ZACEÁ zac vb. II. Intranz. 1. A sta intins culcat sau tolanit pe pat pe pamant etc. din lipsa de ocupatzie din cauza oboselii etc. ♦ A fi doborat. Copacii zac la pamant. 2. A sta culcat in pat din cauza unei boli grele; a boli. 3. A fi mort culcat ingropat (in mormant). 4. (Despre sentimente calitatzi defecte deprinderi etc.) A sta ascuns a fi in stare latenta. 5. A sta a fi a se afla (intro stare oarecare) de multa vreme a fi lasat in parasire. Plicurile nedesfacute zaceau teanc. ◊ Expr. A zacea la inchisoare (sau in temnitza etc.) = a fi intemnitzat. ♦ A fi ashezat situat undeva; a se afla. Lat. jacere.

zacea vi [At: CORESI EV. 214 / V: zace ja~ / Pzi: zac / E: ml iacere] 1 A sta in pozitzie orizontala din cauza bolii slabiciunii oboselii etc. Si: a boli (2) a lancezi a piroti a tanji (reg) a tardui (1). 2 Ashi petrece timpul stand pe pat shi nefacand nimic. Si: a lenevi a se tolani a trandavi (reg) a zacai (1) a zacari (1) a cloci (2) a shedea. 3 (Inv) A intretzine relatzii sexuale cu cineva. 4 (D. copaci) A fi doborat¹ (1). 5 (Irg) A cloci (1). 6 (Ivr) A se culca (1). 7 (D. fiintze mai ales d. oameni sau d. organe partzi ale corpului lor; de obicei urmat de determinari care indica natura bolii sau organul bolnav). A suferi de o boala grava (sau cronica). Si: a boli (1) a lancezi a piroti (2) a tanji (2) (pop) a gogi² (reg) a taromi (1) a zacai (2) a zacali a zacari (2). 8 (Reg; ie) A ~ pe picioare A fi bolnav insa nu intratat incat sa stea in pat. 9 (Fig) A suferi din dragoste. 10 (Pex) Ai fi dor de cineva sau de ceva. 1112 (D. fiintze) A fi intins la orizontala fara viatza sau ingropat (in mormant). 13 (Ivr) A tzine moashtele (1) intro biserica manastire etc. de obicei intrun sicriu de metal in fatza caruia se inchina credincioshii creshtini. 14 (Fig; d. sentimente calitatzi defecte deprinderi etc.) A sta ascuns² (5). 15 (Fig; d. sentimente calitatzi defecte deprinderi etc.) A fi in stare latenta. 16 (D. minereuri mine etc.) A nu fi inca descoperit. 17 A sta intro stare de nemishcare de parasire etc. de multa vreme. 18 (Ie) A ~ la (sau in) temnitza (ori inchisoare pushcarie gros etc.) A fi inchis in inchisoare. 19 (Rar; d. fructe boabe) A fi tzinute mai mult timp intrun lichid (alcoolizat) pentru a se imbiba cu acesta. 20 (D. continente tzari ashezari etc.) A fi situat undeva. Si: a se afla (20) a exista (2). 21 (Ivr) A se ascunde (2). 22 (Reg) A fi prins (in capcana.) 23 (Inv; d. popoare natziuni etc.) A se afla. 24 (Irg; d. vite shi oi) A sta la zacator (22) Si: a zacari (3) a zacatori. 25 (Inv; d. ape curgatoare) A stagna (1).

