SHEDEÁ shed vb. II. Intranz. 1. A se afla ashezat pe ceva; a sta jos. ◊ Expr. A shedea (k) pe ghimpi (sau pe foc pe ace) = a fi nerabdator shi ingrijorat; a fi grabit sa plece. A shedea pe comoara = a fi foarte bogat shi zgarcit. 2. A lua loc a se asheza. ♦ A se opri din mers ashezanduse; a poposi. (De obicei la imperativ sau in constructzii negative) A avea astampar a fi linishtit. SHezi locului! 3. A sta a se gasi a ramane catva timp intrun anumit loc intro anumita situatzie sau pozitzie; a nu se mishca din locul sau din pozitzia ocupata. ◊ Expr. A shedea la masa = a lua masa a manca. A(i) shedea cuiva ceva la inima = a fi preocupat stapanit de ceva a dori ceva foarte mult. A shedea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezentza sa sau cu prea multe insistentze. A shedea cu mainile in san (sau incrucishate la brau cu bratzele incrucishate etc.) = a nu face a nu intreprinde nimic. A shedea stramb shi a judeca (sau a vorbi a grai) drept = a discuta cu franchetze; a recunoashte adevarul 4. A petrece catva timp undeva a nu se deplasa (dintrun anumit loc); a se afla a ramane a zabovi (intrun anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla ashezat sau depozitat intrun loc). 5. A avea locuintza domiciliul undeva; a locui a domicilia. 6. (In expr.) A(i) shedea (cuiva) bine (sau rau frumos mandru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi asha cum se cuvine cum trebuie cum este indicat. 7. A se afla intro anumita situatzie (in raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic a nu avea nicio ocupatzie. SHade toata ziua. Lat. sedere.

