inchide [At: COD. VOR. 75/12 / Pzi: inchid (reg) inchiz / E: ml includere] 12 vt (A apropia sau) a strange (marginile sau) partzile componente ale unui obiect. 3 vt (Ie) A ~ gura A lipi buzele una de alta. 4 vt (Iae) A nu mai vorbi. 5 vt (Pfm; ie) A ~ gura cuiva A face pe cineva sa taca. 6 vt (Fig; iae) A pune capat protestelor sau obiectziilor cuiva. 7 vr (Pfm; ie) A i se ~ cuiva glasul A amutzi. 8 vr (Pfm; ie) Ashi ~ urechile Ashi astupa urechile pentru a nu auzi ceva. 9 vt (Fig; iae) A nu voi sa asculte ceva sau de cineva. 10 vr (Ie) A ~ ochii A cobori pleoapele acoperind globii oculari. 11 vt (Fig; iae; shie a ~ un ochi) A se face k nu observa un lucru 12 vt (Fig; iae) A trece cu vederea. 13 vt (Fig; ie) A ~ ochii pentru totdeauna A muri. 14 vt (Ie) A nu ~ ochii sau un ochi (toata noaptea) A nu putea doimi. 15 vr (ie) A i se ~ cuiva ochii (de somn) Ai fi foarte somn. 16 vr (Fig; iae) A fi foarte obosit. 17 vt (ie) A ~ cuiva ochii A fi langa cineva in momentul mortzii. 18 vt (ie) A ~ mana A strange degetele facand mana pumn. 19 vt (ie) A ~ paranteza A pune in scris partea a doua a parantezei la locul cuvenit. 20 vt (Fig; iae) A incheia o digresiune facuta in timpul unei comunicari. 21 vr (D. o rana) A se cicatriza. 22 vr (Reg; d. butoaie) A se umfla marginile doagelor nepermitzand nici o deschizatura. 23 vt A mishca din balamale o usha o ferestra un capac etc. pentru a acoperi deschizatura corespunzatoare. 24 vt A incuia o usha cu cheia cu zavorul. 25 vt A acoperi deschizatura unui spatziu a unei incaperi. 2627 vtr A (se) intrerupe potrivit orarului stabilit activitatea unei institutzii a unei intreprinderi a unui local magazin etc. 2829 vtr (Pex) A (se) suspenda activitatea unei institutzii a unei intreprinderi a unui local magazin et. Si: a (se) desfiintza. 30 vr (D. o institutzie; ie) Ashi ~ portzile Ashi inceta activitatea. 31 vt (D. un negustor; ie) A ~ taraba A inceta comertzul. 32 vt (Pex; iae) A da faliment. 33 vt A impiedica prin acoperirea deschizaturii intrarea intrun interior sau intrun spatziu. 34 vt A ingradi o curte un teren etc. pentru a delimita sau a opri accesul. 35 vt (Inv) A cuprinde. 36 vt A bara o cale de comunicatzie. 37 vt A opri trecerea sau accesul intrun anumit loc. 38 vt (Pex) A opri pe cineva din drum. 39 vt (Pes) A ingradi intro apa locul unde se prind peshtii. 40 vt A incoltzi vanatul intrun anumit loc din care sa nu mai poata ieshi. 41 vr (D. un drum) A se infunda. 42 vr (Ie) A i se ~ cuiva cararile A nu mai avea nici o solutzie de a rezolva o problema. 43 vr (Iae) A nu mai putea face nimic. 4445 vtr (D. o actziune o opera o perioada etc.) A (se) sfarshi. 4647 vtr (D. vanatoare pescuit) A (se) interzice. 4849 vtr (D. stagiunea teatrala spectacole reprezentatzii etc.) A (se) opri pe timpul verii. 5051 vtr A (se) suspenda activitatea unei adunari shedintze reuniuni etc. 5253 vtr (Ie) A (se) ~ urna A (se) termina conform legislatziei in vigoare timpul in care cetatzenii ishi pot exercita dreptul la vot. 5455 vtr A (se) opri functzionarea unui mecanism a unui aparat circuit etc. 56 vt A izola o fiintza intrun spatziu inchis sau ingradit. 57 vt (Spc) A baga pe cineva la inchisoare. 58 vt A tzine pe cineva departe de lume. 59 vt (D. un lucru) A pune intrun spatziu dat. 60 vt (Spc; d. un lucru) A pune bine. 61 vr A se izola de bunavoie intrun spatziu in care altzii nu pot patrunde. 62 vr (Pex) A se ascunde. 63 vr A se retrage intrun anumit loc. 64 vr (Fig; ie) A se ~in sine Ashi interioriza gandurile sau sentimentele. 65 vr (D. vreme cer) A se innora. 66 vr (D. culori) A capata o nuantza mai intunecata. 67 vr (Spc; ie) A i se ~ parul cuiva A capata o nuantza mai inchisa. 68 vi A trage o concluzie. 69 vr (Reg; d. o poiana un loc) A se acoperi cu padure. 70 vt (Inv) A asedia o fortareatza. 71 vr A termina de trasat configuratzia unui cerc. 72 vt (Inv) A incheia un tratat de pace. 73 vr A rosti articulat. 74 vr (D. o vocala) A se pronuntza cu o deschidere partziala a gurii prin stramtarea canalului fonator. 7576 vtr (Jur) A (se) perima. 77 (Jur; ie) A ~ un dosar A opri cercetarea intrun proces.

