SPIN¹ spini s. m. I. 1. Organ in forma de tzeapa care creshte pe tulpina pe ramurile pe frunzele pe fructele etc. unor plante; ghimpe. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) pe (sau k pe) spini = a fi nelinishtit nerabdator. A fi (sau a sta) k un spin in ochii (sau in inima in coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva a constitui o prezentza neplacuta pentru cineva; a incomoda pe cineva. 2. Nume dat mai multor plante erbacee sau lemnoase care au spini¹ (I 1). ♦ Spec. Planta erbacee din familia compozeelor cu tulpina spinoasa shi ramificata cu frunze dintzate shi spinoase shi cu flori roshii dispuse in capitule (Carduus acanthoides). II. 1. Parte in forma de spin¹ (I 1) a carligului de unditza situata in varful acestuia. 2. SHtift. Lat. spinus „prun salbatic”.

spin¹ sm [At: PSALT. HUR. 26^r/2 / V: (irg) ~e sn / Pl: ~i (ivr) ~uri sn / E: ml spinus] 1 Formatzie tare shi ascutzita care creshte pe tulpina pe ramurile pe frunzele pe fructele etc. unor plante cu rol de aparare Si: ghimpe¹ (1) maracine tzeapa tzepusha (reg) shteap¹. 2 (Ie) A sta (sau a shedea rar a ashtepta) (k) pe (nishte) ~i A fi foarte nelinishtit Si: a sta k pe ace. 3 (Iae) A nu mai avea rabdare Si: a sta k pe ace. 4 (Iae) A fi grabit (sa plece). 5 (Ie) A fi (sau a sta) k un ~ in ochii sau in inima rar in coasta cuiva a fi ~ in ochiul cuiva ai fi (cuiva) ceva ~ in ochi A nu (mai) fi pe placul cuiva. 6 (Iae) A constitui o prezentza neplacuta pentru cineva. 7 (Iae) A incomoda pe cineva. 8 (Ie) A scoate ~ul din usha A scapa de o mare grija. 9 (Ie) A aduce (cuiva) ~ in coasta A aduce pe cineva care constituie o prezentza neplacuta. 10 (Rar; ie) A calca (k) pe ~i A pashi incet shi nesigur Si: (rar) a calca (k) pe maracini. 11 (Reg; ie) Ai scoate (cuiva) ~ele (sau un ~) din picior (sau din calcai) A scapa (pe cineva) de un necaz. 12 (Reg; ie) A afla ~i in colesha A cauta nod in papura. 13 (Iht; pan; cu determinari care precizeaza sensul) Os din sistemul osos al peshtilor. 14 (Atm; reg; pan) SHira spinarii. 15 (Teh; pan) Tija metalica de forma cilindrica sau conica plina sau tubulara folosita la imbinarea a doua piese metalice Si: shtift. 16 (Reg; pan) Mica tzeapa de lemn care a intrat sub piele. 17 (Reg; pan) TZeapa la orz. 18 (Reg; pan) Semn de hotar intre terenurile agricole a doua sate. 19 (Mun; pan) Crestatura facuta la ureche oilor pentru a putea fi identificate de posesor. 