ghimpe² sm [At: DOMBROWSKY P. 120 / V: ~pa sf ~l sm / Pl: ~pi / E: ger Gimpel] (Orn; reg) 1 Caldarash mare. 2 Caldarash mic.

ghimpe¹ sm [At: DOSOFTEI ap. TDRG / V: ghimp / Pl: ~pi / E: alb emp] 1 Prelungire tare shi ascutzita care creshte pe tulpina pe ramurile sau pe alte partzi ale unor plante Si: spin. 2 Spin de pe corpul unor animale. 3 TZepusha de lemn care a intrat sub piele. 4 (Ie) A sta (a shedea) k pe ~i A nu mai avea rabdare. 5 (Pop; ie) A se atarna ~i de cineva A fi beat. 6 (Bot) Planta ierboasa cu flori purpurii shi spinoase Si: pasuldropiei scaighimpos scaiete (Centaurea calcitrapa). 7 (Bot) Arbust verde cu ramurile terminate printrun spin cu flori mici verzui shi cu fructul in forma unei boabe roshii mare cat o cireasha care persista shi peste iarna Si: ghimpe paduretz (Ruscus aculeatus). 8 (Bot reg) Ghimpemare Si: scaimagaresc (Cirsium lanceolatum). 9 (Bot; reg) Holera (Xanthium spinosum). 10 (Art) Numele a doua dansuri populare tzaraneshti. 11 Melodie dupa care se executa fiecare dintre aceste dansuri. 12 (Ie) A avea (sau a simtzi) un ~ la (sau in) inima (sau in cuget) A avea un necaz o suparare sau o nemultzumire (nedestainuita nimanui).

GHÍMPE ghimpi s. m. I. 1. TZepusha care creshte pe tulpina sau pe ramurile unor plante (k maracinele rasura etc.); spin. O crengutza de malin Ori un ghimpe sa tentirzie putzin. TOPIRCEANU B. 44. Ma intinz peste ceilaltzi pomishori... cind sa ma intorc dau intrun ghimpe. ISPIRESCU L. 244. ◊ Fig. O vaga nelinishte o cuprinse. Simtzea k incearca so intzepe un ghimpe de mustrare. BART E. 162. ◊ Expr. A avea (sau a simtzi) un ghimpe la (sau in) inima (sau in cuget) = a avea un necaz o suparare o durere ascunsa. Tu ai un ghimpe in cugetul tau... Destainuieshtete mie. CARAGIALE O. I 260. Simtzea pare k un ghimpe in inima cind ea era fatza. EMINESCU N. 119. A sta (sau a shedea) pe (sau k pe) ghimpi = a fi nelinishtit a nu mai avea rabdare a sta k pe spini. Cumatrul shade k pe ghimpi. SADOVEANU O. I 79. Baietzii stau pe ghimpi dar de mila shi sila ingaduira shi ishi facura ochii in patru shii pironira spre cele 12 fetishoare vrednice. POPESCU B. III 6. Ai sta (cuiva) k un ghimpe in ochi = ai fi nesuferit ai produce antipatie. 2. (La pl.) TZepile ariciului. II. 1. Planta erbacee cu flori purpurii shi spinoase (Centaurea calcitrapa); scaighimpos scaiete. 2. (SHi in forma ghimpepaduretz) Arbust din familia liliaceelor totdeauna verde cu ramurile terminate printrun spin cu flori mici verzui shi cu fructe in forma de boabe roshii (Ruscus aculeatus). Varianta: ghimp (RUSSO O. 31) s. m.

GHÍMPE ~i m. 1) Formatzie cu varf ascutzit shi intzepator care creshte pe tulpina pe ramurile mai rar pe frunzele shi pe fructele unor plante; spin. * A sta (sau a shedea) k pe ~i a nu mai avea rabdare (sa ashtepte). 2) fig. Gand care necajeshte; rana sufleteasca. * A avea (sau a simtzi) un ~ la (sau in) inima a avea o durere ascunsa. 3) Ac sau fir de par aspru shi ascutzit de pe corpul unor animale (arici porcispinoshi etc.); tzeapa. 4) Planta erbacee avand frunzele sau capitulele prevazute cu o astfel de formatzie ascutzita. * ~ paduretz arbust cu ramuri ascutzite avand frunze persistente flori mici shi fructe in forma de boabe roshii. /Cuv. autoht.

ghimpe m. 1. arbust cu ramuri intzepatoare (Centaurea calcitrapa); 2. intzepatoarele unor plante: trandafiri cu ghimpi; 3. tot ce intzeapa: ghimpii ariciului; 4. fig. anevointza greutate. [Albanez CHIAMP].

