zabovi [At: PO 61 / V: (reg) ~badi ~bavi zab~ zeb~ / S shi: sa~ / Pzi: ~vesc / E: slv забови] 1 vi A lucra (prea) incet (shi neindemanatic) Si: a se mocai (1) a se mocoshi (1) a se moshmondi (1) a se moshmoni (1) a pregeta (1) (reg) a se moshinci a se moshogai a se moshoi³ a se moshorogi a se moshteni² a se mushina. 2 vi A trece la efectuarea unui lucru la savarshirea unei actziuni intrun moment ulterior celui stabilit initzial Si: a amana a taragana (1) a temporiza a tergiversa a trena (1) (Trs; inv) a tamanda. 3 vi A nu se grabi (1). 4 vi (Reg) A sta pe loc ashteptand shi dand ragaz cuiva sa faca ceva. 5 vi (Ivr; spc) A intarzia. 6 vta (C. i. oameni) A impiedica sa savarsheasca la timp o actziune. 7 vi A ramane mai mult timp decat este necesar sau prevazut Si: a intarzia (irg) a pesti¹ (1) (reg) a baciui (4) a ingadui (fam) a se incurca. 8 vr Ashi petrece (placut) timpul (cu ceva sau cu cineva).

zabovi vb. IV. (pop.) 1 intr. A lucra prea incet a nu se grabi; a intirzia prea mult la efectuarea unui lucru. Zaboveau... uitinduse unii la altzii (GAL.). ◊ Fig. Luceafarul menit k sami rasara Atit a zabovit (VOIC.). 2 intr. A sta (prea) mult timp intrun loc; a intirzia. Mai zabovea apoi pe ulitzi intru ashteptarea zorilor (M. I. CAR.). 3 tr. A face pe cineva sa intirzie retzinindul oprindul silindul sa ashtepte. Crishmaritza... se roaga sa no zabovim k mai are shi altzi mushterii (CR.). 4 refl. (inv.) Ashi trece timpul cu cineva. Indemnind pre cititorul nostru. ..sa sa zabaveasca shi in foile altora (CANT.). • prez.ind. esc. shi zabavi vb. IV. /<slav. забавнтн (сѧ).

ZABOVÍ zabovesc vb. IV. 1. Intranz. A intirzia prea mult la efectuarea unui lucru la savirshirea unei actziuni; a lucra prea incet a nu se grabi. Zaboveai cu descheiatul nasturilor. Mama face totdeauna gauri prea mici. PAS Z. I 68. Badea fara sa mai zaboveasca sa dus la Caracal. GALACTION O. I 125. Fanaragiii masalagiii potlogarii pindeau pe nesocotitul pedestru care zabovise a se intoarce acasa. NEGRUZZI S. I 16. ♦ A sta pe loc ashteptind ceva dind cuiva ragaz sa faca ceva. Turcilor Grabnicilor Prea tare nu va grabitzi Ci fitzi buni shi zabovitzi Pe palme sa ma spal. JARNÍKBiRSEANU D. 495. ◊ Refl. (Rar) Vino aicea... dar sa nu te zaboveshti mai mult dun ceas. STANOIU C. I. 161. ♦ Tranz. fact. A face pe cineva sa intirzie de la o actziune retzinindul oprindul silindul sa ashtepte. Dar ce tot plingi zabovind pe troieni de la lupta? COSHBUC AE. 215. Mai cuvintatzi shi dvoastra ce shtitzi SHi cu vorba nu ne zabovitzi. SEVASTOS N. 93. Crishmaritza cea frumoasa... se roaga sa no zabovim k mai are shi altzi mushterei shi barbatusau nu poate dovedi singur. CREANGA A. 97. 2. Intranz. (Urmat de determinari locale sau temporale) A sta mai mult (sau prea mult) intrun loc. Dar hai sa mai mergem shi peacasa mama k am zabovit destul cu dumnealor zise apoi Petre luindushi ramas bun. REBREANU R. I 140. Bineai venit frate Danila! Da mult ai zabovit la tirg! CREANGA P. 44. Leleo ce tot zaboveshti Prin lunca de la Mirceshti? ALECSANDRI P. P. 398. ◊ Refl. (Rar) [Salbaticii] fara a se zabovi mai mult intralt fel se intorc inapoi. DRAGHICI R. 163. 3. Refl. (Invechit) Ashi intrebuintza timpul a se ocupa ashi pierde vremea (cu ceva). Sau mai vazut vreodata oameni asha de nebuni cari sa se zaboveasca cu vuietul unui clopotzel ce se aude in vis? CONTEMPORANUL II 323. Au doara socotitzi o auzitorilor k am venit aice sa pling pe vreun om lumesc ce in toata viatza lui dupa mariri desharte sau zabovit...? ARHIVA R. I 39. Varianta: (Mold.) zabavi (SBIERA P. 268 CREANGA P. 263) vb. IV.

ZABOVÍ zabovesc vb. IV. 1. Intranz. A intarzia. ♦ Tranz. A face pe cineva sa intarzie retzinandul oprindul silindul sa ashtepte. 2. Intranz. A sta mai mult sau prea mult timp intrun loc. 3. Refl. (Inv.) A se ocupa ashi pierde vremea (cu ceva). [Var.: zabaví vb. IV] Slav (v. sl. zabaviti).

A ZABOVÍ ~ésc 1. intranz. pop. 1) A lucra cu zabava; a munci prea incet. 2) A ramane mai mult decat trebuie; a fi in zabava; a se retzine; a intarzia. ~ cu raspunsul. 2. tranz. (persoane) A face sa se retzina mai mult decat trebuie. /<sl. zabaviti

A SE ZABOVÍ ma ~ésc intranz. inv. Ashi petrece timpul de munca sau de odihna; a avea o ocupatzie drept distractzie. /<sl. zabaviti

ZABOVI vb. (Mold .) A se distra a se veseli. Fortuna shegi necrezute shi glume nesuferite k aceastea aratindumi cu intristarile shi mihnirile meale giucinduse se zabaveashte. CANTEMIR IST. s.v. shaga. La primblari Ia cimp ieshea adesea cu boierii sai zabovinduse cu naiuri shi cu nagarale. PSEUDOAMIRAS apud TDRG. Fiindu cam bolnava pohteshte sa se zabovasca cu tamashagurile lui. B 1774 38^r. Variante: zabavi (CANTEMIR IST. s.v. shaga). Etimologie: sl. zabaviti. Vezi shi zabava. Cf. i n g l i n d i s i v i g a d u i.

zabovi v. a ramanea undeva a intarzia: care tot mereu vorbeshte el treaba shio zaboveshte PANN. [Vechiurom. zabavi = slav. ZABAVITI a impiedeca].

sabavi^[1] v vz zabovi

zebovi v vz zabovi

zabavi vb. IV. v. zabovi.

ZABAVI vb. IV v. zabovi.

ZABAVÍ vb. IV. v. zabovi.

zabavésc shi (maĭ des) zabovésc v. intr. (vsl. zabaviti a impedeca; bg. zabavĕam bavĭy intirziĭ; sirb. baviti se a fi undeva a raminea zabaviti rus. zabávitĭ a amuza a intirzia. V. izbavesc izbinda). Intirziĭ: unde aĭ zabovit atit? Vechĭ. Nu zabovi vreme nu trecu multa vreme; nezabovind vreme netrecind multa vreme. V. tr. Intirziĭ tzin retzin: nu ma zabovi atit! Maĭ rar. Intretzin distrez amuzez: a zabovi un prieten bolnav. V. refl. Vechĭ. Intirziĭ trec timpu. Petrec ma distrez ma amuzez. Ma ocup: se zabovea dupa vinat sa te zaboveshtĭ cu sfinta scriptura (Let. 1 44).

zabovésc V. zabavesc.

zaboví (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zabovésc imperf. 3 sg. zaboveá conj. prez. 3 sa zaboveásca

zaboví vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. zabovésc imperf. 3 sg. zaboveá; conj. prez. 3 sg. shi pl. zaboveásca

zabovi

zabovesc veam 1 imp.

ZABOVÍ vb. 1. v. intarzia. 2. a intarzia a sta. (Sa nu ~ mult acolo!) 3. v. poposi. 4. a ramane a sta (inv.) a prebandi. (Cat ai ~ la ei?) 5. v. ashtepta.

ZABOVÍ vb. v. indeletnici ocupa.

zabovi vb. v. INDELETNICI. OCUPA.

ZABOVI vb. 1. a intirzia (pop.) a pregeta (inv. shi reg.) a pesti (reg.) a baciui a ingadui (fig.) a se incurca. (A ~ mai mult intrun loc.) 2. a intirzia a sta. (Sa nu ~ mult acolo!) 3. a se opri a poposi a sta a shedea a trage. (A ~ la umbra unui stejar.) 4. a ramine a sta (inv.) a prebindi. (Cit ai ~ la ei?) 5. a ashtepta a sta. (Mai ~ putzin k vin!)

A zabovi ≠ a se grabi a (se) pripi