OCHI¹ (I II 4 7 12) ochi s. m. (II 1 2 3 4 5 8 9 10 11) ochiuri s. n. I. 1. Fiecare dintre cele doua organe de forma globulara sticloase ashezate in chip simetric in partea din fatza a capului; globul impreuna cu orbita pleoapele genele etc. irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal ori al unei insecte indiferent de structura lui. Avea precum desigur trebuie sa fi avind shi astazi nishte ochi mici shi cenushii de o stralucire stranie. HOGASH DR. II 120. Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. Ci tu ramii in floare k luna lui april Cu ochii mari shi umezi cu zimbet de copil. EMINESCU O. I 128. Ochi pentru ochi shi dinte pentru dinte se spune cind la o fapta rea se raspunde cu alta fapta de aceeashi masura; cum e fapta asha shi rasplata. Prinde orbul scoatei ochii se zice cind cineva te pagubeshte fara sal potzi trage la raspundere. Banul e ochiul dracului (= banul e o ispita care te poate duce la multe rele). ◊ Fig. Ramine Toamna singura pe zare Privind cu ochiui tulbure shi mare. D. BOTEZ P. O. 35. Ei fac din noapte ziua sha zilei ochi inchid. EMINESCU O. I 56. ◊ Albul ochiului v. alb. Coada ochiului v. coada. Ochi de broasca v. broasca. Ochi de bou v. bou. ◊ Loc. adv. Vazind cu ochii = foarte repede pe zi ce trece. Cu taritze cu cojitze purcelul incepe a se infiripa shi a creshte vazind cu ochii. CREANGA P. 76. De (sau pentru) ochii lumii = de forma in aparentza k sa vada sau sa creada oamenii k sa facut. ◊ Expr. Ochii lumii = opinia publica. Ea risca ashi compromite reputatzia in ochii lumii. BOLINTINEANU O. 382. Cu ochii inchishi v. inchis. Cit teai freca (sau shterge) la ochi = foarte repede cit ai bate din palme. Numai ochi shi urechi = foarte atent. Se ridica numai ochi shi urechi. GALAN B. I 54. A scoate cuiva ochii (cu ceva) = ai aduce aminte cuiva cu rautate de anumite fapte ale sale de anumite atitudini proprii sau de faptele altora dar care il privesc; ai scoate pe nas. Hojma ma morocaneshte shimi scoate ochii cu cele tinere. CREANGA P. 122. A dormi numai cu un ochi = a dormi ushor nelinishtit (gata sa se trezeasca la cel mai mic zgomot); a dormi iepureshte. Cit Vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cit cuprinzi cu privirea pina la departari foarte mari. Nimeni nimic cit vedeai cu ochiul. DUMITRIU N. 14. (A vedea) cu ochii liberi v. liber. A vedea cu ochii lui = a vedea el insushi a fi fost de fatza la o intimplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea pareri proprii a privi prin prisma altuia. A pazi (sau a ingriji) pe cineva k ochii (sau k de doi ochi) din cap = a pazi pe cineva cu cea mai mare grija. Avea voda Calimah o iapa arabeasca shi o pazeau slujitorii k ochii din cap. SADOVEANU O. I 462. Sa ingrijeshti de calul meu k de doi ochi din cap. CREANGA P. 208. A arata (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva in mod discret (pe cineva sau ceva) facind o mishcare ushoara a ochilor in directzia voita. Imi arata din ochi pe fratemeu. SADOVEANU O. I 434. A iubi pe cineva sau ai i drag cineva k (sau mai mult decit) ochii din cap = a iubi pe cineva din tot sufletul peste masura. Acum vazuse Ipate ce poate Chirica shii era drag k ochii din cap. CREANGA P. 153. Il iubeau mai mult decit ochii din cap. DRAGHICI R. 3. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ochii dupa cineva (sau dupa ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau ceva a tzine mult la cineva sau ceva. E mindru shi fetelor le curg ochii dupa el. SADOVEANU la TDRG. Li se scurgeau ochii dupa dinshii. ISPIRESCU L. 24. Ai fi cuiva drag k sarean ochi = a nui fi cuiva pe plac ai fi cuiva nesuferit. Fetele imparatului insa priveau la verishor cum priveshte cinele pe mitza shi li era drag k sarean ochi. CREANGA P. 231. A nu avea ochi sa vezi pe cineva = a nu putea suferi pe cineva a fi minios pe cineva. Cu toate k el se nevoieshte... sa il iubesc insa eu din zi in zi il uresc mai mult shi nam ochi sal vaz. GORJAN H. II 123. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau rai) = a simpatiza (sau a fi ostil a nu avea la inima) pe cineva. Nu se caia de loc k la. primit la curtea sa ba inca incepuse al privi cu ochi buni. ISPIRESCU L. 126. Am cam bagat eu de seama k nul prea are la ochi pe Chiriac. CARAGIALE O. I 48. SHtiu bine la ce ochi rai ma avetzi cu totzii. ODOBESCUSLAVICI la TDRG. A nu vedea (lumea) inaintea ochilor = a fi foarte suparat a fierbe de minie. Se facu foc shi para de minie se turbura de necaz shi nu mai vedea inaintea ochilor. ISPIRESCU L. 27. Numi vad lumea inaintea ochilor de nacaz. CREANGA P. 190. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a intilni pe cineva (pe neashteptate). Miine sau poimiine streinul care doarme sus are sa dea ochii cu d. Demetru Demetrian. C. PETRESCU A. 295. Nar fi vrut sa dea ochii cu nimeni. BART E. 213. A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a intilni intimplator pe cineva a vedea ceva care din intimplare itzi iese in cale; a zari. Mergind asha pe vremea cind soarele sengina Cu noaptea a dat Singer cu ochii deo fintina. COSHBUC P. II 183. Cind a dat cu ochii de mire pe loc a incremenit. CREANGA P. 86. Colonelul... da cu ochii de sarbedul romin Ce stasen loc la umbra sub un stejar batrin. ALECSANDRI O. 244. Ashi vedea visul cu ochii = ashi vedea realizata o dorintza. E cu ochi shi cu sprincene = e evident e clar e cusut cu atza alba. Prea cu ochi shi cu sprincene erau insa glumele lui incit ea sa nul priceapa. La TDRG. A i se intoarce (cuiva) ochii in cap (sau pe dos) se zice cind cineva este in agonie cind moare. (In imprecatzii) In cap ochii sa i sentoarca SHi sai fie graiul prins. ALECSANDRI P. I 7. A face (sau a deschide) ochii mari v. mare. A i se face (cuiva) negru inaintea ochilor = a se tulbura (cuiva) vederea a nu mai vedea bine de suparare de minie etc. A face (cuiva) ochi dulci = a arunca (cuiva) priviri de dragoste a privi galesh. (A fi) cu ochii in patru v. patru. A avea (sau a fi cu) ochii pe cineva = a nu pierde pe cineva din vedere a urmari cu atentzie mishcarile cuiva (in care nu te increzi). Sa shtii k am sa am ochii pe dumneata. C. PETRESCU R. DR. 249. A pune (o arma) la ochi (sau a lua la ochi) = a tzinti a ochi. Petru ishi incorda arcul il lua la ochi sageata zbura shi in aceeashi clipa se vazu trupul lui Malaspina cazind. GANE N. II 86. Cind fura aproape de lup de o bataie de sageata puse FatFrumos arcul la ochi. ISPIRESCU L. 75. A lua (pe cineva) la ochi = a avea anumite banuieli (cu privire la cineva) a supraveghea atent mishcarile cuiva a suspecta. TZi sa parut k drumurile tale sint inchise pentru totdeauna... din pricina portarului care te luase la ochi. PAS Z. I 261. A pune ochii (pe cineva sau ceva) = ai placea cineva sau ceva. A face un lucru cu ochii inchishi = a face un lucru fara o cercetare prealabila in mod superficial; a face foarte ushor un lucru fara dificultate. intre patru ochi = numai intre doua persoane fara martori in intimitate. A face cu ochiul v. face. A face ochi v. face. A deschide ochii v. deschide. A deschide (sau a i se deschide) cuiva ochii v. deschide. A inchide ochii v. inchide. A inchide (cuiva) ochii v. inchide. A da ochii peste cap v. da. A lega la ochi (pe cineva) v. lega. A se baga in ochii cuiva v. baga. A arunca praf in ochii cuiva v. praf. Plin ochi = plin de tot. Intro clipa fu adusa dinaintea ei o cofa plina ochi. GANE N. 44. ◊ (Familiar) Cu un ochi la faina shi cu altul la slanina se spune despre cel care se uita crucish sau fig. despre cel care rivneshte la doua lucruri odata. (Aratind intensitatea cu care se savirsheshte o actziune) (Munceshte lucreaza alearga se fereshte fuge etc. de ceva) deshi scoate ochii = (munceshte lucreaza etc.) cit poate din rasputeri. Mosh Nichifor fugea de caraushie deshi scotea ochii. CREANGA P. 107. 