shedea vi [At: PSALT. HUR. 5878 / Pzi: shed (Mun; Olt) shez (Trs) sheg 3 shade (Mol; Trs) shede; Cj 3 sa shada (Mun; Olt) sa shaza / E: ml shedere] 1 (Adesea intarit prin „jos” shi pfm „in shezut” „in fund” „in popou” „in cur”) A fi ashezat sprijininduse pe partea inferioara a bazinului. 2 (Pfm; ie) A ~ (greceshte) in inima (cuiva) sau a ~ calare in inima (cuiva) A shti tot ceea ce gandeshte cineva. 3 (Pfm; ie) A ~ cu curul in cenusha A fi lenesh. 4 (Pfm; ie) A ~ (cu curul) in doua luntri A evita o optziune ferma (pentru a nu pierde un profit). 5 (Pfm; iae) A da dovada de duplicitate. 6 (Pfm; ie) A ~ pe capul (cuiva) A plictisi (pe cineva) cu insistentza. 7 (Pfm; iae; shie a ~ pe urechile (sau pe spinarea) (cuiva)) A fi intretzinut. 8 (Pfm; ie) A ~ (k) pe ghimpi (sau pe spini pe foc pe ace pe sponci) A fi ingrijorat. 9 (Pfm; iae) A fi nerabdator sa plece. 10 (Pfm; ie) A ~ (k dracu) pe comoara A fi bogat shi zgarcit. 11 (Pfm; ie) A ~ pe bani A fi bogat. 12 (Pfm; ie) A ~ pe saltea A trai fara griji fiind bogat. 13 (Pfm; ie) A ~ stramb shi a judeca (sau a vorbi) drept A discuta cu franchetze. 14 (Pfm; iae) A recunoashte adevarul. 15 (inv; ie) A ~ asupra (cuiva) A incomoda (pe cineva) cu prezentza cu pretentzii exagerate. 16 (Fig. ilv) A ~ calare A calari¹ (4). 17 (D. animale sau pasari) A fi in pozitzie de repaus. 18 (Pop; ilv) A ~ pe oua A cloci (1). 19 (Adesea intarit prin „jos”) A lua loc. 20 (inv; ie) A ~in (sau la) scaun A se urca pe tron. 21 (inv; cu determinari nume de animale sau echivalente ale acestora introduse prin pp „pre” sau rar „spre”) A incaleca. 22 (Bis; cu determinari care indica locul) A se plasa intrun anumit loc. 23 (Adesea intarit prin „pe loc” „locului” etc.) A se opri din mers (ashezanduse). 24 (Pex) A poposi. 25 (Reg) A se odihni. 26 (De obicei la imperativ sau icn; adesea intarit prin „la un loc” „locului” „binishor” etc.) A avea astampar. 27 (Urmat de determinari care indica locul pozitzia situatzia) A ramane catva timp intrun anumit loc pozitzie situatzie. 28 (Pop; ie) A ~ closhca (sau moarta abanos ivp molcom smirna) A sta nemishcat. 29 (Olt; ie) A ~ cu capul pe tipsie A se cai de o fapta reprobabila. 30 (Olt; iae) A avea o atitudine smerita. 31 (Pop; ie) A ~ cu dintzii la stele (sau la soare) A nu avea manca. 32 (Pop; ie) A ~ in pat (sau in casa) A zacea. 33 (Reg;cereale; ie) A ~ in picioare (sau drept) A avea paiul vertical. 34 (inv; ilv) A ~ impotriva A se opune. 35 (Pop; de obicei determinat prin „bine” „rau” etc.; cu un complement indirect introdus prin pp „cu”) A fi in anumite relatzii (cu cineva). 36 (Pop; cu un complement de relatzie introdus prin pp „cu”) A se afla intro anumita situatzie in ceea ce priveshte... 37 (Pop; ccd; de obicei cu determinari modale k „bine” „rau” „frumos” etc.) A i se potrivi (ceva). 