Definitzia cu ID-ul 411769:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

astupá (astúp astupát) vb. 1. A acoperi. 2. A inchide a infunda a bloca. 3. A acoperi a ascunde a ingropa. Mr. astup astupare megl. (a)stup hastup. Lat. *adstuppāre de la stuppa (Philippide Principii 99; Cretzu 372; Pushcariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. stoppare fr. étouper v. sp. estopar (› sp. estropajo). Este posibil sa se fi intilnit cu lat. *extuphāre (› fr. étuver). Cf. destupa. Der. astupatoare s. f. (dop; capac); astupator adj. (care obtureaza); astupatura s. f. (obturatzie); astupush s. n. (dop).