zacea vb. II. intr. 1 A sta culcat sau intins pe pat pe pamint etc. (de lene de oboseala etc.). Dumneata zaci la gura vetrei (H. LOV.). ◊ Expr. A zacea pe coaste v. coasta. A zacea pe cotlon v. cotlon. A zacea pe cuptor v. cuptor. A zacea polog v. polog ◊ Fig. In cuibar rotind de ape peste care luna zace (EMIN.). ♦ (despre copaci) A fi doborit (la pamint). 2 (despre fiintze mai ales despre oameni; de obicei urmat de determ. care indica natura bolii sau organul bolnav) A sta culcat in pat din cauza unei boli grele; a suferi de o boala (lunga sau cronica); a boli. Avea acasa trei copii shi o nevasta care zacea de astatoamna (REBR.). ◊ (tr.) Doua luni de zile shia zacut boala in jetz (GAL.). ♦ Fig. A suferi din dragoste; ext. a duce dorul cuiva sau a ceva. Zacuse intro stare de melancolie shi de abatere sufleteasca (CAR.). 3 (desprefiintze) A fi mort fara viatza ingropat (in mormint). Linga uzina electrica zace un hoit (GAL.). ◊ Expr. A zacea pe (sau pentru) vecie v. vecie. A zacea (de) somnul cel veshnic v. veshnic. ◊ Fig. Delta zacea moarta fara nici o adiere de vint (SADOV.). 4 (despre sentimente calitatzi defecte deprinderi etc.) A sta ascuns a fi in stare latenta. In astfel de unire zace puterea (POP.). ♦ (despre minereuri mine etc.) A nu fi inca descoperit; a nu i se cunoashte inca existentza; a nu fi exploatat. In pintecele acestor muntzi zac comorile minerale cele mai bogate shi mai felurite din Europa (BALC.). 5 A se afla a fi intro stare oarecare de multa vreme; a fi lasat in parasire. Pistolul zacea in omat (CHIRITZ.). ◊ Expr. A zacea la inchisoare (sau la temnitza la pushcarie etc.) = a fi intemnitzat. Zece ani am zacut in pushcarie (H. LOV.). A zacea balta v. balta. ♦ Fig. Sint o frunza care zace pe al vietzii negru lut (MACED.). 6 Fig. A fi ashezat situat undeva. Satul cu pricina... zace peste Argesh (E. LOV.). • prez.ind. zac. shi zace vb. III. /lat. iacēre.

ZACEÁ zac vb. II. Intranz. 1. A sta intins culcat sau tolanit pe pat pe pamant etc. din lipsa de ocupatzie din cauza oboselii etc. ♦ A fi doborat. Copacii zac la pamant. 2. A sta culcat in pat din cauza unei boli grele; a boli. 3. A fi mort culcat ingropat (in mormant). 4. (despre sentimente calitatzi defecte etc.) A sta ascuns a fi in stare latenta. 5. A sta a fi a se afla (intro stare oarecare) de multa vreme a fi lasat in parasire. Plicurile nedesfacute zaceau teanc. ◊ Expr. A zacea la inchisoare (sau in temnitza etc.)= a fi intemnitzat. ♦ A fi ashezat situat undeva a se afla. Lat. jacere.