38 (Ban; ie) Ai ~ cu greu A fi intro situatzie neplacuta. 39 (Pop; icn; cu determinari modale_ca „frumos” „bine” etc.) A se cuveni (3). 40 (Pop; ie) ~ rushine Este rushinos sa... 41 (Reg; ie) A ~ Ia bedreag A sta la vorba cu cineva in vazul tuturor. 42 (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva ceva) la inima A fi preocupat de ceva. 43 (Pop; ie) A ~ la (sau in inv cu) cinste A avea toata consideratzia. 44 (Pfm; ie) A ~ la racoare (sau arg la zdup) A fi intemnitzat. 45 (Pop; ie) A ~ intre doua hotare (sau intre doua scaune) A fi nehotarat. 46 (Pop; ilv) A ~ de fatza A fi prezent. 47 (D. obiecte) A se afla (depus sau depozitat) intrun anumit loc. 48 (D. vehicule) A statziona. 49 A avea locuintza domiciliul undeva Si: a domicilia a locui. 50 (Pop; ie) A laolalta A trai in concubinaj. 51 (Cu determinari care indica o circumstantza modala) A petrece un timp oarecare intro anumita situatzie dispozitzie sufleteasca stare de spirit. 52 (Pfm; ie) A k o mireasa A nu lucra nimic. 53 (Pfm; iae; shie a ~ k o fata mare) A fi timid. 54 (Pop; ie) A ~ parca ia murit mireasa (sau parca ia murit vrabia din streashina parca nui place mirele parca ia cazut iapa din ham) ori a ~ k gaina in lemne A fi suparat. 55 (Pop; iae) A fi tacut. 56 (Pop; ie) A ~ k cainele nimanui A fi lipsit de sprijin (moral sau material). 57 (Mol; Buc; ie) A ~ k dracun spini (sau pe maracini in canepa) A fi intro situatzie neplacuta. 58 (Pop; ie) A ~ k cioaran par A fi foarte grabit. 59 (Reg; ie) A ~ lipca A sta lipit de cineva sau de ceva. 60 (Reg; ie) A ~ in nadejdea (cuiva) A conta pe (cineva). 61 (Pfm; ilv) A ~ (dus) pe (sau Ia) ganduri A se gandi (3). 62 (Pop; ie) A dupa (cineva) A ashtepta pe cineva. 63 (Pop; d. femei) A ramane nemaritata. 64 (De obicei cu determinari finale) Ashi consacra timpul unei anumite ocupatzii. 65 (Pop; ilv) A de (sau la) vorba (sau reg la taifas inv la voroava) A vorbi. 66 (ilv) A ~ la conversatzie A conversa (2). 67 (Pop; ilv) A ~ la sfat A se sfatui. 68 (Pop; ilv) A ~ la rugaciune A se ruga. 69 (Pop; ilv) A ~ in priveghi A priveghea (mortul). 70 (Inv; ilv) A ~ la judecata (sau la giudetz la divan sau a ~ spre giudecare) A judeca. 71 (Pop; cu valoare aspectuala) A fi pe punctul de a... 72 (Inv; cu determinari care indica functzia rangul etc.) A avea calitatea functzia de... 73 (Cu determinari nume de persoane sau echivalente ale acestora introduse prin pp „cu”) A se afla impreuna (cu cineva). 74 (Cu determinari introduse prin pp „la” „in”) A participa la... 75 (Adesea intarit prin „degeaba”) A nu avea nici o ocupatzie. 76 (Pop) A consta in... 77 (Pop) A se reduce la... 78 (Ie) A ~ turceshte (sau armeneshte greceshte) A sta jos cu picioarele incrucishate sub corp k orientalii.

