ASHTEPTÁ ashtept vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de fatza la ceva pentru a vedea pe cineva etc.; a adasta. ◊ Loc adv. La sfantul (sau la mosh) ashteapta = niciodata. 2. A avea rabdare a da cuiva ragaz pentru a face ceva; a pasui. ♦ (In constructzii negative) A sta la indoiala; a ezita; a zabovi. 3. A lasa sa treaca timpul sperand sa... sau k... ♦ Refl. A crede ashi inchipui; a prevedea; a conta (pe ceva). Lat. *astectare (= adspectare).

ashteptá [At: COD. VOR. 15/4 / V: (irg) tap / Pzi: ashtept / E: ml *astectare] 1 vt A sta undeva pentru a fi de fatza la ceva pentru a vedea pe cineva etc. Si: a adasta. 2 vt A da cuiva ragaz pentru a face ceva ashi achita o datorie ashi indeplini obligatzie promisiune Si: a pasui. 3 vi (ilav; irn) La sfantul (sau la mosh) ~ta Niciodata. 4 vit (In propozitzii negative) A sta la indoiala Si: a ezita. 5 vi (La imperativ) Stai putzin! 6 vi (D. obiecte) A sta undeva in vederea unei anumite utilizari. 7 vi (D. o munca) A trebui sa fie indeplinita. 8 vt A spera k cineva sa faca ceva sau sa se intample ceva. 9 vt (Abs) A crede in Dumnezeu. 10 vr (SHie) A se ~ la una k asta A fi pregatit pentru ceva. corectata

ASHTEPTÁ ashtépt vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de fatza la ceva pentru a vedea pe cineva etc.; a adasta. ◊ Loc. adv. La sfantu (sau la mosh) ashteapta = niciodata. 2. A avea rabdare a da cuiva ragaz pentru a face ceva; a pasui. ♦ (In constructzii negative) A sta la indoiala; a ezita; a zabovi. 3. A lasa sa treaca timpul sperand sa... sau k... ♦ Refl. A crede ashi inchipui; a prevedea; a conta (pe ceva). Lat. *astectare (= adspectare).

