germ. auge vsl. oko [V. ocna]; it. óechio pv. uelh fr. oeil sp. ojo pg. olho). Fiecare din cele doŭa organe cu care vede omu shi celelalte animale: unele animale inferioare aŭ maĭ multzĭ ochĭ. Vedere privire uĭtatura: a avea ochĭ ager. Punct colorat pe cartzile de joc: doĭ ochĭ de cupa. A face ochĭ aĭ deschide dupa ce teaĭ deshteptat din somn (fam.) ĭar la animalele care se nasc cu ochiĭ inchishĭ aĭ deschide dupa 56 zile. A deschide saŭ a face ochiĭ in patru (adica: partzĭ) a fi foarte atent: ochiĭ in patru! A lua ochiĭ a orbi pin stralucire saŭ pin violentza: era un soare (saŭ sufla un crivatz) detzĭ lua ochiĭ. A lua la ochĭ a ochi a cauta sa loveshtĭ pin foc de arma (comanda militara: la ochĭ!) shi fig. a insemna a observa: profesoru la luat la ochĭ (in bine saŭ in raŭ) pe acest elev. Atzĭ arunca ochiĭ a te uĭta a examina. A minca (saŭ a sorbi) din ochĭ (saŭ cu ochiĭ) a privi cu admiratziune cu nesatziŭ. A da ochiĭ cu cineva a te intilni cu el. A scoate cuĭva ochiĭ (fig.) aĭ imputa aĭ tot aduce aminte ceva. Vazind cu ochiĭ intun mod care se poate constata foarte ushor: acest copil creshte vazind cu ochiĭ. De ochiĭ lumiĭ pentru lume: suridea numaĭ de ochiĭ lumiĭ dar in realitate era trist. A inchide ochiĭ 1. a tolera facindute k nu vezĭ (fig.); 2. a muri. A deschide ochiĭ (fig.) a observa atent. A face cu ochiu saŭ din ochĭ (sing.) a face cuĭva semn cu ochĭu. A face cuĭva ochĭ dulcĭ aĭ arata dragoste. Cu ochiĭ inchishĭ orbeshte k orbu. In ochĭ pe fatza verde: ĭam spus in ochĭ k refuz. A pune ochiĭ pe a ochi atzĭ alege din ochĭ a cauta sa obtziĭ. Din ochĭ din privire cu uĭtatura: a alege din ochĭ. A te uĭta cu ochĭ bunĭ saŭ raĭ a te uĭta cu simpatie saŭ antipatie. Asta bate la ochĭ asta atrage atentziunea. N’are ochĭ decit pentru ĭa nu vrea sa se uĭte de cit la ĭa (de mult ceo ĭubeshte). A nu perde din ochĭ a supraveghea continuŭ. A ĭubi k ochiĭ din cap a ĭubi foarte mult. Iĭ joaca ochiĭ in cap are ochĭ foarte viĭ shi care se uĭta’n toate partzile. Intre patru ochĭ numaĭ intre doŭa persoane in secret. A nu inchide ochiĭ a nu putea adormi; Mincĭuna cu ochĭ shi cu sprincene mincĭuna gogonata cu coada prea evidenta. Adv. Un pahar plin ochĭ foarte plin. Prov. Banu e ochĭu draculuĭ iĭ tenteaza pe totzĭ. Ochĭu stapinuluĭ ingrasha vita supravegherea stapinuluĭ ingrasha vita. Ochiĭ is oglinda sufletuluĭ pasiunile sentimentele se oglindesc pe fatza. Ochĭ pentru ochĭ shi dinte pentru dinte pedeapsa trebuĭe sa fie egala cu gresheala adica pedeapsa talionuluĭ. S. n. pl. ochĭurĭ. Uŭa intregĭ prajite in unt. (V. scrob). Geam de fereastra. Mugur (Rar). Fire scoase in relief cu vergeaŭa (k nishte mugurĭ) la o tzesatura. Spatziile dintre fire la o tzesatura. Latz. Virtej anafor (Munt.). Luminish (poĭana) intr’o padure saŭ in stuf pe lac. Alte lucrurĭ care seamana a ochĭurĭ (k spatziile dintre firele plaseĭ sh. a. Zool. Ochĭu bouluĭ (Mold. Bucov. Trans.) aushel o pasarica. Ochĭu paunuluĭ un fel de fluture mare. Bot. Ochĭu bouluĭ margarita. Ochĭu sharpeluĭ (Trans.) urechea shoariceluĭ (V. ureche). Ochĭu soareluĭ eliotrop. Min. Ochĭ (sing.) de pisica de tigru V. cŭartz.