20 (Pan) Parte componenta a carligului de pescuit care impiedica ieshirea momelei sau scaparea capturii. 21 (SHic ~ muscalesc schin cainesc) Planta erbacee spinoasa din familia compozitelor cu tulpina dreapta cu frunze lunguietze dintzate avand lobulii shi dintzii terminatzi cu ghimpi puternici cu flori de culoare roshie purpurie galbena sau alba dispuse in capitule Si: (reg) catina crapushnic paduchernitza palamida porumbel scai¹ scai roshu scai voinicesc scaiete unghiaursului (Carduus acanthoides). 22 (Bot; reg) Ciulin (Carduus nutans). 23 (Bot; reg) Scaiete (Carduus kerneri). 24 (Bot; reg; shic ~ele dracului ~ul vantului schin otravitor ~ alb ~ de muceda ~ul sfintei Marii) Scai¹ (Eryngium campestre). 25 (Bot; pop; shic ~ muscanesc ~ mocanesc ~ alb ~ de holera ~ul holerei) Holera (Xanthium spinosum). 26 (Bot; reg; shic ~ albastru) Tatarnica (Echinops vitro). 27 (Bot; ivr) Crapushnic (Cirsium palustre). 28 (Bot; reg; lpl) Scai¹ (Cirsium vulgare). 29 (Bot; Ban) Limbaboului (Agave americana). 30 (Bot; reg; shic ~ alb) Paducel (Crategus monogyna). 31 (Bot; Trs; Mar) Macesh (Rosa canina). 32 (Bot; reg; shic ~ scorumbar ~ul cerbului ~ negru) Porumbar¹ (Prunus spinosa) 33 (Bot; Mun) Platica² (Gleditschia triacanthos). 34 (Bot; pop; ic) ~alb ~ulcerbului Verigariu (Rhamnus cathartica). 35 (Bot; pop; ic) ~ulvantului (sau albastru vanat demuceda) Scai vanat (Eryngium planum). 36 (Bot; reg; ic) ~magaresc (sau schinalb debuboaie) Scai (Onopordon acanthium). 37 (Bot; reg; ic) ~deagresh Agrish (Ribes grossularia). 38 (Bot; reg; ic) ~ulvoinicului ~voinicesc Varga ciobanului (Dipsacus silvester). 39 (Bot; reg; ic) ~ucainelui Anghinare (Cynara scolymus). 40 (Bot; reg; ic) ~ulcerbului Turta (Carlina acaulis). 41 (Bot; reg; ic) ~ulshoarecelui Ghimpe (Ruscus aculeatus). 42 (Bot; reg; ic) ~ulasinului (sau luiCristos) Paliur (Paliurus spina Cristi) 43 (Bot; reg; ic) ~ultalpiiursului Talpaursului (Acanthus longifolius). 44 (Bot; rar; ic) ~ulMariei (sau sfinteiMarii) Armurariu (Sylibum marianum). 45 (Bot; rar; ic) ~invershunat Crapushnic (Cirsium bovjarti). 46 (Pop; pex) Tarn¹. 47 (Trs; pex) Grapa de spini. 48 (Bot; lpl) Urzicutza (Verbena hybrida). 49 (Bot; reg) Pin² (Pinus silvestris). 50 (Bot; reg) Jneapan (Pinus mugo). 51 (Orn; Dob) Cinteza (Fringilla coelebs).