2. (La pl. urmat de determinarea «buni» sau «slabi») Facultatea de a vedea simtzul vazului vedere. Ai ochi mai buni shi te rog sami vii tu in ajutor. C. PETRESCU C. V. 247. ◊ Expr. A lua (cuiva) ochii v. lua. A bate la ochi v. bate. A nushi crede ochilor v. crede. ♦ (Mai ales la pl.) Privire uitatura. Pe strada trecatorii putzini la numar alergau cu ochii in pamint. C. PETRESCU 468. Draga mea fara cuvinte Doar din ochi pricepe toate. TOPIRCEANU B. 58. Eal opreshten loc cu ochii shi co mult smerita ruga. EMINESCU O. I 80. ◊ (In apostrofari) Sa nu te vad in ochi! ▭ Departeazate din ochiimi. CONACHI P. 84. ◊ Loc. adv. Cu ochii pierdutzi = cu privire neconcentrata privind in vag in extaz. Se uita cu ochii pierdutzi de bucurie cind la moshneag cind la Maranda. MIRONESCU S. A. 83. Sub ochii noshtri = a) sub privirea noastra in raza noastra vizuala; b) acum in prezent in timpul vietzii noastre. Societatea noastra se construieshte sub ochii noshtri. V. ROM. decembrie 1953 261. In ochii cuiva = in conshtiintza cuiva dupa parerea cuiva. Dinastia este condamnata in ochii poporului romin. LIT. ANTIMONARHICA 133. Ochi in ochi = privind unul in ochii celuilalt. Au ascultat o clipa pe urma ochi in ochi shiau zimbit. GALAN Z. R. 201. So vada cum shade ochi in ochi cu Ion. REBREANU I. 24. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatra = a privi cu indiferentza nepasator rece inmarmurit. Constandin il privea cu ochi de piatra. DUMITRIU N. 248. A privi cu ochi mari = a) a fi uimit de ceea ce vede; b) a i se dilata ochii de minie furie etc. Ma priveshte cu ochii mari de copil furios. CAMIL PETRESCU U. N. 82. A avea ochi = a se arata priceput in a aprecia un lucru dintro privire. A masura (a judeca a pretzui etc.) din ochi = a aprecia fara masuratori precise examinind numai cu privirea. Tot chibzuia parca masura asha din ochi departarea. MIRONESCU S. A. 119. A vinde (a da sau a cumpara) pe ochi = a vinde (sau a cumpara) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi (pe cineva) din ochi = a tzine foarte mult la cineva al privi cu drag. El necontenit o sorbea din ochi shi se minuna cum i shedea de bine culcata pe canapea. GANE N. II 123. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva (pe furish) cu dragoste cu placere. Smaranditza incepe din cind in cind a ma fura cu ochiul. CREANGA A. 7. A (shi) arunca ochii = a) a privi repede in treacat. Cind ishi arunca ochii spre poarta ce sa vada. CREANGA P. 68; b) a examina a cerceta sumar. A pierde pe cineva (sau ceva) din ochi = a nu mai vedea pe cineva sau ceva care se departeaza sau de care te departezi. A pierde (sau a prapadi) pe cineva din ochi = a tzine foarte mult la cineva a iubi nespus. O iubeau... pe fata deo pierdeau din ochi. CARAGIALE O. III 103. Incotro vede cu ochii (sau unde il duc ochii) = indiferent unde in orice directzie fara tzinta aiurea. Inimami e moarta shi braul fara putere mergetzi unde va vor duce ochii caci oriunde tot mai bine vetzi fi decit cu mine. GANE N. I 212. 3. (La pl.) Obraz fatza. Napucasera a vedea la ochi pe infricoshatul SHoiman. SADOVEANU O. VII 139. Sa nu te speli pe ochi din cana. SHEZ. VI 24. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) in ochi = cu indrazneala fatzish fara crutzare. Spunemi verden ochi k sa shtiu ce leac trebuie satzi fac. CREANGA Ia TDRG. Un copil de ieri sa ma batjocoreasca de la ochi! ALECSANDRI T. 233. II. (Prin analogie) 1. Fiecare dintre spatziile libere ale unei ferestre in care se monteaza geamurile; panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatzii. Sunara la usha... cu nenumarate ochiuri de geamlic. DUMITRIU F. 91. SHiau mers pina la fereastra shi sa uitara pe ochiul ferestrei cum maninca tataso. RETEGANUL P. I 44. ♦ Mica deschizatura (de obicei inchisa cu sticla) facuta intrun perete exterior folosind la aerisirea sau iluminarea unei incaperi. Prin ochiul colbait shi galban care tzinea loc de fereastra intra lumina shi punea o pata lunga in mijlocul casei. SADOVEANU O. III 563. 