INCHÍDE inchíd vb. III. (In opozitzie cu deschide) 1. Tranz. A mishca (din balamale) o usha o fereastra un capac etc. astfel incit sa acopere o deschizatura corespunzatoare. Dupa ce Trandafira inchise fereastra oftind Taun trase perdeaua. CAMILAR TEM. 226. Vitoria intra shi inchise usha dupa dinsa. SADOVEANU B. 38. Dracii tronc! inchid poarta dupa Ivan. CREANGA P. 311. ◊ Refl. pas. Pentru ce nu sa inchis ciinele cind shtiatzi k vine vama? BART S. M. 101. Ulitzele adorm obloanele se inchid. EMINESCU N. 51. ♦ A incuia (cu cheia cu zavorul); a zavori. ◊ Expr. A inchide cu cheia (sau cu lacatul) = a incuia. Deschide usha... Nu pot k mo inchis moshumeu cu cheia. ALECSANDRI T. I 316. ♦ (Cu privire la spatzii sau incaperi) A acoperi a astupa deschizatura. Inchide geamantanul. Inchide dulapul. Inchide odaia. ▭ Ici era tarapanaua scunda inchisa cu portzi de fier in care se taiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU O. I 509. ◊ Refl. pas. Unde ne ducem cind mormintul asuprane sanchis? MACEDONSKI O. I 48. 2. Tranz. (Cu determinari variate sensul reieshind din acestea) A inchide umbrela = a stringe (apasind pe mecanism) marginile umbrelei adunindule laolalta. A inchide cartea (sau caietul) = a impreuna toate foile unei cartzi (sau ale unui caiet) intrun singur tot. A inchide paranteza = a pune in scris partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; fig. a termina o digresiune introdusa in cursul unei vorbiri sau al unei scrieri. A inchide gura = a apropia buzele shi falcile una de alta. (Expr.) A inchide cuiva gura = a face pe cineva sa taca a pune capat obiectziilor sau protestelor cuiva. A inchide ochii = a) a cobori pleoapele acoperind globii ochilor. Inchise ochii shi se gindi la conacele toate... cu magazii. DUMITRIU N. 15. Ochii tai pe jumatate dei inchizi... Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura. EMINESCU O. I 82. Simtzind picioarelemi slabind am inchis ochii. NEGRUZZI S. I 54; b) a se preface k nu observa a trece cu vederea a admite compromisuri. Va fi obligata a inchide ochii asupra multor conditzii din tratatul de la San Stefano. ALECSANDRI S. 103; c) (mai ales in constructzii negative) a dormi. Toata noaptea plin de grija na inchis ochii. BASSARABESCU V. 45. Culcate frumoasa doamna nai inchis ochii toata noaptea. DELAVRANCEA A. 124. Zori de ziua se revarsa SHi ochii inca nam inchis. CONACHI P. 106; d) a muri. In citeva zile a inchis ochii tacut fara murmur fara un cuvint. MIRONESCU S. A. 121. Pina no inchide ochii shoimanul sa nu vorbim decit boierilor cu meteahna. DELAVRANCEA A. 55. Dupa ce onchide el ochii fireshte dumneata ai sa fii mai mare intre clironomi. CARAGIALE O. III 38. A inchide (cuiva) ochii = a fi linga cineva in ceasul mortzii ai da (cuiva) ultimele ingrijiri. (Refl.) A i se inchide (cuiva) ochii = ai fi (cuiva) tare somn a cadea de somn. ♦ Refl. (Despre rani) A se cicatriza. Ursul se uita shi vazind osul zmeului puse gura shi supse rana... pina ce se inchise shi se vindeca. ISPIRESCU L. 345. 3. Tranz. (Cu privire la institutzii intreprinderi localuri) A intrerupe activitatea (periodic potrivit orariului stabilit); p. ext. a inceta activitatea a desfiintza. Eram tot mai mult amenintzatzi sa inchidem uzina. CAMIL PETRESCU U. N. 57. ◊ Refl. pas. Indata ce magazinele au inceput sa se inchida Leib a fost chemat inauntru. SAHIA N. 103. (Cu alta constructzie) Sintem in 1935... Dascalii vor parasi catedrele. Nau mai primit simbrie de mult. SHtie cineva cite fabrici shiau inchis portzile? SAHIA N. 63. 4. Tranz. A incheia o activitate ai pune capat. A inchis shedintza. ◊ Refl. pas. Vine un moment al anului cind dodata vinatoarea se inchide. ODOBESCU S. III 37. ♦ (Cu privire la mecanisme aparate circuite etc.) A opri functzionarea. A inchis lumina. ♦ (Cu privire la circuite electrice) A stabili legatura intre partzile unui circuit pentru a permite trecerea curentului electric. 5. Tranz. (Cu privire la fiintze) A asheza intrun spatziu inchis a izola de lume a rapi (cuiva) libertatea. [Dionis] a ris de furie shianchis in turn pe critic. COSHBUC P. I 85. Cind ar shti tatal meu k ma duc la bal... mar inchide la monastire. ALECSANDRI T. I 85. ♦ Refl. A se retrage a se izola. Octav... parasise viatza acestei lumi shi se inchisese in manastire. GALACTION O. I 224. Sa inchis intro gradina. EMINESCU N. 27. Coconul Andronache sa inchis in cabinetul sau. NEGRUZZI S. I 79. [Dobitoace] ce sa inchid in cojile lor. GOLESCU I. 49. ◊ Fig. Nu ma pot inchide in trecut K omida in gogoasha de matasa. BENIUC V. 25. Se inchisese intro tacere indaratnica. SADOVEANU P. M. 17. Se inchidea in sine se izola in durerea ei shi evita sa fie vazuta de lume. BART E. 305. ♦ Fig. A cuprinde a contzine. Iata shi repetitziile acestea chibzuite proprii poeziei populare inchizind in ele o muzicalitate deosebita. CONTEMPORANUL S. II 1950 nr. 179 7/6. Toate scrisorile inchideau in ele durerea. SADOVEANU O. I 310. 6. Tranz. (Cu privire la locuri terenuri curtzi) A ingradi a imprejmui (spre a delimita sau spre a opri accesul). O roata mare de mesteceni facea un zid alb care inchidea ierbarii mirositoare inalte pinan briu. SADOVEANU O. I 314. ♦ (Cu privire la cai de comunicatzie) A pune un obstacol (care opreshte trecerea); a bara. Citeva luni pe an gheatza inchide shi drumul larg al Dunarii. BART E. 309. Ma cel cu trasura... fa inainte... Ceai inchis shoseaua? ALECSANDRI T. 399. ◊ (Poetic) Oameni rai... Imi tot inchid cararea. COSHBUC P. I 118. ♦ Refl. A se infunda. Deodata vezi inaintea trenului k drumul se inchide un munte naruit astupa valea dea curmezishul. VLAHUTZA O. A. III 33. Mergind el tot inainte prin codri intunecoshi de la un loc se inchide calea. CREANGA O. A. 228. 7. Refl. (Despre cer p. ext. despre vreme) A se intuneca a se innora. ♦ (Despre obiecte colorate) A capata o nuantza mai intunecata. Prez. ind. shi: inchíz (CARAGIALE O. III 59).

