17 definitzii pentru astupa
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. A inchide a acoperi a infunda o gaura o deschizatura etc.; a face sa nu se mai vada (acoperind). ◊ Expr. (Fam.) A astupa gauri = a reushi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. Ashí astupa urechile = a nu voi sa auda sa cunoasca ceva. Ai astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. ♦ A face sa nu se mai auda ceva. ♦ A shterge a face sa dispara o urma. Lat. *asstuppare.
astupá [At: VARLAAM C. 252 / Pzi: astúp / E: ml *a(d)stuppare] vt A umple cu caltzi o gaura. 2 vt A umple o gaura crapatura deschizatura. 3 vt A pune dopul unei sticle. 4 vt (Ie) Ashi ~ urechile A pune mainile la urechi pentru a nu auzi. 5 vt (Iae) A nu voi sa auda sa shtie. 6 vt (Fig; ie) A ~ gauri Ashi plati datoriile. 7 vt (Ie) A ~ cuiva gura A face pe cineva sa taca. 8 vr (Reg; pan) A se constipa. 910 vtr A (se) acoperi a (se) troieni o intrare o deschizatura. 11 vt (Is) Ashi nasul A pune mainile la nas pentru a se feri de un miros neplacut. 12 vt (Is) A o usha A desfiintza o intrare a o zidi. 1314 vt (Is) A ~ un drum (A inchide un drum sau) al face sa nu se mai cunoasca. 15 vt A acoperi ceva astfel incat sa nu se mai vada sa nu mai strabata la el aerul lumina. 16 vt (Ie) A ~ cuiva ochii A face pe cineva sa nu vada ceva (rau) ce se vrea sa ramana ascuns. 17 vt A acoperi ceva cu pamant frunze etc. 18 vt (Pex) A inmormanta. 19 vt (Ivp) A inveli. 20 vt A shterge de pe fatza pamantului. 21 vtr A face sa nu se mai cunoasca. 22 vt (Fig; d. sunete) A face sa nu se auda. 23 vt A shterge din mintea oamenilor. 24 vt A ascunde.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. A inchide a acoperi a infunda o gaura o deschizatura etc. a face sa nu se mai vada (acoperind). ◊ Expr. (Fam.) A astupa gauri = a reushi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. Ashi astupa urechile = a nu voi sa auda sa cunoasca ceva. Ai astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. ♦ A face sa nu se mai auda ceva. ♦ A shterge a face sa dispara o urma. Din lat. *asstuppare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la gauri crapaturi deschizaturi) A umple a infunda; (cu privire la o sticla) a pune dop. Se spune in basm despre unul care cica poate astupa borta vinturilor. CAMILAR TEM. 40. Mustul... il pastreaza in garafioare bine astupate. SADOVEANU N. F. 35. Spurcata astupa toate gaurile casei. ISPIRESCU L. 65. ◊ Expr. Ashi astupa urechile = ashi pune miinile la urechi spre a nu auzi ceva; fig. a nu voi sa auda ceva. Deauzi vorbe rele Tu surd sa te faci Astupatzi urechea Te culca shi taci. ALECSANDRI T. I 256. Pagin! ma curma dascalul astupindushi urechile. NEGRUZZI S. I 13. A astupa cuiva gura = a face pe cineva sa taca a face pe cineva sa nu mai cleveteasca. De astupat ochii miai dat... dar de astupat gura? ALECSANDRI T. 181. (Familiar) A astupa gauri = a plati datorii. Cite gauri nai astupa cu banii din pastrare! La HEM. 2. (Cu privire la intrari deschizaturi) A inchide a bara a opri accesul. Au astupat usha cu crengi de copaci. DRAGHICI R. 100. ♦ (Cu privire la drum sau la cale) A face inaccesibil sau impracticabil; a acoperi a infunda. O da in frig shi ninsoare cumsecade shi intrun buc ne astupa calea. CREANGA A. 30. Astupatzi carari shi drumuri. ALECSANDRI P. A. 151. Doitrei sami plecatzi Drum sai astupatzi Calea sai taiatzi! TEODORESCU P. P. 493. ◊ Fig. Inalt shi intunecat malul din dreapta ne astupa vederea. VLAHUTZA O. A. 414. 