ASHTEPTÁ ashtépt vb. I. Tranz. 1. A sta intrun loc pentru a fi de fatza cind se intimpla ceva cind se iveshte sau vine cineva. V. adasta. In mijlocul ulitzei i ashteptau [pe tractorishti] un grup de calaretzi imbracatzi in haine de sarbatoare cu flori shi steaguri. V. ROM. decembrie 1951 173. [Pasarea] Sta shiashteapta fara glas Parca sa masoare Cum se muta ceas cu ceas Umbra dupa soare. TOPIRCEANU B. 10. Ajunge la o casutza cunoscuta unde era ashteptat. NEGRUZZI S. I 70. Am o mindra k sho floare Ce neashteapta cu mincare. Acolo dacom sosi Ea frumios neo omeni. JARNÍKBIRSEANU D. 24. Absol. SHimi iau sotzii shi ne ducem cu carutza la Botoshani unde ashteapta negutzatorii. SADOVEANU N. F. 16. Tot ashtepta doar o veni Flacaul mai curind. COSHBUC P. I 282. ◊ Expr. (Ironic) La sfintul (sau la mosh) ashteapta = niciodata la pashtele cailor. La sfintulashteapta sa implini dorintza lui! CREANGA P. 189. ◊ Fig. (Despre un eveniment care urmeaza sa se produca in viatza cuiva) Nu shtia sarmanul HarapAlb cel ashteapta acasa. CREANGA P. 276. SHi pentru cine vrei sa mori? intoarcete tendreapta Spreacel pamint ratacitor SHi vezi ce te ashteapta. EMINESCU O. I 178. Alte lupte mai mari... i ashteapta. BALCESCU O. II 12. 2. A avea rabdare a da ragaz (pentru k o actziune sa se indeplineasca); a pasui. Bine! fiindca ma rogi teoi mai ashtepta inca pina martzi dara sa shtii k de nu mii da atuncea banii are sa fie moartea ta. SBIERA P. 3. ◊ Absol. Sa te vedem la treaba mai Ionutz; k timpul nu ashteapta shi tu gindesc cai venit toba de carte. DAVIDOGLU M. 10. ◊ (Mai ales in propozitzii negative) A sta la indoiala a ezita; a zabovi. Cind mai vede shi aceasta mare minunatzie nici mai ashteapta sa ieie apa ci fuga la stapinasa. CREANGA P. 99. Turcii multe nu ashteptau Ci indata raspundeau: Noi de masatzi multzumim K nam venit sa prinzim. JARNÍKBIRSEANU D. 493. ◊ (La imperativ in amenintzari) Stai (putzin)! Ashteapta cirjaliule k eu itzi sint popa deacu! ALECSANDRI T. 636. Iara SHalgai urmarea SHi din guraasha racnea: Ian ashteapt’ ashteapt’ ashteapta Sa luptam la lupta dreapta. ALECSANDRI P. P. 59. 3. A trage nadejde a avea sperantza a nadajdui a spera. Prin tunuri flacari shi ruine Noi ashteptam vremea ce vine. BENIUC V. 125. Tocmai de la una k dta tziai gasit sa ashtept eu ajutor? CREANGA P. 190. Sa traitzi voinicilor! Astfel de raspuns ashteptam de la voi! ALECSANDRI T. II 32. Cite fetes cu cercei... Toateashteapta sa le cei. JARNÍKBIRSEANU D. 371. ◊ Absol. Uiten zare oamenii ashteapta. Cearca sa leaduci o zi mai dreapta. BENIUC V. 21. ◊ Refl. (Adesea cu determinari introduse prin prep. «la») A fi pregatit (la ceva) a crede ashi inchipui (k ceva se va face intrun anumit fel) a prevedea a conta (pe ceva). Nu mam ashteptat la una k asta! ▭ La un astfel de rezultat nu se ashteptasera. PAS L. I 129. Tata ma intrebat zimbind asha cum ma ashteptam: Ce face Coltzun? SADOVEANU N. F. 44. Strinse o data pe zmeu tocmai cind el nu se ashtepta. ISPIRESCU L. 223. O gaseshte sub straja dupa cum nu se ashtepta el. CREANGA P. 269.

ASHTEPTÁ ashtépt vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de fatza la ceva pentru a vedea pe cineva etc. ◊ Expr. La sfantul (sau la mosh) ashteapta = niciodata. 2. A avea rabdare a da cuiva ragaz; a pasui. ♦ A sta la indoiala; a ezita; a zabovi. ♦ (La imper. in amenintzari) Stai (putzin)! 3. A spera a nadajdui. ♦ Refl. A crede ashi inchipui; a prevedea; a conta (pe ceva). Lat. *astectare (= adspectare).

A ASHTEPTÁ ashtépt 1. tranz. 1) A intampina stand pe loc un anumit timp. ◊ La sfantuashteapta niciodata. 2) (persoane) A lasa sa beneficieze de ragazul necesar. 3) A dori nadajduind cu incredere. Ashtept sa vii. 4) shi fig. A pandi cu rabdare. ~ ocazia. ~ un moment potrivit. 2. intranz. A sta in expectativa. /<lat. adspectare

A SE ASHTEPTÁ ma ashtépt intranz. A spera (la ceva) cu incredere. Mam ashteptat la un rezultat mai bun. /<lat. adspectare

ashteptà v. 1. a sta pana vine cineva sau se intampla ceva: s’ashteptam in pace al soartei ajutor Gr. Al.; 2. a avea rabdare a ingadui; 3. a spera: nu ma ashteptam la una k asta. [Lat. ASPECTARE (printr’o forma intermediara *ASTECTARE (cf. deshtepta)].

ashteápta (imper. d. ashtept). Iron. La sfintu Ashteapta nicĭodata la calendele greceshtĭ.