ZACEÁ zac vb. II. Intranz. 1. A sta intins culcat sau tolanit pe pamint pe pat etc. (din lipsa de ocupatzie sau de energie din cauza oboselii etc.). Mama veni vesela la umbra corcodushului unde zaceam intins cu ochii in sus. DELAVRANCEA T. 22. In cele mai de pe urma dete shi peste calul tatalui sau din tineretze rapciugos bubos shi zacind pe coaste. ISPIRESCU L. 15. Lasama maica sa zac Pe perina de bumbac Pe bratzele cui mii drag. JARNÍKBIRSEANU D. 96. Zaceun tinar voinicel Cu mindrutza linga el. ALECSANDRI P. P. 53. ◊ (Prin analogie) Arbori urieshi a caror batrinetza shubreda nu se putuse impotrivi vijeliei deacum citeva noptzi zaceau rasturnatzi la pamint in toata nemasurata lor lungime. HOGASH M. N. 206. ◊ (Peiorativ) Eu zac la o parte lasat fara nici o treaba. HASDEU R. V. 79. Zacu nerushinat trei ani shi shapte luni pe tronul Moldovei. BALCESCU O. II 47. ♦ A fi constrins a inactivitate (fiind inchis intemnitzat). Corbac zace la inchisoare De trei ani lipsitzi de soare. ALECSANDRI P. P. 141. Cit eshti codre de frunzos Iarna putrezeshti tu gios SHi voinicii zac la gros! id. ib. 263. 2. A sta multa vreme culcat in pat fiind greu bolnav. Avea acasa trei copii shi o nevasta care zacea de astatoamna. REBREANU R. I 236. Tatasau zacea pe moarte. Ce jale era in toata casa! veahutza O. A. 254. Sub cel par mare din sat Zace Donciul pe un pat Noua ani shi giumatate De cind zace el pe spate! ALECSANDRI P. P. 112. ◊ Tranz. (Cu complementul «boala») Doua luni de zile shia zacut boala in jetz. GALACTION O. I 247. Eu zac boala nebolita. JARNÍKBIRSEANU D. 208. 3. A fi intins faia viatza a fi mort ucis. Linga shantzul shoselei Anghelina zacea cu fatzan sus nemishcata lovita de un glonte in frunte. REBREANU R. II 258. O multzime de oameni shi de salbataciuni zac fara suflare in padurea lui. CREANGA P. 217. In acelashi templu zacea de mai multa vreme ingropatzi doi altzi calugari. BALCESCU O. II 260. Monstruoasele morminte Unde shefii ungurimei zac cu totzii gramaditzi. ALEXANDRESCU M. 22. 4. (Despre unele stari sau insushiri psihice mai ales negative) A sta ascuns a fi in stare latenta. Antidinasticismul nu mai este un simtzimint inconshtient ce zace in inima poporului; el a devenit ideea cea mai populara in tzara noastra. LIT. ANTIMONARHICA 133. Dta sa te prinzi la joc lingo fata care tzia placea. Eu atunci... oi ochio bine shi apoi tzioi spune eu ce zace intrinsa. CREANGA P. 163. Dorun sufletul meu zace SHinimioarami nu mai tace! ALECSANDRI P. p. 225. ♦ (Despre bogatzii miniere) A forma zacaminte in pamint. In pintecele acestor muntzi zac comorile minerale cele mai bogate shi mai felurite din Europa BALCESCU O. II 208. 5. (Urmat de determinari modale) A se afla de multa vreme (sau pentru multa vreme) in aceeashi stare. Pe masutza plicurile nedesfacute zaceau teanc. C. PETRESCU C. V. 292. Gerul aspru shi salbatic stringen bratze cu jalire Neagra lunca de pe vale care zacen amortzire. ALECSANDRI P. III 11. Sa raspindim luminile shi bunastarea materiala in clasele de jos care astazi zac in neshtiintza shi in saracie. KOGALNICEANU S. A. 101. ♦ (Urmat de determinari locale) A sta in nemishcare in inertzie in amortzire. Satele zaceau in vagauni shi sub poale de padure k intrun val fumuriu de moarte. SADOVEANU O. VII 77. Moara ta zaceantro vale linishtita. MACEDONSKI O. I 74. Iatane ajunshi cu bine pe naltele hotare Ce zac intre Moldova shi tzarile maghiare. ALECSANDRI T. II 65. ♦ A se ashterne pe o suprafatza a acoperi o suprafatza. Intilneam din nouva orzuri sau porumb peste care lumina soarelui zacea in pete largi. GALACTION O. I 38. [Izvoarele] sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace in cuibar rotind de ape peste care luna zace. EMINESCU O. I 85.

ZACEÁ zac vb. II. Intranz. 1. A sta intins culcat sau tolanit din lipsa de ocupatzie din cauza oboselii etc. ♦ A fi doborat. Copacii zac la pamant. 2. A sta culcat in pat din cauza unei boli grele; a boli. 3. A fi mort culcat intins (in mormant). 4. (Despre sentimente calitatzi defecte etc.) A sta ascuns a fi in stare latenta. 5. A sta a fi a se afla (intro stare oarecare). Plicurile nedesfacute zaceau teanc (C. PETRESCU). ◊ Expr. A zacea la inchisoare (sau in temnitza etc.) = a sta inchis a fi intemnitzat. ♦ A fi ashezat situat undeva. Satele zaceau in vagauni (SADOVEANU). Lat. jacere.