3. A acoperi a inveli ceva (asha ineit sa nu se mai vada). Merse prin orash dar cu fatza astupata k sa nul mai cunoasca nimeni. RETEGANUL P. IV 54. In soba arsese un foc strashnic; il invalisem shi astupasem caci era ger afara. CREANGA A. 110. ◊ Expr. A astupa (cuiva) ochii = a nu lasa pe cineva sa vada adevarul sau realitatea. Magdian (dindui punga): Na cu ce satzi astupi ochii. ALECSANDRI T. 180. ♦ (Cu privire la o urma) A shterge a face sa piara sa nu se mai shtie. (Refl. pas.) SHiam venit venit venit Dar la pod neam poticnit. Pina cen sus neam sculat Urma ni sa astupat. TEODORESCU P. P. 177. ♦ A acoperi (cu pamint cu frunze etc.); a ingropa. V. astruca. SHiatunci vintul ridicata tot nisipul din pustiuri Astupind cu el orashe. EMINESCU O. I 45. Cind mor ingropa SHi mor astupa... TEODORESCU P. P. 436. Frunza k sa scutura. Trupul k mia astupa. ALECSANDRI P. P. 74. ♦ (Cu privire la sunet glas voce etc.) A face sa nu se mai auda a copleshi a acoperi. ♦ Fig. A inabushi. Mihai dupa ce astupa in tzara comploturile iscate de intrigile turcilor se pregateshte pentru noi triumfuri. BALCESCU O. I 195.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. 1. A umple o gaura o deschizatura etc.; a infunda o sticla cu un dop. ◊ Expr. Ashi astupa urechile = ashi pune ceva la (sau in) urechi pentru a nu auzi; fig. a nu voi sa auda ceva. A astupa cuiva gura = a face pe cineva sa taca. (Fam.) A astupa gauri = a plati datorii. 2. A inchide a bara o intrare o deschizatura; a face inaccesibil sau impracticabil un drum. 3. A acoperi a inveli. ◊ Expr. A astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. ♦ A ingropa. Frunza k sa scutura Trupul k mia astupa (ALECSANDRI). ♦ A face sa nu se mai auda ceva. ♦ A shterge a face sa dispara o urma. Lat. *asstuppare.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A ASTUPÁ astúp tranz. 1) (gauri crapaturi adancituri etc.) A face sa nu se vada (acoperind cu ceva sau aplicand ceva). 2) (ushi ferestre vase) A face sa nu mai aiba deschizatura. ◊ Ashi ~ urechile a nu vrea sa auda ceva. ~ cuiva gura a face pe cineva sa taca. ~ cuiva ochii a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. 3) (zgomote melodii sunete etc.) A face sa nu se auda depashind in intensitate; a acoperi. 4) fig. (urme) A face sa dispara. /<lat. asstuppare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE ASTUPÁ se astúpa intranz. (despre shantzuri conducte etc.) A se inchide prin depuneri (de noroi de nisip etc.); a se infunda. /<lat. asstuppare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
astupà v. a inchide o gaura a acoperi o spartura a umplea o deschizatura: ishi astupa urechile gura. [Formatziune romaneasca din stupa caltzi lit. a astupa cu caltzi: termen tehnic cu sensul generalizat].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
astúp a á v. tr. (lat. exstŭppare d. stuppa ciltz; it. stoppare fr. étouper. Cp. shi cu lat. stipare a indesa a indopa shi cu constipare. V. stupá destup. Obturez obstruez acoper o deschizatura: a astupa o garafa cu un dop a astupa o spartura in corabie atzĭ astupa urechile cu degetele k sa nu maĭ auzĭ zgomotu.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!astupá (a ~) vb. ind. prez. 3 astúpa
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
astupá vb. (sil. mf. stu) ind. prez. 1 sg. astúp 3 sg. shi pl. astúpa