baiát cu ochi albáshtri / cenushii s. m. Securist ◊ „Acest om care a crescut 7 copii deshi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cota de zahar shi ulei din ordinul «baietzilor cu ochi albashtri» este un monument viu al suferintzei shi mizeriei extreme [...]” R.l. 8 VI 93 p. 9. ◊ „Baietzii cu ochii cenushii metalici inexpresivi sunt capabili de orice.” Al. Niculescu in Ap. 8/95 p. 15. ◊ „Ziarishtii sunt supravegheatzi la fiecare mishcare de baietzii cu ochii albashtri.” R.l. 16 XI 96 p. 9; v. shi 23 IV 93 p. 3 13 VIII 93 p.10 6 IX 96 p.3; v. shi baiat

ochiu m. (pl. ochi) 1. organ al vederii; 2. vedere privire: ashi arunca ochii asupra cuiva; a manca (sorbi) cu ochii a privi cu nesatziu; a da ochi a intalni pe cineva; a lua ochii a atrage privirile a orbi de stralucire; a scoate ochii fig. a face aspre mustrari; de ochiilumii pentru fala; vazand cu ochii invederat; 3. ochiu de gaina batatura intre degetele picioarelor (dupa formai exterioara); 4. punct colorat pe cartzile de joc: zece ochi de pica. ║ n. (pl. ochiuri) 1. geam de fereastra; ochiul podului coshul unei case tzaraneshti; 2. incrucisharea firelor intr’o tzesetura de bumbac intr’o plasa; 3. veriga de lantz de funie; 4. gaurele ce se formeaza in paine branza; 5. rotocoale de grasime pe suprafatza supei; 6. oua prajite in unt; 7. chilioara de stup; 8. luminish de crang rarishte; 9. vartej de apa; 10. boboc de floare mugur; 11. Bot. nume de plante: ochiuboului floare ce seamana cu un ochiu de bou numita obishnuit margarita; ochiusharpelui miozotis; ochiusoarelui eliotrop; 12. Zool. ochiulboului pasarica mica cat un ochiu de bou numita in genere sfredelush; ochiupaunului fluture cu ochi sclipitori pe aripi. [Lat. OCULUS].

ochi¹ (organul vederii mugur) s. m. pl. ochi art. óchii

ochi (organul vederii mugur) s. m. pl. ochi

ochi (subst. sg. shi pl.)

+de ochi prep. + s. m. pl. (boala ~)

+ochi de pisik (ochii pisicii) s. m. + prep. + s. f.

ochiu ochi (organul vederii) shi ochiuri (de poiana de fereastra; la o impletitura; mancare de oua).

OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. fatza. 4. (BOT.) ochiipasaruicii (Myosotis palustris) = (reg.) graulcucului numauita ochiulsharpelui urecheashoarecelui; ochiishoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiulboului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiulboului (Troglodytes troglodytes) = pitulice (reg.) imparatush imparatzel nuculitza panciarush parasita patrutz pietroshel pipirush pitulusha pitz pitziimparat pitziimparatush pitzur sfredelash sfredeleac sfredelush tartalac reginapasarilor (Ban.) curtubesh (Bucov. Transilv. shi Ban.) shofrac (prin Bucov.) shofracutz. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord indicator de sintonie. 7. v. latz. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur (prin Ban. shi Transilv.) pup. (~ la vitza de vie.) 10. (reg.) pancova (Ban.) caigana. (~ din oua.) 11. v. copca. 12. v. bulboana.

