INCHÍDE inchíd vb. III. (In opozitzie cu deschide) 1. Tranz. A mishca (din balamale) o usha o fereastra un capac etc. astfel incit sa acopere o deschizatura corespunzatoare. Dupa ce Trandafira inchise fereastra oftind Taun trase perdeaua. CAMILAR TEM. 226. Vitoria intra shi inchise usha dupa dinsa. SADOVEANU B. 38. Dracii tronc! inchid poarta dupa Ivan. CREANGA P. 311. ◊ Refl. pas. Pentru ce nu sa inchis ciinele cind shtiatzi k vine vama? BART S. M. 101. Ulitzele adorm obloanele se inchid. EMINESCU N. 51. ♦ A incuia (cu cheia cu zavorul); a zavori. ◊ Expr. A inchide cu cheia (sau cu lacatul) = a incuia. Deschide usha... Nu pot k mo inchis moshumeu cu cheia. ALECSANDRI T. I 316. ♦ (Cu privire la spatzii sau incaperi) A acoperi a astupa deschizatura. Inchide geamantanul. Inchide dulapul. Inchide odaia. ▭ Ici era tarapanaua scunda inchisa cu portzi de fier in care se taiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU O. I 509. ◊ Refl. pas. Unde ne ducem cind mormintul asuprane sanchis? MACEDONSKI O. I 48. 2. Tranz. (Cu determinari variate sensul reieshind din acestea) A inchide umbrela = a stringe (apasind pe mecanism) marginile umbrelei adunindule laolalta. A inchide cartea (sau caietul) = a impreuna toate foile unei cartzi (sau ale unui caiet) intrun singur tot. A inchide paranteza = a pune in scris partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; fig. a termina o digresiune introdusa in cursul unei vorbiri sau al unei scrieri. A inchide gura = a apropia buzele shi falcile una de alta. (Expr.) A inchide cuiva gura = a face pe cineva sa taca a pune capat obiectziilor sau protestelor cuiva. A inchide ochii = a) a cobori pleoapele acoperind globii ochilor. Inchise ochii shi se gindi la conacele toate... cu magazii. DUMITRIU N. 15. Ochii tai pe jumatate dei inchizi... Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura. EMINESCU O. I 82. Simtzind picioarelemi slabind am inchis ochii. NEGRUZZI S. I 54; b) a se preface k nu observa a trece cu vederea a admite compromisuri. Va fi obligata a inchide ochii asupra multor conditzii din tratatul de la San Stefano. ALECSANDRI S. 103; c) (mai ales in constructzii negative) a dormi. Toata noaptea plin de grija na inchis ochii. BASSARABESCU V. 45. Culcate frumoasa doamna nai inchis ochii toata noaptea. DELAVRANCEA A. 124. Zori de ziua se revarsa SHi ochii inca nam inchis. CONACHI P. 106; d) a muri. In citeva zile a inchis ochii tacut fara murmur fara un cuvint. MIRONESCU S. A. 121. Pina no inchide ochii shoimanul sa nu vorbim decit boierilor cu meteahna. DELAVRANCEA A. 55. Dupa ce onchide el ochii fireshte dumneata ai sa fii mai mare intre clironomi. CARAGIALE O. III 38. A inchide (cuiva) ochii = a fi linga cineva in ceasul mortzii ai da (cuiva) ultimele ingrijiri. (Refl.) A i se inchide (cuiva) ochii = ai fi (cuiva) tare somn a cadea de somn. ♦ Refl. (Despre rani) A se cicatriza. Ursul se uita shi vazind osul zmeului puse gura shi supse rana... pina ce se inchise shi se vindeca. ISPIRESCU L. 345. 3. Tranz. (Cu privire la institutzii intreprinderi localuri) A intrerupe activitatea (periodic potrivit orariului stabilit); p. ext. a inceta activitatea a desfiintza. Eram tot mai mult amenintzatzi sa inchidem uzina. CAMIL PETRESCU U. N. 57. ◊ Refl. pas. Indata ce magazinele au inceput sa se inchida Leib a fost chemat inauntru. SAHIA N. 103. (Cu alta constructzie) Sintem in 1935... Dascalii vor parasi catedrele. Nau mai primit simbrie de mult. SHtie cineva cite fabrici shiau inchis portzile? SAHIA N. 63. 4. Tranz. A incheia o activitate ai pune capat. A inchis shedintza. ◊ Refl. pas. Vine un moment al anului cind dodata vinatoarea se inchide. ODOBESCU S. III 37. ♦ (Cu privire la mecanisme aparate circuite etc.) A opri functzionarea. A inchis lumina. ♦ (Cu privire la circuite electrice) A stabili legatura intre partzile unui circuit pentru a permite trecerea curentului electric. 5. Tranz. (Cu privire la fiintze) A asheza intrun spatziu inchis a izola de lume a rapi (cuiva) libertatea. [Dionis] a ris de furie shianchis in turn pe critic. COSHBUC P. I 85. Cind ar shti tatal meu k ma duc la bal... mar inchide la monastire. ALECSANDRI T. I 85. ♦ Refl. A se retrage a se izola. Octav... parasise viatza acestei lumi shi se inchisese in manastire. GALACTION O. I 224. Sa inchis intro gradina. EMINESCU N. 27. Coconul Andronache sa inchis in cabinetul sau. NEGRUZZI S. I 79. [Dobitoace] ce sa inchid in cojile lor. GOLESCU I. 49. ◊ Fig. Nu ma pot inchide in trecut K omida in gogoasha de matasa. BENIUC V. 25. Se inchisese intro tacere indaratnica. SADOVEANU P. M. 17. Se inchidea in sine se izola in durerea ei shi evita sa fie vazuta de lume. BART E. 305. ♦ Fig. A cuprinde a contzine. Iata shi repetitziile acestea chibzuite proprii poeziei populare inchizind in ele o muzicalitate deosebita. CONTEMPORANUL S. II 1950 nr. 179 7/6. Toate scrisorile inchideau in ele durerea. SADOVEANU O. I 310. 6. Tranz. (Cu privire la locuri terenuri curtzi) A ingradi a imprejmui (spre a delimita sau spre a opri accesul). O roata mare de mesteceni facea un zid alb care inchidea ierbarii mirositoare inalte pinan briu. SADOVEANU O. I 314. ♦ (Cu privire la cai de comunicatzie) A pune un obstacol (care opreshte trecerea); a bara. Citeva luni pe an gheatza inchide shi drumul larg al Dunarii. BART E. 309. Ma cel cu trasura... fa inainte... Ceai inchis shoseaua? ALECSANDRI T. 399. ◊ (Poetic) Oameni rai... Imi tot inchid cararea. COSHBUC P. I 118. ♦ Refl. A se infunda. Deodata vezi inaintea trenului k drumul se inchide un munte naruit astupa valea dea curmezishul. VLAHUTZA O. A. III 33. Mergind el tot inainte prin codri intunecoshi de la un loc se inchide calea. CREANGA O. A. 228. 7. Refl. (Despre cer p. ext. despre vreme) A se intuneca a se innora. ♦ (Despre obiecte colorate) A capata o nuantza mai intunecata. Prez. ind. shi: inchíz (CARAGIALE O. III 59).