ochĭ m. pl. tot asha (lat. óculus shi óclus dim. d. *ocus vgr. ophthalmós [rad. op de unde vine optic]; scr. aksham saŭ akshi germ. auge vsl. oko [V. ocna]; it. óechio pv. uelh fr. oeil sp. ojo pg. olho). Fiecare din cele doŭa organe cu care vede omu shi celelalte animale: unele animale inferioare aŭ maĭ multzĭ ochĭ. Vedere privire uĭtatura: a avea ochĭ ager. Punct colorat pe cartzile de joc: doĭ ochĭ de cupa. A face ochĭ aĭ deschide dupa ce teaĭ deshteptat din somn (fam.) ĭar la animalele care se nasc cu ochiĭ inchishĭ aĭ deschide dupa 56 zile. A deschide saŭ a face ochiĭ in patru (adica: partzĭ) a fi foarte atent: ochiĭ in patru! A lua ochiĭ a orbi pin stralucire saŭ pin violentza: era un soare (saŭ sufla un crivatz) detzĭ lua ochiĭ. A lua la ochĭ a ochi a cauta sa loveshtĭ pin foc de arma (comanda militara: la ochĭ!) shi fig. a insemna a observa: profesoru la luat la ochĭ (in bine saŭ in raŭ) pe acest elev. Atzĭ arunca ochiĭ a te uĭta a examina. A minca (saŭ a sorbi) din ochĭ (saŭ cu ochiĭ) a privi cu admiratziune cu nesatziŭ. A da ochiĭ cu cineva a te intilni cu el. A scoate cuĭva ochiĭ (fig.) aĭ imputa aĭ tot aduce aminte ceva. Vazind cu ochiĭ intun mod care se poate constata foarte ushor: acest copil creshte vazind cu ochiĭ. De ochiĭ lumiĭ pentru lume: suridea numaĭ de ochiĭ lumiĭ dar in realitate era trist. A inchide ochiĭ 1. a tolera facindute k nu vezĭ (fig.); 2. a muri. A deschide ochiĭ (fig.) a observa atent. A face cu ochiu saŭ din ochĭ (sing.) a face cuĭva semn cu ochĭu. A face cuĭva ochĭ dulcĭ aĭ arata dragoste. Cu ochiĭ inchishĭ orbeshte k orbu. In ochĭ pe fatza verde: ĭam spus in ochĭ k refuz. A pune ochiĭ pe a ochi atzĭ alege din ochĭ a cauta sa obtziĭ. Din ochĭ din privire cu uĭtatura: a alege din ochĭ. A te uĭta cu ochĭ bunĭ saŭ raĭ a te uĭta cu simpatie saŭ antipatie. Asta bate la ochĭ asta atrage atentziunea. N’are ochĭ decit pentru ĭa nu vrea sa se uĭte de cit la ĭa (de mult ceo ĭubeshte). A nu perde din ochĭ a supraveghea continuŭ. A ĭubi k ochiĭ din cap a ĭubi foarte mult. Iĭ joaca ochiĭ in cap are ochĭ foarte viĭ shi care se uĭta’n toate partzile. Intre patru ochĭ numaĭ intre doŭa persoane in secret. A nu inchide ochiĭ a nu putea adormi; Mincĭuna cu ochĭ shi cu sprincene mincĭuna gogonata cu coada prea evidenta. Adv. Un pahar plin ochĭ foarte plin. Prov. Banu e ochĭu draculuĭ iĭ tenteaza pe totzĭ. Ochĭu stapinuluĭ ingrasha vita supravegherea stapinuluĭ ingrasha vita. Ochiĭ is oglinda sufletuluĭ pasiunile sentimentele se oglindesc pe fatza. Ochĭ pentru ochĭ shi dinte pentru dinte pedeapsa trebuĭe sa fie egala cu gresheala adica pedeapsa talionuluĭ. S. n. pl. ochĭurĭ. Uŭa intregĭ prajite in unt. (V. scrob). Geam de fereastra. Mugur (Rar). Fire scoase in relief cu vergeaŭa (k nishte mugurĭ) la o tzesatura. Spatziile dintre fire la o tzesatura. Latz. Virtej anafor (Munt.). Luminish (poĭana) intr’o padure saŭ in stuf pe lac. Alte lucrurĭ care seamana a ochĭurĭ (k spatziile dintre firele plaseĭ sh. a. Zool. Ochĭu bouluĭ (Mold. Bucov. Trans.) aushel o pasarica. Ochĭu paunuluĭ un fel de fluture mare. Bot. Ochĭu bouluĭ margarita. Ochĭu sharpeluĭ (Trans.) urechea shoariceluĭ (V. ureche). Ochĭu soareluĭ eliotrop. Min. Ochĭ (sing.) de pisica de tigru V. cŭartz.