17 definitzii pentru astupa

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. A inchide a acoperi a infunda o gaura o deschizatura etc.; a face sa nu se mai vada (acoperind). ◊ Expr. (Fam.) A astupa gauri = a reushi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. Ashí astupa urechile = a nu voi sa auda sa cunoasca ceva. Ai astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. ♦ A face sa nu se mai auda ceva. ♦ A shterge a face sa dispara o urma. Lat. *asstuppare.

astupá [At: VARLAAM C. 252 / Pzi: astúp / E: ml *a(d)stuppare] vt A umple cu caltzi o gaura. 2 vt A umple o gaura crapatura deschizatura. 3 vt A pune dopul unei sticle. 4 vt (Ie) Ashi ~ urechile A pune mainile la urechi pentru a nu auzi. 5 vt (Iae) A nu voi sa auda sa shtie. 6 vt (Fig; ie) A ~ gauri Ashi plati datoriile. 7 vt (Ie) A ~ cuiva gura A face pe cineva sa taca. 8 vr (Reg; pan) A se constipa. 910 vtr A (se) acoperi a (se) troieni o intrare o deschizatura. 11 vt (Is) Ashi nasul A pune mainile la nas pentru a se feri de un miros neplacut. 12 vt (Is) A o usha A desfiintza o intrare a o zidi. 1314 vt (Is) A ~ un drum (A inchide un drum sau) al face sa nu se mai cunoasca. 15 vt A acoperi ceva astfel incat sa nu se mai vada sa nu mai strabata la el aerul lumina. 16 vt (Ie) A ~ cuiva ochii A face pe cineva sa nu vada ceva (rau) ce se vrea sa ramana ascuns. 17 vt A acoperi ceva cu pamant frunze etc. 18 vt (Pex) A inmormanta. 19 vt (Ivp) A inveli. 20 vt A shterge de pe fatza pamantului. 21 vtr A face sa nu se mai cunoasca. 22 vt (Fig; d. sunete) A face sa nu se auda. 23 vt A shterge din mintea oamenilor. 24 vt A ascunde.

ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. A inchide a acoperi a infunda o gaura o deschizatura etc. a face sa nu se mai vada (acoperind). ◊ Expr. (Fam.) A astupa gauri = a reushi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. Ashi astupa urechile = a nu voi sa auda sa cunoasca ceva. Ai astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. ♦ A face sa nu se mai auda ceva. ♦ A shterge a face sa dispara o urma. Din lat. *asstuppare.

ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la gauri crapaturi deschizaturi) A umple a infunda; (cu privire la o sticla) a pune dop. Se spune in basm despre unul care cica poate astupa borta vinturilor. CAMILAR TEM. 40. Mustul... il pastreaza in garafioare bine astupate. SADOVEANU N. F. 35. Spurcata astupa toate gaurile casei. ISPIRESCU L. 65. ◊ Expr. Ashi astupa urechile = ashi pune miinile la urechi spre a nu auzi ceva; fig. a nu voi sa auda ceva. Deauzi vorbe rele Tu surd sa te faci Astupatzi urechea Te culca shi taci. ALECSANDRI T. I 256. Pagin! ma curma dascalul astupindushi urechile. NEGRUZZI S. I 13. A astupa cuiva gura = a face pe cineva sa taca a face pe cineva sa nu mai cleveteasca. De astupat ochii miai dat... dar de astupat gura? ALECSANDRI T. 181. (Familiar) A astupa gauri = a plati datorii. Cite gauri nai astupa cu banii din pastrare! La HEM. 2. (Cu privire la intrari deschizaturi) A inchide a bara a opri accesul. Au astupat usha cu crengi de copaci. DRAGHICI R. 100. ♦ (Cu privire la drum sau la cale) A face inaccesibil sau impracticabil; a acoperi a infunda. O da in frig shi ninsoare cumsecade shi intrun buc ne astupa calea. CREANGA A. 30. Astupatzi carari shi drumuri. ALECSANDRI P. A. 151. Doitrei sami plecatzi Drum sai astupatzi Calea sai taiatzi! TEODORESCU P. P. 493. ◊ Fig. Inalt shi intunecat malul din dreapta ne astupa vederea. VLAHUTZA O. A. 414. 3. A acoperi a inveli ceva (asha ineit sa nu se mai vada). Merse prin orash dar cu fatza astupata k sa nul mai cunoasca nimeni. RETEGANUL P. IV 54. In soba arsese un foc strashnic; il invalisem shi astupasem caci era ger afara. CREANGA A. 110. ◊ Expr. A astupa (cuiva) ochii = a nu lasa pe cineva sa vada adevarul sau realitatea. Magdian (dindui punga): Na cu ce satzi astupi ochii. ALECSANDRI T. 180. ♦ (Cu privire la o urma) A shterge a face sa piara sa nu se mai shtie. (Refl. pas.) SHiam venit venit venit Dar la pod neam poticnit. Pina cen sus neam sculat Urma ni sa astupat. TEODORESCU P. P. 177. ♦ A acoperi (cu pamint cu frunze etc.); a ingropa. V. astruca. SHiatunci vintul ridicata tot nisipul din pustiuri Astupind cu el orashe. EMINESCU O. I 45. Cind mor ingropa SHi mor astupa... TEODORESCU P. P. 436. Frunza k sa scutura. Trupul k mia astupa. ALECSANDRI P. P. 74. ♦ (Cu privire la sunet glas voce etc.) A face sa nu se mai auda a copleshi a acoperi. ♦ Fig. A inabushi. Mihai dupa ce astupa in tzara comploturile iscate de intrigile turcilor se pregateshte pentru noi triumfuri. BALCESCU O. I 195.

