opțiuni
  • info

14 definiții pentru cicatriza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CICATRIZÁ, pers. 3 cicatrizează, vb. I. Refl. (Despre plăgi) A se vindeca, a se închide lăsând o cicatrice. – Din fr. cicatriser.

CICATRIZÁ, pers. 3 cicatrizează, vb. I. Refl. (Despre plăgi) A se vindeca, a se închide lăsând o cicatrice. – Din fr. cicatriser.

cicatrizá [At: BARANGA, V. A. 28 / Pzi: ~zéz / E: fr cicatriser] 1 vr (D. răni) A se vindeca. 2 vt (D. substanțe) A închide o rană. 3 vr (Fig; despre suferințe, mls morale) A trece.

CICATRIZÁ, cicatrizez, vb. I. Refl. (Despre răni) A se vindeca, a se închide, a se tămădui lăsînd o cicatrice.

CICATRIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) vindeca lăsând o cicatrice. ♦ refl. (Fig.) A se calma, a se liniști, a uita. [< fr. cicatriser].

CICATRIZÁ vb. tr., refl. a (se) vindeca lăsând o cicatrice. (< fr. cicatriser)

A CICATRIZÁ ~éz tranz. A face să se cicatrizeze. /<fr. cicatriser, lat. cicatrizare

A SE CICATRIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre răni) A se strânge la loc, formând o cicatrice. 2) fig. (despre dureri sufletești) A înceta să se mai manifesteze. /<fr. se cicatriser, lat. cicatrizare

cicatrizà v. 1. a închide o rană; 2. fig. a alina: timpul cicatrizează necazurile.

*cicatrizéz v. tr. (fr. cicatriser, mlat. cicatrizare, cl. cicatríco, -áre). Forostesc, închid o rană prin vindecare. V. refl. Rănile s’aŭ cicatrizat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cicatrizá (a se ~) (-ca-tri-) vb. refl., ind. prez. 3 se cicatrizeáză

cicatrizá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 3 sg. și pl. cicatrizeáză

cicatrizez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CICATRIZÁ vb. (MED.) a se închide, a se vindeca. (Rana s-a ~.)

CICATRIZA vb. (MED.) a se închide, a se vindeca. (Rana s-a ~.)

Intrare: cicatriza
  • silabație: ci-ca-tri-za info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cicatriza
  • cicatrizare
  • cicatrizat
  • cicatrizatu‑
  • cicatrizând
  • cicatrizându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • cicatrizează
 (să)
  • cicatrizeze
  • cicatriza
  • cicatriză
  • cicatrizase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • cicatrizează
 (să)
  • cicatrizeze
  • cicatrizau
  • cicatrizară
  • cicatrizaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cicatrizaverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.