ashtépt a á v. tr. (lat. exspectare. V. deshtept aspect). Staŭ atent pina vine cineva saŭ se intimpla ceva: ashtept invierea mortzilor. Am rabdare: nu maĭ pot ashtepta. Fig. Is gata de: armata ashteapta prinzu ashteapta. V. refl. Prevad ma tem sa nu se orĭ doresc sa se intimple: ma ashteptam la un atac la una k asta.

sfintu Ashteapta (la) loc. adv. Iron. Nicĭodata: a platĭ la sfintu Ashteapta.

ashteptá (a ~) vb. ind. prez. 3 ashteápta

ashteptá vb. ind. prez. 1 sg. ashtépt 2 sg. ashtéptzi; 3 sg. shi pl. ashteápta

ASHTEPTÁ vb. 1. (inv. shi pop.) a adasta (inv. shi reg.) a acera (prin Transilv.) a agodi. (~ de o ora acolo.) 2. a sta a zabovi. (Mai ~ putzin k vin!) 3. a ingadui a permite. (~ o clipa!) 4. v. pasui. 5. v. spera. 6. v. prevedea. 7. a crede ashi imagina ashi inchipui. (Ce teai ~ sa vezi?) 8. v. ezita.

ASHTEPTA vb. 1. (inv. shi pop.) a adasta (inv. shi reg.) a acera (prin Transilv.) a agodi. (~ de o ora acolo.) 2. a sta a zabovi. (Mai ~ putzin k vin!) 3. a ingadui a permite. (~ o clipa!) 4. a amina a ingadui a pasui. (Il ~ cu plata datoriei.) 5. a nadajdui a spera (inv. shi reg.) a se nadai. (Sa nu ~ nimic de la el.) 6. a prevedea. (Mam ~ la asta.) 7. a crede ashi imagina ashi inchipui. (Ce teai ~ sa vezi?) 8. a ezita a shovai. (Na mai ~ o clipa shi...)

ashteptá (ashteptát ashteptát) vb. 1. A sta undeva pentru a fi de fatza a adasta. 2 A fi gata a fi pregatit. 3 A conta a se bizui pe cineva a spera. Mr. ashteptu megl. shtet istr. ashteptu. Lat. *adspectāre prin intermediul unei forme asimilate *astectāre (MeyerLübke Gramm. I 469; Densusianu Rom. XXXIII 274; Pushcariu 145; REW 3039; CandreaDens. 104; DAR); cf. it. aspettare (tarent. astittare calabr. astettare sicil. astittari sard. isettare). Mr. ashtiptare inseamna in acelashi timp „a ashtepta” shi „a primi a avea oaspetzi” acceptzie dubla care Pushcariu 150 shi DAR o explica prin contaminarea cu lat. exceptare sau cu alb. përes „ashtept” shi „primesc”; mai probabila este evolutzia normala de la „ashtept oaspetzi” la „am oaspetzi” cf. fr. j’attends des amis. Geheeb 17 propune etimonul lat. exceptare. Der. ashteptator adj. (plin de sperantza); neashteptat adj. (care survine brusc surprinzator).

LA VALEUR N’ATTEND PAS LE NOMBRE DES ANNÉES (fr.) valoarea nu ashteapta numarul anilor Corneille „Le Cid” act. II scena 2. Calitatzile insushirile nobile se pot afirma la orice varsta.

OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe totzi ne ashteapta aceeashi noapte Horatziu „Ode” I 28 15. Cu totzii suntem muritori.

a ashtepta cu sufletul la gura expr. a ashtepta cu mare nerabdare

a ashtepta sa vada dincotro bate vantul expr. a fi prudent a sta in expectativa

a ashtepta sai pice muran gura expr. (pop.) a nu actziona pentru atingerea unui scop; a ramane impasibil intro situatzie in care sar impune o actziune imediata

la sfantu’ ashteapta expr. (pop.) niciodata.