ASTUPÁ astúp vb. I. Tranz. 1. A umple o gaura o deschizatura etc.; a infunda o sticla cu un dop. ◊ Expr. Ashi astupa urechile = ashi pune ceva la (sau in) urechi pentru a nu auzi; fig. a nu voi sa auda ceva. A astupa cuiva gura = a face pe cineva sa taca. (Fam.) A astupa gauri = a plati datorii. 2. A inchide a bara o intrare o deschizatura; a face inaccesibil sau impracticabil un drum. 3. A acoperi a inveli. ◊ Expr. A astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. ♦ A ingropa. Frunza k sa scutura Trupul k mia astupa (ALECSANDRI). ♦ A face sa nu se mai auda ceva. ♦ A shterge a face sa dispara o urma. Lat. *asstuppare.

A ASTUPÁ astúp tranz. 1) (gauri crapaturi adancituri etc.) A face sa nu se vada (acoperind cu ceva sau aplicand ceva). 2) (ushi ferestre vase) A face sa nu mai aiba deschizatura. ◊ Ashi ~ urechile a nu vrea sa auda ceva. ~ cuiva gura a face pe cineva sa taca. ~ cuiva ochii a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. 3) (zgomote melodii sunete etc.) A face sa nu se auda depashind in intensitate; a acoperi. 4) fig. (urme) A face sa dispara. /<lat. asstuppare

A SE ASTUPÁ se astúpa intranz. (despre shantzuri conducte etc.) A se inchide prin depuneri (de noroi de nisip etc.); a se infunda. /<lat. asstuppare

astupà v. a inchide o gaura a acoperi o spartura a umplea o deschizatura: ishi astupa urechile gura. [Formatziune romaneasca din stupa caltzi lit. a astupa cu caltzi: termen tehnic cu sensul generalizat].

astúp a á v. tr. (lat. exstŭppare d. stuppa ciltz; it. stoppare fr. étouper. Cp. shi cu lat. stipare a indesa a indopa shi cu constipare. V. stupá destup. Obturez obstruez acoper o deschizatura: a astupa o garafa cu un dop a astupa o spartura in corabie atzĭ astupa urechile cu degetele k sa nu maĭ auzĭ zgomotu.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!astupá (a ~) vb. ind. prez. 3 astúpa

astupá vb. (sil. mf. stu) ind. prez. 1 sg. astúp 3 sg. shi pl. astúpa

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ASTUPÁ vb. 1. v. obtura. 2. a (se) acoperi a (se) inchide. (~ o deschizatura.) 3. (MED.) v. obtura. 4. v. bloca. 5. a umple. (~ o gaura un shantz.)

ASTUPA vb. 1. a (se) inchide a (se) infunda a (se) obtura. (~ un canal o conducta.) 2. a (se) acoperi a (se) inchide. (~ o deschizatura.) 3. (MED.) a (se) infunda a (se) oblitera. (Lumenul unui organ tubular se poate ~.) 4. a bara a bloca a inchide. (Zapada a ~ drumul.) 5. a umple. (~ o gaura un shantz.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

astupá (astúp astupát) vb. 1. A acoperi. 2. A inchide a infunda a bloca. 3. A acoperi a ascunde a ingropa. Mr. astup astupare megl. (a)stup hastup. Lat. *adstuppāre de la stuppa (Philippide Principii 99; Cretzu 372; Pushcariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. stoppare fr. étouper v. sp. estopar (› sp. estropajo). Este posibil sa se fi intilnit cu lat. *extuphāre (› fr. étuver). Cf. destupa. Der. astupatoare s. f. (dop; capac); astupator adj. (care obtureaza); astupatura s. f. (obturatzie); astupush s. n. (dop).