OCHI s. 1. vaz vedere (inv. shi reg.) vazut (inv.) vaza vedeala vedenie. (Are un ~ ager.) 2. privire. (Ishi plimba ~ peste...) 3. (la pl.) fatza obraz. (Se spala pe ~.) 4. (BOT.) ochiipasaruicii (Myosotis palustris) = (reg.) griulcucului numauita ochiulsharpelui urecheashoarecelui; ochiishoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiulboului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiulboului (Troglodytes troglodytes) = pitulice (reg.) imparatush imparatzel nuculitza panciarush parasita patrutz pietroshel pipirush pitulusha pitz pitziimparat pitziimparatush pitzur sfredelash sfredeleac sfredelush tartalac reginapasarilor (Ban.) curtubesh (Bucov. Transilv. shi Ban.) shofrac (prin Bucov.) shofracutz. 6. latz (reg.) ochetz. (~ la o sfoara.) 7. inel veriga za (inv. shi reg.) ratez. (~ de lantz.) 8. (BOT.) mugur (prin Ban. shi Transilv.) pup. (~ la vitza de vie.) 9. (reg.) pancova (Ban.) caigana. (~ din oua.) 10. copca (reg.) beuca burduf produf toana vad (Mold.) produshca (prin Munt.) scorbura (prin Mold.) shtioalna. (~ facut in gheatza.) 11. bulboaca bulboana valvirtej viltoare virtej volbura (rar) scoc (reg.) bulbuc ciulnitza dilboana siredel shipot toanca virtecush (Transilv. shi Ban.) dalbina (Olt. shi Transilv.) dorna (prin Munt.) shioi (prin Transilv. shi Maram.) shtibloanca (Mold. Bucov. shi Transilv.) shtioalna (Bucov. Transilv. shi Mold.) shtiulboana (Transilv. Ban. shi Olt.) toaie (Ban.) vir (inv.) smirc. (~ al unei ape curgatoare.)

ALBUL ÓCHIULUI s. v. sclerotica.

ARCUL ÓCHIULUI s. v. iris.

LUMEA ÓCHILOR s. v. pupila.

LUMINA ÓCHIULUI s. v. pupila.

albul ochiului s. v. SCLEROTICA.

arcul ochiului s. v. IRIS.

lumea ochilor s. v. PUPILA.

lumina ochiului s. v. PUPILA.

óchi (ochí) s. m. 1. Organ al vazului. 2. Vedere. 3. Butoniera cheutoare. 4. Adincitura de apa. 5. Deschizatura gaura. 6. Corp luminos lumina. 7. Spatziu intre doi stilpi de pod. 8. Ferestruica oberliht. 9. Sticla geam. 10. Poiana luminish. 11. Veriga za de lantz. 12. Gulerash de capsa. 13. Rotunzimea unei litere. 14. Latz de plasa de impletitura. 15. Latz nod slab ushor de desfacut. 16. Ou prajit cu galbenushul intreg. 17. Pata colorata pe coada paunului. 18. Nuantza stralucire. 19. Cristal de sare gema. 20. Gura de vas pentru lichide. 21. Virtej volbura viltoare. 22. Punct pe zaruri pe cartzi. 23. Foaie de hirtie (inoctavo). Mr. megl. istr. ocl’u. Lat. oc(u)lus (Pushcariu 1217; CandreaDens. 1279; REW 6038) cf. it. occhio prov. uelh fr. oeil sp. ojo port. olho. Cu exceptzia sensurilor 1 7 shi 22 in celelalte sensuri se foloseshte pl. n. ochiuri. Pentru sensul 21 cf. M. L. Wagner Oje de aqua NRFH IV 403; pentru 16 ngr. ἀβγά μάτι (Graur BL V 71 semnaleaza corespondentza dintre ngr. πλύνω τὰ μάτια shi a spala pe ochi. Aceste expresii comune ambelor idiomuri se pot inmultzi cu ushurintza cf. de ochii lumii νιὰ τά μάτια τοῦ ϰόσμου; cu ochii in patru τὰ μάτια σου τέσσερα; a vedea cu ochi rai παίρνω ἀπò ϰαϰό μάτια; pe ochii mei στὰ μάτια μου etc.). Legatura dintre 3 shi 4 cu sl. okno „fereastra” (Pushcariu 1217) nu este o ipoteza necesara. Cf. oachesh. Der. ochi vb. (a se uita a reprivi a trage cu ochiul; a tzinti; Trans. a arde soarele); ochiada s. f. (privire intensa semn cu ochiul) dupa it. occhiata fr. oeillade; ochian s. n. (telescop) cu suf. an (dupa ipoteza improbabila a lui Graur BL IV 104 din it. occhiale) cf. cuvintul urmator; ochiana s. f. (peshte Leuciscus rutilos Scardinius erythrophthalmus) numit asha din cauza ochilor sai mari); ochiar s. m. (Bucov. insecta Drosophila graminun); ochenat adj. (cu ochi mari) prin incrucishare cu sprincenat (Candrea); ochete s. m. (ochi de plasa impletitura etc.; inel de zale veriga de lantz; sticla de geam) in Olt. shi Banat; oceri s. m. pl. (Trans. de N ochelari) cu der. neclara; ochiat adj. (Trans. cu gaurele spongios); ochila s. m. (ciclop din anumite poveshti populare); ochios adj. (cu ochi mari); ochishor s. m. (dim.; planta Anagallis arvensis; Arg. moneda de aur); ochitor s. m. (tzintash servant de tun); deochi s. n. (boala provocata de privirea cuiva); deochia vb. (a provoca un rau a nenoroci cu privirea) cuvint cunoscut peste tot (ALR I 242) cf. cal. aducchiare; deochiat adj. (nenorocit datorita deochiului; discreditat).