SPIN¹ spini s. m. I. 1. Organ in forma de tzeapa care creshte pe tulpina pe ramurile pe frunzele pe fructele etc. unor plante; ghimpe. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) pe (sau k pe) spini = a fi nelinishtit nerabdator. A fi (sau a sta) k pe un spin in ochii (sau in inima in coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva a constitui o prezentza neplacuta pentru cineva; a incomoda pe cineva. 2. Nume dat mai multor plante erbacee sau lemnoase care au spini¹ (I 1). ♦ Spec. Planta erbacee din familia compozeelor cu tulpina spinoasa shi ramificata cu frunze dintzate shi spinoase shi cu flori roshii dispuse in capitule (Carduus acanthoides). II. 1. Parte in forma de spin¹ (I 1) a carligului de unditza situata in varful acestuia. 2. SHtift. Lat. spinus „prun salbatic”.

SPIN spini s. m. I. 1. Organ in forma de tzeapa care creshte pe tulpina sau pe ramurile unor plante; ghimpe. De teama unui spin Lasam sa moara roza pe tulpina. CERNA P. 125. De multe ori iese o fericire din mijlocul necazurilor precum iese roza din mijlocul spinilor. BOLLIAC O. 262. Porumbel cu porumbele Negrishoare mititele Cazatzi porumbelele Ushtetzise frunzele Sa ramina numai spinu. JARNÍKBIRSEANU D. 59. ◊ (Poetic) Pe fruntzile lor purtau coroane facute din fire de raze shi din spini auritzi shi lungi. EMINESCU N. 25. ◊ Fig. [Mitrea] moshtenise spinii ei. SADOVEANU M. C. 7. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) pe (sau k pe) (nishte) spini = a fi nelinishtit a nu mai avea rabdare; a sta k pe ghimpi. Parea insa grozav de nerabdatoare shi statea k pe nishte spini. REBREANU I. 119. Moartea intreaba ce mai poruncitzi? SHi nu va suparatzi dar tarei suparata shi avana drept sa va spun; shede k pe spini shi vrea numaidecit sai datzi raspuns. CREANGA P. 315. A fi (sau a sta) k un spin in ochii (in inima sau in coasta) cuiva = a incomoda pe cineva prin prezentza sa a nu fi pe placul cuiva. 2. Planta din familia compozeelor cu tulpina dreapta shi frunze cu ieshituri spinoase cu flori roshii galbene sau albe; creshte prin locuri necultivate shi prin pashuni etc. (Carduus acanthoides); scai. Printre spinii cimpului Gingu mergea alaturi cu ciinele. C. PETRESCU S. 36. Spinii ne zgiriiau; i prindeau shii sfishiau rochia. IBRAILEANU A. 161. Tu eshti Mircea? Damparate! Am venit sa mi tenchini Sa nu schimb a ta coroana Intro ramura de spini. EMINESCU O. I 146. Ashai doamnentre straini K mladitza intre spini; Sufla vintul sho clateshte De totzi spinii mio loveshte. JARNÍKBIRSEANU D. 195. ◊ Compus: spinmuscalesc = catina. 3. Porumbar¹. II. Tija metalica mica de forma cilindrica sau conica folosita pentru a asigura imbinarea a doua piese metalice; shtift. III. Momentul cinetic al unei particule elementare de materie. Pl. shi: (I n.) spinuri (ALECSANDRI P. III 246). Varianta: (rar) spíne (BUDAIDELEANU TZ. 89) s. m.

SPIN ~i m. 1) Formatzie cu varf ascutzit shi intzepator care creshte pe tulpina pe ramurile mai rar pe frunzele shi pe fructele unor plante; ghimpe. * Cununa de ~i suferintza neintrerupta; chin. A sta (sau a shedea) pe (sau k pe nishte) ~i a nu avea linishte; a fi nerabdator. A fi (sau a sta) k un ~ in ochii (sau in inima in coasta) cuiva a incomoda pe cineva. 2) Planta erbacee cu tulpina erecta ramificata shi ghimpoasa cu frunze adanc crestate shi cu flori roshii sau albe dispuse in inflorescentze. 3) pop. Orice planta erbacee care are asemenea prelungiri intzepatoare. 4) Varful carligului de unditza. /<lat. spinus ~a

spin m. 1. partea intzepatoare a unei plante: nu e trandafir fara spini; 2. arbust ghimpos ce face porumbe: oare in tzara nu creshte decat spin? AL.; spin muscalesc Bot. holera; 3. fig. ceva aspru dureros: plina de spin e calea binelui; a shedea pe spini a fi foarte nerabdator. [Lat. SPINA].

spin m. (lat. spinus spina it. spina pv. sp. espina fr. épine pg. espinha). Ghimpe. Planta cu ghimpĭ (scaĭ ciulinĭ holera): un loc plin de spini shi maracinĭ. Spin muscalesc (rar) holera. Fig. Plin de spinĭ spinos; greŭ aspru: calea bineluĭ e plina de spinĭ. A shedea k pe spinĭ (orĭ ghimpĭ) a fi foarte nerabdator.

spine sn vz spin¹

SPÍNE s. m. v. spin.

spin s. m. pl. spini

spin (bot. tehn. fiz.) s. m. pl. spini

spin

spin ni.

