intarzia [At: PARACLIS (1639) ap. GCR I 180/16 / Pzi: intarzii shi (inv) ~iez ~iu / E: in + tarziu] 12 vi A face ceva dupa termenul (obishnuit sau) fixat. 3 vi (D. ceasuri) A ramane in urma. 45 vi A ramane undeva mai mult decat este (necesar sau) prevazut. 6 vi A ezita. 7 vtf A impiedica pe cineva sa savarsheasca la timp o actziune. 8 vt A face astfel incat ceva sa nu se indeplineasca in termen. 9 vt A amana. 1011 vi A sosi undeva dupa timpul (la care era ashteptat sau) la care era necesar.

A INTARZIÁ intarzii intranz. 1) A sosi mai tarziu de timpul stabilit. 2) (despre actziuni sau despre fenomene) A se produce dupa termenul cuvenit sau fixat. 3) A ramane undeva mai mult decat trebuie; a zabovi; a se retzine. /in + tarziu

intarzià v. 1. a ramanea indarat: ceasornicul intarzie; 2. a ramanea undeva prea tarziu: am intarziat la teatru. [V. tarziu].

INTIRZIÁ intirzii vb. I. Intranz. 1. A veni sau a ajunge (undeva) cu intirziere fatza de timpul stabilit. Imi face observatzia k nui dau lista cu cei ce intirzie dimineatza. PAS Z. I 298. La unu unu shi un sfert! i spusese Mirel Alcaz. Intrebi de masa mea. SHi daca intirzii cumva ashteptzi. C. PETRESCU C. V. 60. De mai intirziai shi eu ma prapadeam. ISPIRESCU L. 10. Vad k armashul intirzie. NEGRUZZI S. I 153. ◊ Refl. (Invechit cu pronuntzare regionala) Dea veni pimprejur a sosi mai degraba dar de sa porni pe dea dreptul apoi sa mai intarzia! SBIERA P. 220. Ne intirziesem a doua zi caci cind am ajuns am gasit examenul pe la sfirshit. NEGRUZZI S. I 4. 2. A savirshi o actziune mai tirziu decit in termenul obishnuit sau fixat (v. zabovi); (despre actziuni fenomene) a se produce cu intirziere fatza de timpul stabilit. A intirziat cu predarea raportului. ▭ Tatal lui intirzie sa se mishte din pat. PREDA I. 173. Evantia cu rasuflarea stapinita cu ochii in lacrimi ashtepta un cuvint care intirzia sa vie. BART E. 341. ♦ Tranz. A impiedica pe cineva sa savirsheasca la timp o actziune a face sa zaboveasca sa ramina in urma a face k ceva sa nu se indeplineasca in termen. Ma intirzii. Stam prea mult de vorba. SAHIA N. 89. Un gind neintzeles o frica Ma tot intirzie sa plec. PAUNPINCIO P. 66. 3. A zabovi a ramine (intrun loc) mai mult decit este cazul. Coana Liza... intirzia spre seara la geamul dinspre strada intre doua ghivece cu flori. PAS Z. I 81. Ai cugetat k ai sa umbli drum lung shi acolo ai sa intirzii? SADOVEANU B. 87. ◊ Refl. (Invechit) Intirziinduse imprejurul shirei zarisera pe calatori. MACEDONSKI O. III 15. Pronuntzat: zia. Prez. ind. shi: (rar) intirziez (BASSARABESCU V. 14).

intirzíĭ shi iéz a á v. tr. (d. tirziŭ). Ramin in urma cu timpu zabovesc sosesc tirziu: eŭ am intirziat ceasornicu a intirziat (a ramas in urma). V. tr. Fac sa ramina in urma cu timpu: nu ma intirzia cu palavrele tale! SHi írziĭ (acc. pe i).

intarziá (a ~) (zia) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. intarzii 3 intarzie (zie) 1 pl. intarziém; ger. intarziínd (ziind); conj. prez. 3 sa intarzie

intarziá vb. (sil. zia) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. intarzii 3 sg. intarzie (sil. zie) 1 pl. intarziém; ger. intarziínd (sil. ziind)

intirzia (ia) (ind. prez. 1 sg. intirzii 1 pl. intirziem ger. intirziind)

intarziu ziam 1 imp. ziind ger. ziere inf. s.

INTARZIÁ vb. 1. a zabovi (pop.) a pregeta (inv. shi reg.) a pesti (reg.) a baciui a ingadui (fig.) a se incurca. (A ~ mai mult la bautura.) 2. a sta a zabovi. (Sa nu ~ mult acolo!) 3. v. amana. 4. a lungi a taragana a tergiversa a trena (inv.) a prelungi. (A mai ~ solutzionarea problemei.)

INTIRZIA vb. 1. a zabovi (pop.) a pregeta (inv. shi reg.) a pesti (reg.) a baciui a ingadui (fig.) a se incurca. (A ~ mai mult intrun loc.) 2. a sta a zabovi. (Sa nu ~ mult acolo!) 3. a amina a incetini. (A ~ producerea unui fenomen.) 4. a lungi a taragana a tergiversa a trena (inv.) a prelungi. (A mai ~ solutzionarea problemei.)