ochi de pasare (sedim.) (engl.= bird’s eye) structura interna a lutitelor argiloase sau calcaroase determinata de precipitarea calcitului in porii formatzi prin degazeificarea shi deshidratarea sedimentului initzial (pori „fenestrali”). Forma asimetrica triunghiulara a acestora shi alinierea lor in strat intotdeauna cu varful in sus confera acestor structuri un caracter → geopetal prin care sar putea recunoashte pozitzia normala sau rasturnata a stratelor care le contzin. Sin. ochi de calcit structuri fenestrale.

OCULOS HABENT ET NON VIDENT (lat.) au ochi shi nu vad „Oculos habent et non videbunt. Quid habet aures audiendi audiat” („Au ochi shi vor vedea. Cine nu are urechi de auzit sa auda”). Cuvinte care se gasesc de mai multe ori in Evanghelie (Matei 13 14; Luca 8 10; Ioan 12 40 sh.a.) urmand parabolele lui Iisus. Se folosesc pentru a avertiza pe cineva k trebuie sa tzina seama de un sfat.

OCHI alunecari aruncatori binoclu faruri felinare lanterne lampi lentile obloane ocheane oglinzi semafoare.

ochi s. m. invar. (adol. glum.) san de femeie.

a (nu) fi vazut cu ochi buni de catre cineva expr. a (nu) avea parte de increderea sau bunavointza cuiva.

a arunca praf in ochi expr. a amagi a inshela

a arunca shperlan ochi expr. (intl.) a amagi a inshela.

a avea perdea la ochi expr. a nu pricepe un lucru

a bate la ochi expr. a fi suspect / dubios; a atrage atentzia.

a beli ochii cat cepele expr. (vulg.) a face ochii mari de mirare.

a da ochii in gene expr. a atzipi a adormi.

a face (cuiva) ochi dulci expr. a incerca sa cucereasca (pe cineva).

a face ochi expr. a se trezi a se trezi din somn.

a fi mai flamand cu ochii decat cu burta expr. a fi dornic de cunoashtere / de invatzatura.

a fi numai ochi shi urechi expr. a fi foarte atent la ceea ce se intampla in jur.

a i se face negru inaintea ochilor expr. a se enerva a se infuria.

a i se lua un val de pe ochi expr. a incepe sa vada / sa judece limpede.

a i se pune un val pe ochi expr. a inceta sa vada / sa judece limpede.

a i se scurge ochii dupa cineva expr. ai face placere sa vada pe cineva; a simtzi o atractzie puternica pentru cineva.

a inchide ochii (intro chestiune) expr. a mushamaliza a trece sub tacere (o chestiune).

a lasa (pe cineva) cu ochiin soare expr. 1. a face (pe cineva) sa ashtepte mult shi fara rost. 2. a retrage (cuiva) sprijinul a refuza (cuiva) un ajutor.

a lua la ochi expr. 1. a remarca. 2. a urmari insistent cu privirea. 3. a tzine sub observatzie comportamentul sau actziunile unei persoane cu scopul de ai descoperi cu orice pretz greshelile shi punctele slabe.

a nu pierde din ochi pe cineva expr. a indragi foarte tare pe cineva.

a o lua la ochi expr. 1. a primi o bataie zdravana. 2. a suferi un afront.

a pazi (ceva) k pe butelie / ochii din cap expr. a pazi (ceva) cu multa grija

a pisha ochii expr. (vulg.) a plange.

a privi cu ochi buni (pe cineva) expr. a avea o parere buna (despre cineva).

a pune ochii (pe cineva) expr. 1. a dori sa stabileasca o relatzie cu cineva (erotica profesionala de prietenie etc.). 2. a intentziona sa seduca pe cineva.