A INCHÍDE inchíd tranz. (in opozitzie cu a deschide) 1) (ushi ferestre portzi etc.) A aplica la deschizatura corespunzatoare (pentru a impiedica trecerea dintro parte in alta). ~ o camera. 2) (valize sertare sticle etc.) A face sa nu mai aiba o deschizatura sau o trecere aplicand piesa corespunzatoare (usha capacul dispozitivul etc.). ◊ ~ cuiva gura a face pe cineva sa taca. ~ ochii a) a impreuna pleoapele; b) a trece voit cu vederea; c) a adormi; d) a muri. A nu ~ nici un ochi (toata noaptea) a nu dormi deloc. ~ cuiva ochii a se afla langa cineva in ceasul mortzii. 3) fig. (o curte un teren etc.) A cuprinde de jur imprejur (cu un gard cu un zid); a imprejmui. 4) (caiete cartzi etc.) A face sa nu mai fie desfacut impreunand copertele. 5) (intreprinderi institutzii localuri etc.) A desfiintza suspendand activitatea. 6) (adunari shedintze etc.) A face sa ia sfarshit.7) (aparate mecanisme etc.) A face sa nu mai functzioneze. ~ radioul. 8) (infractori criminali etc.) A priva de libertate. Al ~ la arest. 9) fig. inv. A cuprinde in sine; a contzine.10) (cai de comunicatzie) A face sa nu poata fi exploatat; a bara; a bloca. ~ drumul. /<lat. includere