A ZACEÁ zac intranz. 1) A se afla in pozitzie orizontala; a sta intins. ~ pe iarba. 2) A sta culcat din cauza unei boli grele; a fi grav bolnav (timp indelungat). ~ o saptamana in pat. ~ de tifos. 3) A fi in mormant; a dormi somnul de veci; a odihni. 4) (despre sentimente deprinderi etc.) A sta ascuns; a se afla in stare latenta. O idee indefinita zace in subconshtient. 5) A se afla intro anumita stare de mai mult timp. Hainele zac pe podea. ◊ ~ la inchisoare a fi intemnitzat. /<lat. jacere

zaceà v. 1. a sta cu corpul intins (in pat sau pe pamant): aici zace formula cu care se incep epitafele; 2. a fi bolnav: zace de friguri turma zace de rea galbeaza GR. AL. [Lat. JACERE].

jacea v vz zacea

zace v vz zacea

zac zacút a zaceá v. intr. (lat. jacére it. giacére pv. pg. jazer fr. gésir sp. yacer). Vechĭ. Staŭ mult timp culcat (despre oamenĭ saŭ lucrurĭ). Azĭ. Is intins in pat orĭ pe pamint (bolnav orĭ mort): bolnavu zace la spital cadavrele zaceaŭ pe cimpu de lupta. (Se intrebuintzeaza la epitafurĭ: supt aceasta peatra zace meshteru Perdaf in pace!). Fig. Vegetez: a zacea in uĭtare in mizerie. A zacea de o boala a suferi de o boala zacind: a zacut de varsat. Is depus la fund: bogatziile care zac in fundu marilor. (Romaniĭ germanizatzĭ dupa germ. liegen zic shi despre lucrurile abstracte k zac precum: aicĭ zace adevaru ild. aicĭ e adevaru).

zaceá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zac 1 pl. zacém 2 pl. zacétzi; conj. prez. 3 sa zák; ger. zacand; part. zacút.

zaceá vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zac 1 pl. zacém 2 pl. zacétzi; part. zacút

zacea (ind. prez. 1 pl. zacem)

zac zacea inf.

ZACEÁ vb. (MED.) a boli a piroti a tanji (pop.) a gogi (reg.) a zalezi (Munt. shi Olt.) a taromi (inv.) a lancezi. (~ de o luna la pat.)

ZACEA vb. a boli a piroti a tinji (pop.) a gogi (reg.) a zalezi (Munt. shi Olt.) a tiromi (inv.) a lincezi. (~ de o luna la pat.)

zaceá (zac zacút) vb. 1. A sta intins culcat. 2. A fi bolnav. 3. A fi mort ingropat. 4. A fi a se afla inauntru a fi inchis. Mr. dzac dzicui dzicuta dzitzeare megl. zac zatzeari istr. zǫc. Lat. jacēre (Pushcariu 1926; REW 4562) cf. it. giacere prov. port. jazer fr. gésir cat. jaure sp. yacer. Trecerea lui j › z se datoreaza unei disimilari cu cons. urmatoare (Tiktin). Der. zacamint s. m. (filon vina) dupa fr. gisement; zacare s. f. (boala); zacash adj. (Trans. bolnav; inv. rau intentzionat ticalos pervers) la care sensul al doilea nu a fost explicat satisfacator (legat de alb. dzakëš dupa Philippide II 742; contaminat cu jacash „pradator” dupa Candrea); zacash adj. (Mold. lenesh trindav); zacashie s. f. (invershunare indirjire ciuda); zacator adj. (care zace inchis); zacatoare s. f. (tzarc ocol; vas cada copaie; piatra de moara piatra de jos a morii de apa); zacari vb. (a lincezi a lenevi).

HIC JACET... (lat.) aici zace... aici odihneshte Cuvinte care constituie de obicei inceputul unei inscriptzii pe o piatra funerara.