a sari in ochi expr. 1. a fi evident. 2. a fi strident a ieshi in evidentza in mod exagerat.

a scoate (cuiva) ochii (cu ceva) expr. ai face (cuiva) reproshuri (in legatura cu ceva).

a se avea k sarean ochi expr. a se antipatiza

a se intzelege din ochi (cu cineva) expr. a schimba (cu cineva) priviri incarcate de o semnificatzie ascunsa.

a se uita cu un ochi la faina shi cu unul la slanina expr. (pop.) a fi sashiu a suferi de strabism.

a se zgaria pe ochi expr. a se necaji a se supara; ai parea rau (de cineva / de ceva).

a sorbi (pe cineva) din ochi expr. a privi (pe cineva) cu mare dragoste.

a sta k un spin in coasta / in inima / in ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva a constitui o prezentza neplacuta pentru cineva; a incomoda pe cineva.

a trage cu ochiul expr. a privi pe furish.

a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte a trece pe langa moarte a scapa de moarte (dintrun accident o boala etc.).

a vedea paiul din ochiul altuia shi a nu vedea barna din ochiul tau expr. a manifesta o exigentza / o severitate exagerata fatza de altzii shi a fi prea indulgent cu propria persoana; a critica aspru neajunsurile marunte ale cuiva trecand cu vederea propriile lipsuri.

a vedea roshu inaintea ochilor expr. 1. a se infuria a se enerva foarte tare. 2. (la fotbal) a primi cartonash roshu a fi eliminat din joc.

a zvarli praf / shperla in ochii cuiva expr. a induce pe cineva in eroare a incerca sa inshele pe cineva.

ai cadea ochii in gura expr. 1. a fi foarte obosit; ai fi foarte somn. 2. a fi surprins / uluit.

ai ieshi ochii din cap expr. 1. a se holba (de uimire de groaza etc.). 2. a se speti / istovi muncind.

ai lua cuiva perdeaua de pe ochi expr. a face pe cineva sa intzeleaga / sa vada clar.

ai pune (cuiva) perdea / perdele la ochi expr. a impiedica (pe cineva) sa vada lucrurile asha cum sunt.

ai sari (cuiva) ochii din cap expr. a suferi ingrozitor.

ai sta k un ghimpe in ochi (cuiva) expr. a stingheri (pe cineva); a constitui o permanenta amenintzare (pentru cineva).

ashi clati ochii expr. a privi / a se uita la ceva placut.

ashi scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa a se bate. 2. ashi imputa ashi reprosha.

ashi vedea visul cu ochii expr. a i se implini (cuiva) o mare dorintza.

aragaz cu patru ochi expr. (adol. glum.) ochelarist persoana care poarta ochelari de vedere

baiat cu ochi albashtri expr. (iron.) 1. lucrator al Securitatzii din anii dictaturii ceaushiste. 2. lucrator SRI.

Cooperativa Ochiul shi Timpanul expr. (iron.) Securitatea politzia politica a regimului comunist.

cu coada ochiului expr. pe furish discret.

cu ochii in patru / in tzagla expr. atent vigilent.

cu un ochi la slanina shi cu altul la faina expr. sashiu; ciacar.

de ochii lumii / soacrei expr. 1. pentru a salva aparentzele pentru a lasa lumii o impresie buna. 2. superficial.

doi ochi albashtri expr. tzuica de prune.

drag k sarean ochi expr. nesuferit.

dupa ochiometru / ochioscop expr. (glum.) aproximativ.

la ochi I adv. deloc ioc. II pron. neg. nimic (in propozitzii afirmative).

mancatziash ochii! expr. redundanta intercalata in discurs pentru a sublinia entuziasmul vorbitorului.

numai ochi shi urechi expr. foarte atent.

ochi de vultur expr. acuitate vizuala deosebita.

ochi perforat expr. (inv.) trishare la jocul de tos.

ochi sticloshi expr. (tox.) intoxicatzie voluntara sau involuntara cu cocaina care duce la excitarea puternica a sistemului nervos simpatic urmata de micshorarea pupilei.

ochii lui Dobrin tzuica de Piteshti; tzuica de prune.

ochiul shi timpanul expr. (glum.) SRI Serviciul Roman de Informatzii.

rahat cu ochi expr. (vulg. peior.) persoana insignifianta.

shapte ochi expr. sheptar carte de joc marcata cu numarul shapte.

trei ochi expr. (cart.) trei.