A SE INCHÍDE ma inchíd intranz. 1) (despre cai de comunicatzie) A se termina pe neashteptate; a nu mai avea continuare; a se infunda. 2) (despre rani) A inceta de a mai supura (prinzand coaja). 3) A deveni mai intunecat (sub actziunea unor factori externi). Culoarea sa inchis. 4) (despre persoane) A se izola de tumultul vietzii traind in singuratate; a se retrage; a se pustnici; a se izola. Sa inchis in sine. 5) (despre unele flori) Ashi strange petalele impreunandule. 6) (despre perspective posibilitatzi etc.) A inceta de a mai fi real. /<lat. includere

inchide v. 1. a coprinde intr’un spatziu dat: l’a inchis intr’o cetate; 2. a astupa ceea ce e deschis: a inchide usha; 3. a opri trecerea: a inchide un drum; 4. fig. a pune capat: a inchide o discutzie; 5. a se cicatriza (de o rana). [Lat. INCLUDERE].

inchíd chís a chíde v. tr. (lat. [in]clúdere shi [in]chiudere pv. claure fr. clore cat. clourer vpg. chouvir V. deschid conclud). Pun intr’un spatziŭ separat pin paretzĭ: a inchide baniĭ in lada un vinovat in arest. Astup intrarea unuĭ loc: a inchide o casa o curte un port un drum o carte. Cicatrizez vindec: a inchide o rana (shi fig.) o durere. Fig. Termin pun capat finesc: a inchide discusiunea. Ĭes ultimu: a inchide balu tirgu. V. refl. Devin de o coloare maĭ intunecata: aluatu prajit se inchide. Inchid usha inchid casa pin ajutoru ushiĭ. Fig. Inchid gura tac. Inchid cuĭva gura il fac sa nu maĭ vorbeasca (infricoshindul saŭ dinduĭ banĭ). Inchid ochiĭ mor. Inchid ochiĭ (fatza de un fapt) il tolerez ma fac k nu vad (V. coniventza). Inchid cuĭva ochiĭ asist la moartea luĭ shiĭ las in jos pleoapele k sa nu ramina deschise.

inchíde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inchíd 1 pl. inchídem perf. s. 1 sg. inchiséi 1 pl. inchíseram; conj. prez. 3 sa inchída; ger. inchizand part. inchís

inchíde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inchíd perf. s. 1 sg. inchiséi 1 pl. inchíseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. inchída; part. inchís

inchid chida 3 conj.