2. Portziune de loc de obicei in forma circulara acoperita cu altceva (zapada verdeatza nisip etc.) decit mediul inconjurator. Un ropot de ploaie spala cele din urma ochiuri zgurite de omat. C. PETRESCU R. DR. 312. Aice era un ochi de pamint verde k un ostrov in mare. SBIERA P. 227. Acolon ochi de padure Linga trestia cea lina SHi sub bolta cea senina Vom shedea in foi de mure. EMINESCU O. I 64. 3. Intindere de apa (in forma rotunda) in regiuni mlashtinoase marginita cu papura (v. balta); loc unde se aduna shi stagneaza apa (v. baltoaca). O sulitza ingusta plina de noroi shi de ochiuri intunecoase de apa. SADOVEANU P. 162. Ochiurile de balta pitite dupa zidul intunecat al papurei. C. PETRESCU S. 24. Ochiurile de apa statuta inghetzasera shi gishtele nu mai aveau unde sa se scalde. DUNAREANU CH. 75. ♦ Virtej de apa bulboana. Peste adincimi se fac ochiuri care rotesc in loc. VLAHUTZA O. A. 407. 4. Bucla formata prin indoirea unei sfori shi petrecerea unuia dintre capete prin indoitura; latz. Facuse un nod prost... care nu prindea decit cu doua din ochiuri. DUMITRIU P. F. 12. La celalalt capat [funia] are bagat un shumuiog... de paie care intra intrun ochi ureche sau latz. PAMFILE A. R. 204. Un shtreang... aluneca pe un ochi. ODOBESCU S. I 442. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) dintre firele unei impletituri ale unor tzesaturi plase etc.; golul impreuna cu firele care il marginesc. Zece ochi pe fiecare cirlig. Doi ochi scapatzi. ▭ Vietatzile undelor... le arunci in ochiurile plashilor late. DELAVRANCEA S. 64. Volocul... de prins peshte se face in doua feluri: tzesut shi impletit in ochiuri. SHEZ. IV 113. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lantz; za. 5. Orificiu (pe partea superioara a unei mashini de gatit) care se ashaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 6. (Mai ales la pl.) Mincare facuta din oua prajite in tigaie sau fierte fara coaja astfel k galbenushul sa ramina intreg (cu albushul coagulat in jurul lui) 7. Mugur. Fiecare bucata [de cartof] sa aiba un coltz ochi sau mugur in mijloc din care va nashte shi va creshte viitorul fir. PAMFILE A. R. 189. Cirligul este o bucata de vitza. avind un ochi sub nodul de unde se taie shi altul deasupra lui. I. IONESCU P. 247. 8. Despartzitura compartiment intro magazie un hambar o pivnitza etc.; boxa. 9. Pata colorata de pe penele de la coada paunului. 10. Picatura rotunda de grasime care pluteshte pe suprafatza unui lichid. 11. (In expr.) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent care se foloseshte in special la aparatele de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica k indicator de functzionare a aparatului pe lungimea de unda a unui post de radioemisiune. Ochi de pisica = disc de sticla (montat intro garnitura metalica) care reflecta razele de lumina proiectate asupra lui shi este folosit k piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe shosele.Fiecare dintre punctele colorate de pe zaruri cartzi de joc etc. Vrei sa iei zace ochi de caro cu noua ochi de trefla? ALECSANDRI T. 1202. Dami un zece ochi un popa o preoteasa sau orice alta. FILIMON C. 154. 12. Fig. Pata de lumina licarire punct stralucitor. Jarul focului creshtea clipind din ochi nenumaratzi de pietre scumpe. SADOVEANU F. J. 369. Un ochi de lumina galbena sfioasa pilpiie o clipa shi adoarme iute. REBREANU N. 111. Din cer un singur ochi de soare Cazu pe briu shi la rapit. COSHBUC P. I 124. III. Compuse: 1. Ochiulboului = nume dat mai multor plante din familia compozeelor cu inflorescentze mari asemanatoare cu florile simple albe sau viu colorate (specii de Leucanthenum Aster Chrysanthemum); stelitza. Ochiullupului = a) planta erbacee cu flori mici albastre (Lycopsis arvensis); b) planta erbacee cu tulpina ramificata (Plantago arenaria). Ochiulpaunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde colorate asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri).