zabovi vb. IV. (pop.) 1 intr. A lucra prea incet a nu se grabi; a intirzia prea mult la efectuarea unui lucru. Zaboveau... uitinduse unii la altzii (GAL.). ◊ Fig. Luceafarul menit k sami rasara Atit a zabovit (VOIC.). 2 intr. A sta (prea) mult timp intrun loc; a intirzia. Mai zabovea apoi pe ulitzi intru ashteptarea zorilor (M. I. CAR.). 3 tr. A face pe cineva sa intirzie retzinindul oprindul silindul sa ashtepte. Crishmaritza... se roaga sa no zabovim k mai are shi altzi mushterii (CR.). 4 refl. (inv.) Ashi trece timpul cu cineva. Indemnind pre cititorul nostru. ..sa sa zabaveasca shi in foile altora (CANT.). • prez.ind. esc. shi zabavi vb. IV. /<slav. забавнтн (сѧ).