INCHÍDE vb. 1. v. incuia. 2. a (se) fereca a (se) incuia a (se) zavori. (A ~ o casa o usha; sa ~ in casa.) 3. v. astupa. 4. v. obtura. 5. a opri. (A ~ apa gazele.) 6. v. incheia. 7. v. bloca. 8. v. infunda. 9. v. imprejmui. 10. v. aresta. 11. a baga a pune a vari. (Il ~ la arest.) 12. v. cicatriza. 13. a ispravi a incheia a sfarshi a termina. (Sa ~ discutzia.) 14. v. intuneca. 15. v. innora. 16. v. strica.

INCHÍDE vb. v. asedia impresura incercui inconjura.

inchide vb. v. ASEDIA. IMPRESURA. INCERCUI. INCONJURA.

INCHIDE vb. 1. a incuia a pune a trage. (A ~ zavorul la usha.) 2. a (se) fereca a (se) incuia a (se) zavori. (A ~ o casa o usha; sa ~ in casa.) 3. a (se) acoperi a (se) astupa. (A ~ o deschizatura.) 4. a (se) astupa a (se) infunda a (se) obtura. (A ~ un canal o conducta.) 5. a opri. (A ~ apa gazele.) 6. a incheia (reg.) a imbumba. (A ~ o haina.) 7. a astupa a bara a bloca. (Zapada ~ drumul.) 8. a se infunda. (Drumul se ~.) 9. a imprejmui a inconjura a ingradi (inv. shi pop.) a ocoli (pop.) a tzarcui (reg.) a prejmui. (A ~ un teren cu un gard.) 10. (JUR.) a aresta a detzine a intemnitza a retzine (inv. shi reg.) a robi (inv.) a arestalui a arestui a popri a temnitza a zavori. (Hotzul a fosl ~ mai multa vreme.) 11. a baga a pune a viri. (Il ~ la arest.) 12. (MED.) a se cicatriza a se vindeca. (Rana sa ~.) 13. a ispravi a incheia a sfirshi a termina. (Sa ~ discutzia.) 14. a se intuneca. (Culoarea sa ~.) 15. a se innegura a se innora a se intuneca a se mohori a se posomori. (Cerul sa ~.) 16. a se mohori a se posomori a se strica. (Vremea sa ~.)

A inchide ≠ a deschide

inchíde (inchíd inchís) vb. 1. A mishca o usha o fereastra un capac etc. pentru a acoperi deschizatura corespunzatoare. 2. A imprejmui a inconjura cu un gard. 3. A interzice a opri. 4. A termina a sfirshi a pune capat. 5. A baga la inchisoare. 6. A viri a ascunde intrun spatziu inchis. 7. A astupa. 8. (Refl.) Despre rani a se cicatriza. 9. (Refl.) Despre culori a deveni mai inchisa ori mai intensa. Mr. ncl’id ncl’ishu ncl’idire; megl. ancl’id ancl’ish istr. (a)ncl’id (an)cl’ish. Lat. includĕre cu sensurile lui cl(a)udĕre (Pushcariu 816; CandreaDens. 368; REW 1967; DAR) cf. it. chiudere prov. claure fr. clore cat. clourer v. port. chouvir. Der. inchis adj. (care acopera o deschizatura incuiat; de culoare inchisa intunecat; taciturn abatut trist); inchis s. m. (ostatic prizonier); inchizatoare s. f. (dispozitiv de inchidere); inchizatura s. f. (imprejmuire); inchisoare s. f. (detentzie; temnitza carcera; imprejmuire). Cf. deschide.

a inchide fereastra expr. (shc.) a nu copia dupa fitzuica; a nu folosi metode frauduloase de copiere in timpul unui examen.

a inchide ochii (intro chestiune) expr. a mushamaliza a trece sub tacere (o chestiune).

a inchide pianul expr. (intl.) a pastra un secret ashi tzine gura.

a inchide pliscul expr. a tacea.

a inchide pliscul cuiva expr. a face pe cineva sa taca a reduce pe cineva la tacere.

a inchide usha pe dinafara! expr. pleaca! ieshi!