SHEDEÁ shed vb. II. Intranz. 1. A se afla ashezat pe ceva; a sta jos. ◊ Expr. A shedea (k) pe ghimpi (sau pe foc pe ace) = a fi nerabdator shi ingrijorat; a fi grabit sa plece. A shedea pe comoara = a fi foarte bogat shi zgarcit. 2. A lua loc a se asheza. ♦ A se opri din mers ashezanduse; a poposi. ♦ (De obicei la imperativ sau in constructzii negative) A avea astampar a fi linishtit. SHezi locului! 3. A sta a se gasi a ramane catva timp intrun anumit loc intro anumita situatzie sau pozitzie; a nu se mishca din locul sau din pozitzia ocupata. ◊ Expr. A shedea la masa = a lua masa a manca. A(i) shedea cuiva ceva la inima = a fi preocupat stapanit de ceva a dori ceva foarte mult. A shedea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezentza sa sau cu prea multe insistentze. A shedea cu mainile in san (sau incrucishate la brau cu bratzele incrucishate etc.) = a nu face a nu intreprinde nimic. A shedea stramb shi a judeca (sau a vorbi a grai) drept = a discuta cu franchetze; a recunoashte adevarul. 4. A petrece catva timp undeva a nu se deplasa (dintrun anumit loc); a se afla a ramane a zabovi (intrun anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla ashezat sau depozitat intrun loc. 5. A avea locuintza domiciliul undeva; a locui a domicilia. 6. (In expr.) A(i) shedea (cuiva) bine (sau rau frumos mandru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi asha cum se cuvine cum trebuie cum este indicat. 7. A se afla intro anumita situatzie (in raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic a nu avea nici o ocupatzie. SHade toata ziua. Lat. sedere.

SHEDEÁ shed vb. II. Intranz. (Adesea in concurentza cu sta) 1. A se afla ashezat pe ceva a sta jos. Am patzit shi noi k un cershitori care shedea pe comoara shi cerea milostenie. CREANGA P. 134. Pe genunchii mei shedeavei Vom fi singurisingurei. EMINESCU O. 175. SHedeam trintitzi pe divanuri in toata dezinvoltura moldoveneasca. RUSSO O. 48. Seara la noi veneai SHi pe lavitza shedeai. JARNÍKBIRSEANU D. 265. 2. A lua loc a se asheza. Apoi am legat ogarul shi am shezut amindoi linga foc povestind. ISPIRESCU L. 299. Cu minaintinsa magul i face semn sa shada. EMINESCU O. I 94. Vorbind astfel shezu pe marginea patului linga capatiiul meu. BOLINTINEANU O. 333. ◊ (Intarit prin «jos») Dinca se indrepta spre o poarta de uluci ascutzite sus spunindule celor din urma sa shada jos. CAMIL PETRESCU O. II 7. ◊ (La imperativ in formule de invitatzie) Ia shezi ici shi spunemi. DUMITRIU N. 129. SHezi colea shi sa ospatezi oleaca. CREANGA P. 32. SHezi dragutza sa prinzim. JARNÍKBIRSEANU D. 271. ♦ A se opri din mers ashezinduse; a poposi. Satzi dau doua mere dulci Undei shedea sa le minci. JARNÍKBIRSEANU D. 118. 3. A sta sau a ramine intrun anumit loc intro anumita situatzie sau pozitzie; a se afla undeva a nu se mishca din locul sau din pozitzia ocupara. Directorul de banca shedea cil ochii in farfurie shi asculta jenat. REBREANU R. I 38. Ea mergea capshuni sadune Fragi sadune Eu shedeam pe prag la noi. COSHBUC P. I 117. Tu shezi la grajd nedezlipit shi sa ingrijeshti de calul meu. CREANGA P. 208. Sa shezi cu oamenii la sfat. SHEZ. I 12. ◊ (Intarit prin «locului») Nu te duce; mai bine shezi aici locului. RETEGANUL P. II 41. ◊ Expr. A shedea la masa = a lua masa; a minca. Zise tatalui sau intro zi cind shedeau la masa. ISPIRESCU L. 14. Dupa cea shezut la masa a zis fetei sa se suit in pod. CREANGA P. 289. A shedea greceshte a shedea closhca a shedea pe ghimpi a shedea binishor a shedea lipca v. c. Ai shedea cuiva (ceva) la inima se spune cind cineva este preocupat de un gind urmarit de o idee care nui da pace. Examenul i shedea insa la inima shi nul putea da fiindca navea bani. CALINESCU E. 80. A shedea pe capul cuiva = a sta mereu linga cineva ai cadea (cuiva) belea; a plictisi pe cineva cu prea multe staruintze. A shedea strimb shi a judeca (sau a vorbi a grai) drept = a recunoashte adevarul. SHin adevar sa shedem strimb shi sa judicam drept: oara ce desfatare vinatoreasca mai deplina... poate fi pe lume decit aceea care o gusta cineva cind prin pustiile Baraganului carutza in care sta culcat abia inainteaza pe cai fara de urme? ODOBESCU S. III 15. SHezi strimb shi graieshte drept. NEGRUZZI S. I 247. A shedea sau ai shedea cuiva bine (sau rau frumos etc.) = a fi (sau a nu fi) corespunzator potrivit conform cu..; a fi (sau a nu fi) asha cum se cuvine cum trebuie cum este indicat. Briui pus! Acum din lada Mai ieu shortzul! O sami shada Fata cum imi sta nevasta... COSHBUC P. I 105. Ce nu te gindeshti cind vorbeshti?... Nu shade frumos! CARAGIALE S. N. 265. SHi din cind in cind varsate mindru lacrimiletzi shed. EMINESCU O. I 83. Ce frumos i shade creasta k un roshu comanac. id. O. IV 224. 4. A trai citva timp undeva a petrece un timp intrun loc; a zabovi. SHi dupa ce shezu acolo citeva zile... pleca luindushi calul cu sine. ISPIRESCU L. 148. Nu shedean Moldova mult. ALECSANDRI P. P. 330. A ashtepta. Maritate mindra mea Dupa mine nu shedea. JARNÍKBIRSEANU D. 261. ♦ (Rar despre obiecte) A se afla ashezat sau depozitat intrun loc. Alecu nu are cu ce sami scoata nishte argintarii care shed de la mai la argintar. KOGALNICEANU S. 224. 5. Ashi avea locuintza sau domiciliul fixat undeva a locui. De unde sal chem cind nici nu shtiu unde shade. PETRESCU C. V. 228. SHedea pe valen sus... Ion al Anei. COSHBUC P. I 228. Palatul in care shedeau moshnegii shi cu nora. sa schimbat iarashi in saracaciosul bordei. CREANGA P. 89. 6. A se afla intro anumita situatzie in raport cu ceva sau (neobishnuit) cu cineva. Ar fi mers cu el dar tocmai atunci shedeau mai rau k oricind cu banii. BASSARABESCU la TDRG. Prez. ind. shi: (regional) shez (ALECSANDRI T. I 115) pers. 3 shi: (regional) shede (CREANGA A. 106; NEGRUZZI S. I 63 JARNÍKBIRSEANU D. 401). Varianta: (regional) shadeá (ALECSANDRI T. I 83 KOGALNICEANU S. 10) vb. II.

A SHEDEÁ shed intranz. 1) (despre fiintze) A fi ashezat (pe ceva); a sta jos. A shedea pe o banca. ◊ SHezi locului shezi binishor (sau cuminte)! astamparate! fii cuminte! A shedea la masa a lua masa. 2) A se afla intro anumita pozitzie sau stare. ◊ A shedea la (sau de) vorba a vorbi. A shedea pe capul cuiva a deranja cu insistentzele cu durata vizitei etc. Ai shedea cuiva (ceva) la inima a fi obsedat de ceva. 3) (despre obiecte de imbracaminte) A prinde bine (pe cineva). 4) A avea un domiciliu stabil. 5) A nu se ocupa cu nimic. ◊ A shedea cu mainile in san a nu face nimic. /<lat. sedere

shedeà v. 1. a fi jos a se pune jos: shedetzi la masa; 2. a ramanea locului a se astampara: shezi bine; 3. a avea locuintza: shade departe; 4. a ramanea sau petrece undeva: a shezut mult la tzara la Paris; 5. a fi lenesh: shade shi nu face nimic; 6. a se potrivi: palaria i shade bine; 7. fig. a se cuveni: shade rau sal goneshti. [Lat. SEDERE].

SHADEÁ vb. II v. shedea.

SHADEÁ vb. II. v. shedea.

shed shezút a shedeá v. intr. (lat. sĕdére a shedea scr. sad vgr. *῾edĭomai ῾ezomai got. sitan [germ. sitzen] vsl. sĭedĭeti; it. sedére pv. sezer fr. seoir sp. pg. sher. SHed shezĭ shede [est] shi shez shezĭ shade [vest]; sa shada [est] shi sa sheaza [vest]. V. sha ashez sedentar posed). Am pozitziunea omuluĭ care se odihneshte pe oasele basinuluĭ: a shedea pe scaun pe pat pe o peatra. Locuĭesc: a shedea pe strada cutare. Ramin petrec traĭesc: a shedea (maĭ des: a sta) multzĭ anĭ in strainatate. Nu lucrez (de lene saŭ din lipsa de lucru): shade shi nu face nimica. A shedea (saŭ: a sta) la masa 1. a avea pozitziune la masa pe scaun 2. a minca la masa. A shedea bine a te astimpara a sta linishtit: acest copil nu shade bine. Atzĭ shedea bine (saŭ: raŭ) 1. a tzi se potrivi atzĭ veni bine (saŭ: raŭ): aceasta haĭna itzĭ shade bine itzĭ shade bine cu aceasta haĭna 2. atzĭ fi convenabil atzĭ face onoare: nutzĭ shade bine sa vorbeshtĭ contra hotzilor cind tu singur aĭ furat. SHed se confunda cu staŭ. Pentru a arata pozitziunea omuluĭ care se sprijina pe talpĭ se zice a sta in picĭoare ĭar p. a arata pozitziunea celuĭ ce se odihneshte pe oasele basinuluĭ se zice a sta (saŭ a shedea) jos. Poporu intrebuintzeaza o expresiune triviala: a sta (saŭ a shedea) in cur dupa cum zice a sta in genunchĭ a sta in picĭoare. Literatu face bine daca deosebeshte pe shed de staŭ.

shez V. shed.

shedeá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. shed 3 sg. sháde 1 pl. shedém; conj. prez. 3 sa sháda; ger. shezand; part. shezút

shedeá vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. shed 3 sg. sháde 1 pl. shedém; conj. prez. 3 sg. shi pl. sháda part. shezút

shedea (ind. prez. 1 sg. shed 3 sg. shade conj. shada)

shada (v. shedea)

shade (v. shedea)

shed shade 3 shada 3 conj. shedeam 1 imp. shezui 1 aor.

SHEDEÁ vb. 1. a sta. (~ pe o banca.) 2. v. asheza. 3. v. poposi. 4. v. locui. 5. v. veni. 6. v. sta.

SHEDEA vb. 1. a sta. (~ pe o banca.) 2. a se asheza a sta (pop.) a se pune. (~ jos!) 3. a se opri a poposi a sta a trage a zabovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 4. a domicilia a fi a locui a sta (pop.) a haladui a salashlui (inv. shi reg.) a baciui (reg.) a salashi (inv.) a salashui. (A ~ o vreme la Bacau.) 5. ai cadea a i se potrivi ai veni. (Haina i ~ bine.) 6. ai sta. (Cum itzi ~ palaria?)

A shedea ≠ a lucra

shedeá (d shezút) vb. 1. A fi ashezat a ocupa un loc a sta. 2. A se asheza a lua loc a se pune. 3. A se instala a trai a locui. 4. A sta a ramine a se stabili pentru un timp. 5. A sta linishtit a se odihni a se reface. 6. A fi inactiv a sta cu miinile incrucishate. 7. A conveni a se potrivi. 8. A se asheza bine sau rau a se adapta. Mr. shed shidzui shideare; megl. shǒd shadzui shaderi istr. shed shezut. Lat. sēdēre (Pushcariu 1576; REW 7780) cf. it. sedere prov. sezer fr. seoir cat. seure sp. port. seer. Deshi este clar diferit de a sta se confunda vulgar cu el cf. stai jos (corect shezi) ostenita de lunga shedere in picioare (I. Teodoreanu). Se conjuga shed › (shez) shezi shade (Mold. shede) sa shada (› sa shaza). Cf. asheza shes. Der. cushedea vb. (a conveni a sta) cu cu expresiv (Philippide ZRPh. XXXI 308; DAR); shedere s. f. (oprire raminere rezidentza); shedintza s. f. din fr. séance adaptat la shedea; shezator adj. (locuitor rezident); shezatoare s. f. (petrecere serata adunare); shezut s. n. (rezidentza domiciliu; sediu; dos fund) mr. shidzut. Der. neol. sedentar adj. din fr. sédentaire; sediment s. n.; sedimenta vb. din fr. sédimenter; sediu s. n. din it. sede cf. asediu; sesiune s. f. din lat. sessionem (sec. XIX).

a shedea k pe ace / k pe coji de oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit / nerabdator.

a shedea closhca expr. 1. a shedea cu genunchii adunatzi sub barbie 2. (fig.) a lenevi a sta degeaba

a shedea pe vine expr. a sta ghemuit.

a shedea stramb shi a judeca drept expr. a recunoashte adevarul a discuta cu franchetze.

shezi bland! expr. (reg.) stai cuminte! linishteshtete!