ghímpe m. (mgerm. gupf gupfe ngerm. *güpfel gipfel virf ascutzit. Trebuĭe sa fi existat o forma *gümpfe k germ. de jos timpen ol. tip = zipfel gipfel. Din *gümpfe s’a facut rom. ghimpe shi de aci alb. gĭámp). Spin tzep (la plante orĭ animale): trandafiru salcimu scaĭu aricĭu ghibortzu are ghimpĭ. Nume de plante ghimpoase k: centauréa calcitrapa (din familia compuselor) ruscus aculeatus (liliacee) sh. a. Fig. A sta k pe ghimpĭ a fi nerabdator foarte enervat. A avea un ghimpe la inima a avea o pricina de suparare.

GHIMP s. m. v. ghimpe.

ghímpe (tzeapa scaiete) s. m. pl. ghimpi

ghímpe (bot. ) s. m. pl. ghimpi

ghimpe.

GHÍMPE s. 1. v. ciulin. 2. v. scaiete. 3. (BOT.; Ruscus aculeatus) (reg.) merishor. 4. v. spin. 5. v. tzeapa.

GHÍMPE s. v. holera scai.

GHIMPE s. 1. (BOT.; Onopordon acanthium) ciulin scai scaiete (reg.) palamida sitazinelor. 2. (BOT.; Centaurea calcitrapa) seaiete scaighimpos (reg.) vadana pasuldropiei scaimarunt scaiuldracului scaivoinicesc. 3. (BOT.; Ruscus aculeatus) (reg.) merishor. 4. (BOT.) maracine spin tzeapa tzepusha (reg.) shteap. (Maceshul e plin de ~; sa intzepat intrun ~ al maceshului.) 5. (ANAT.) tzeapa. (~ la arici.)

ghimpe s. v. HOLERA. SCAI.

ghímpe (ghímpi) s. m. 1. Spin tzeapa. 2. Os de peshte. 3. Virf ascutzit cui. 4. Nume de plante spinoase (Cyrcium lanceolatum; Xanthium spinosum; Centaurea calcitrapa; Ruscus aculeatus). Var. (inv.) ghimp. Lat. *pŭngŭlum de unde provine shi it. pungolo (Arch. glott. XIII 398; Prati 802) shi cu schimbare de suf. pungello (REW 6851). De la *punglu sa ajuns prin metateza la *glumpu › *ghiumpu (k in *quaglum › chiag) redus prin disimilatzie la ghimp(u). Se presupune in general k termenul rom. deriva din alb. gjëmp gljimp (Cihac II 717; Meyer 140; Philippide II 713; Jokl 2628; Rosetti II 117); insa chiar var. consonantismului alb. dovedeshte k trebuie plecat de la un etimon romanic in gl al carui rezultat ar trebui sa fie diferit in alb. cf. *glemus › alb. ljëms glandis › alb. ljende. Este evident k alb. provine din rom. Der. ghimpos adj. (spinos; picant intzepator); ghimpoasa s. f. (planta Cryspis aculeata); ghimpuros adj. (spinos); (in)ghimpa vb. (a intzepa; a incita a stimula; a mushca a intzepa; a rani); inghimpator adj. (care intzeapa); inghimpatura s. f. (intzepatura); ghimparitza s. f. (Cryspis aculeata).

ghímpe (ghímpi) s. m. Calugarash (Pyrrhula europaea). Alb. gimpel (DAR).

RUSCUS L. GHIMPE fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene ale Europei Anglia 3 specii de arbushti cu talie mica pearmanent verzi cu rizom oblic tulpina semilemnoasa stufoasa ramuri turtite plane as emanatoare frunzelor (pina la 3 cm lungime) denumite cladodii iar frunzele adevarate cu dimensiuni foarte reduse. Cladodii sesile alterne sau neordonate ovate sau ovatlanceolate cu virf bont sau ascutzit coriacee c u nervuri evidente. Flori mici verzui unisexuatdioice (perigonul orbicular cu 6 divLziuni 3 stamine) dispuse pe nervura mediana a cladodiilor insotzite la partea inferioara de o bractee uninervata. Fructul o baca roshie cu 12 semintze; persista shi peste iarna.

a pune (pe cineva) pe ghimpi expr. a face pe cineva sa freamate de nerabdare.

ai sta k un ghimpe in ochi (cuiva) expr. a stingheri (pe cineva); a constitui o permanenta amenintzare (pentru cineva).