SPIN s. 1. (BOT.) ghimpe maracine tzeapa tzepusha (reg.) shteap. (Maceshul e plin de ~i; sa intzepat intrun ~ al maceshului.) 2. v. maracine. 3. (BOT.; Carduus acanthoides) (reg.) catina crapushnic porumbel scai scaiete unghiaursului. 4. (BOT.; Carduus kerneri) scaiete (reg.) scai. 5. (TEHN.) shtift cui cilindric.

SPIN s. v. ashchie ciulin holera porumbar porumbel scaiuldracului tzeapa tzepusha.

SPIN s. 1. (BOT.) ghimpe maracine tzeapa tzepusha (reg.) shteap. (Maceshul e plin de ~; sa intzepat intrun ~ al maceshului.) 2. (BOT.) maracine (inv.) rug. (Matura de ~i.) 3. (BOT.; Carduus acanthoides) (reg.) catina crapushnic porumbel scai scaiete unghiaursului. 4. (BOT.; Carduus kerneri) scaiete (reg.) scai. 5. (TEHN.) shtift cui cilindric.

spin s. v. ASHCHIE. CIULIN. HOLERA. PORUMBAR. PORUMBEL. SCAIULDRACULUI. TZEAPA. TZEPUSHA.

spin (ni) s. m. 1. Ghimpe. 2. TZepusha ashchie. 3. Ciulin (Carduus acanthoides C. Kerneri C. nutans). 4. Plante spinoase (Prunus spinosa Xanthium spinosa Eryngium planum E. campestre). Mr. schin megl. spin. Lat. spῑnus (Pushcariu 1619; REW 8155) cf. it. spino prov. espin sp. espino port. espinho. Der. spinarie s. f. (desish de spini); spinet (var. spinish) s. n. (loc cu spini); spinos adj. (cu spini); inspina vb. (a intzepa a impunge cu un spin); spinui vb. (a ingradi cu gard de spini); spinutza s. f. (banica Phyteuma orbiculare P. Wagneri); schinel s. m. (planta Cnicus benedictus).

SPIN¹ (lat. spinus „prun salbatic”) s. m. 1. Formatzie tare shi ascutzita cu rol de aparare; spinii sunt prezentzi frecvent la plante pe tulpini ramuri frunze sau fructe; mai rar se intalnesc la unele animale de ex. pisica de mare prezinta pe coada 12 spini veninoshi. ♦ Expr. A sta (sau a shedea) pe (sau k pe) spini = a fi nelinishtit a nu mai avea rabdare. 2. Planta erbacee bienala din familia compozitelor cu tulpina ramificata spinoaripata frunze penatsectate spinosdintzate shi flori roshii dispuse in capitule (Carduus acanthoides). 3. Denumire data mai multor specii de plante spinoase. 4. Parte componenta a carligului de pescuit care impiedica scaparea capturii shi ieshirea momelii de pe carlig.

Rhamnus catharticus L. « Spinul cerbului ». Specie care infloreshte primavaravara. Flori verzigalbui (4 sepale 4 petale mici 4 stamine) dispuse 25 in fascicule. Frunze verzi ceva mai deschise pe partea inferioara ovateliptice margini findintzate glabre subtziri cu 35 perechi de nervuri petziol cca 3 cm lungime. Arbust cu ramuri opuse terminate intrun spin; 26 m inaltzime. Scoartza maroinchis. Fructe drupe sferice negre.

a sta k pe ace / k pe oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit; a fi nerabdator.

a sta k un spin in coasta / in inima / in ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva a constitui o prezentza neplacuta pentru cineva; a incomoda pe cineva.

a shedea k pe ace / k pe coji de oua / k pe spini expr. a fi nelinishtit / nerabdator.