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ASTUPÁ vb. 1. v. obtura. 2. a (se) acoperi a (se) inchide. (~ o deschizatura.) 3. (MED.) v. obtura. 4. v. bloca. 5. a umple. (~ o gaura un shantz.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ASTUPÁ vb. v. constipa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ASTUPA vb. 1. a (se) inchide a (se) infunda a (se) obtura. (~ un canal o conducta.) 2. a (se) acoperi a (se) inchide. (~ o deschizatura.) 3. (MED.) a (se) infunda a (se) oblitera. (Lumenul unui organ tubular se poate ~.) 4. a bara a bloca a inchide. (Zapada a ~ drumul.) 5. a umple. (~ o gaura un shantz.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
astupa vb. v. CONSTIPA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A astupa ≠ a destupa
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
astupá (astúp astupát) vb. 1. A acoperi. 2. A inchide a infunda a bloca. 3. A acoperi a ascunde a ingropa. Mr. astup astupare megl. (a)stup hastup. Lat. *adstuppāre de la stuppa (Philippide Principii 99; Cretzu 372; Pushcariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. stoppare fr. étouper v. sp. estopar (› sp. estropajo). Este posibil sa se fi intilnit cu lat. *extuphāre (› fr. étuver). Cf. destupa. Der. astupatoare s. f. (dop; capac); astupator adj. (care obtureaza); astupatura s. f. (obturatzie); astupush s. n. (dop).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
astupa, astupverb
- 1. A inchide a acoperi a infunda o gaura o deschizatura etc.; a face sa nu se mai vada (acoperind); a pune dop (la sticla); a opri accesul. DEX '09 DLRLC
- Se spune in basm despre unul care cica poate astupa borta vinturilor. CAMILAR TEM. 40. DLRLC
- Mustul... il pastreaza in garafioare bine astupate. SADOVEANU N. F. 35. DLRLC
- Spurcata astupa toate gaurile casei. ISPIRESCU L. 65. DLRLC
- Au astupat usha cu crengi de copaci. DRAGHICI R. 100. DLRLC
- Merse prin orash dar cu fatza astupata k sa nul mai cunoasca nimeni. RETEGANUL P. IV 54. DLRLC
- In soba arsese un foc strashnic; il invalisem shi astupasem caci era ger afara. CREANGA A. 110. DLRLC
- SHiatunci vintul ridicata tot nisipul din pustiuri Astupind cu el orashe. EMINESCU O. I 45. DLRLC
- Cind mor ingropa SHi mor astupa... TEODORESCU P. P. 436. DLRLC
- Frunza k sa scutura. Trupul k mia astupa. ALECSANDRI P. P. 74. DLRLC
- 1.1. (Cu privire la drum sau la cale) A face inaccesibil sau impracticabil. DLRLC
- O da in frig shi ninsoare cumsecade shi intrun buc ne astupa calea. CREANGA A. 30. DLRLC
- Astupatzi carari shi drumuri. ALECSANDRI P. A. 151. DLRLC
- Doitrei sami plecatzi Drum sai astupatzi Calea sai taiatzi! TEODORESCU P. P. 493. DLRLC
- Inalt shi intunecat malul din dreapta ne astupa vederea. VLAHUTZA O. A. 414. DLRLC
-
- 1.3. A shterge a face sa dispara o urma. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: shterge
- SHiam venit venit venit Dar la pod neam poticnit. Pina cen sus neam sculat Urma ni sa astupat. TEODORESCU P. P. 177. DLRLC
-
- 1.4. Inabushi. DLRLCsinonime: inabushi
- Mihai dupa ce astupa in tzara comploturile iscate de intrigile turcilor se pregateshte pentru noi triumfuri. BALCESCU O. I 195. DLRLC
-
- A astupa gauri = a reushi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cite gauri nai astupa cu banii din pastrare! La HEM. DLRLC
-
- Ashí astupa urechile = a nu voi sa auda sa cunoasca ceva. DEX '09 DLRLC
- Deauzi vorbe rele Tu surd sa te faci Astupatzi urechea Te culca shi taci. ALECSANDRI T. I 256. DLRLC
- Pagin! ma curma dascalul astupindushi urechile. NEGRUZZI S. I 13. DLRLC
-
- A astupa cuiva gura = a face pe cineva sa taca a face pe cineva sa nu mai cleveteasca. DLRLC
- De astupat ochii miai dat... dar de astupat gura? ALECSANDRI T. 181. DLRLC
-
- Ai astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Magdian (dindui punga): Na cu ce satzi astupi ochii. ALECSANDRI T. 180. DLRLC
-
-
etimologie:
- *asstuppare DEX '09 DEX '98