Intrare: astupa
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • astupa
  • astupare
  • astupat
  • astupatu‑
  • astupand
  • astupandu‑
singular plural
  • astupa
  • astupatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • astup
(sa)
  • astup
  • astupam
  • astupai
  • astupasem
a II-a (tu)
  • astupi
(sa)
  • astupi
  • astupai
  • astupashi
  • astupaseshi
a III-a (el, ea)
  • astupa
(sa)
  • astupe
  • astupa
  • astupa
  • astupase
plural I (noi)
  • astupam
(sa)
  • astupam
  • astupam
  • astuparam
  • astupaseram
  • astupasem
a II-a (voi)
  • astupatzi
(sa)
  • astupatzi
  • astupatzi
  • astuparatzi
  • astupaseratzi
  • astupasetzi
a III-a (ei, ele)
  • astupa
(sa)
  • astupe
  • astupau
  • astupara
  • astupasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

astupa, astupverb

  • 1. A inchide a acoperi a infunda o gaura o deschizatura etc.; a face sa nu se mai vada (acoperind); a pune dop (la sticla); a opri accesul. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Se spune in basm despre unul care cica poate astupa borta vinturilor. CAMILAR TEM. 40. DLRLC
    • format_quote Mustul... il pastreaza in garafioare bine astupate. SADOVEANU N. F. 35. DLRLC
    • format_quote Spurcata astupa toate gaurile casei. ISPIRESCU L. 65. DLRLC
    • format_quote Au astupat usha cu crengi de copaci. DRAGHICI R. 100. DLRLC
    • format_quote Merse prin orash dar cu fatza astupata k sa nul mai cunoasca nimeni. RETEGANUL P. IV 54. DLRLC
    • format_quote In soba arsese un foc strashnic; il invalisem shi astupasem caci era ger afara. CREANGA A. 110. DLRLC
    • format_quote SHiatunci vintul ridicata tot nisipul din pustiuri Astupind cu el orashe. EMINESCU O. I 45. DLRLC
    • format_quote Cind mor ingropa SHi mor astupa... TEODORESCU P. P. 436. DLRLC
    • format_quote Frunza k sa scutura. Trupul k mia astupa. ALECSANDRI P. P. 74. DLRLC
    • 1.1. (Cu privire la drum sau la cale) A face inaccesibil sau impracticabil. DLRLC
      • format_quote O da in frig shi ninsoare cumsecade shi intrun buc ne astupa calea. CREANGA A. 30. DLRLC
      • format_quote Astupatzi carari shi drumuri. ALECSANDRI P. A. 151. DLRLC
      • format_quote Doitrei sami plecatzi Drum sai astupatzi Calea sai taiatzi! TEODORESCU P. P. 493. DLRLC
      • format_quote figurat Inalt shi intunecat malul din dreapta ne astupa vederea. VLAHUTZA O. A. 414. DLRLC
    • 1.2. A face sa nu se mai auda ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. A shterge a face sa dispara o urma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: shterge
      • format_quote reflexiv pasiv SHiam venit venit venit Dar la pod neam poticnit. Pina cen sus neam sculat Urma ni sa astupat. TEODORESCU P. P. 177. DLRLC
    • 1.4. figurat Inabushi. DLRLC
      sinonime: inabushi
      • format_quote Mihai dupa ce astupa in tzara comploturile iscate de intrigile turcilor se pregateshte pentru noi triumfuri. BALCESCU O. I 195. DLRLC
    • chat_bubble familiar A astupa gauri = a reushi sa realizeze unele lucruri strict necesare; a plati (din) datorii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cite gauri nai astupa cu banii din pastrare! La HEM. DLRLC
    • chat_bubble Ashí astupa urechile = a nu voi sa auda sa cunoasca ceva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Deauzi vorbe rele Tu surd sa te faci Astupatzi urechea Te culca shi taci. ALECSANDRI T. I 256. DLRLC
      • format_quote Pagin! ma curma dascalul astupindushi urechile. NEGRUZZI S. I 13. DLRLC
    • chat_bubble A astupa cuiva gura = a face pe cineva sa taca a face pe cineva sa nu mai cleveteasca. DLRLC
      • format_quote De astupat ochii miai dat... dar de astupat gura? ALECSANDRI T. 181. DLRLC
    • chat_bubble Ai astupa cuiva ochii = a nu lasa pe cineva sa vada realitatea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Magdian (dindui punga): Na cu ce satzi astupi ochii. ALECSANDRI T. 180. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.