13 definitzii pentru porumbar (arbust)
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PORUMBÁR1 porumbari s. m. Arbust salbatic din familia rozaceelor cu ramuri spinoase cu flori albe shi cu fructe sferice de culoare neagravinetzie cu gust acru astringent; porumbel (III 2) scorombar (Prunus spinosa). Porumba1 + suf. ar.
PORUMBÁR1 porumbari s. m. Arbust salbatic din familia rozaceelor cu ramuri spinoase cu flori albe shi cu fructe sferice de culoare neagravinetzie cu gust acru astringent; porumbel (III 2) scorombar (Prunus spinosa). Porumba1 + suf. ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
porumbar1 sm [At: MARIAN S. R. II 138 / V: (reg) ~rob~ ~rom~ / Pl: ~i / E: porumba1 + ar] Arbust salbatic din familia rozaceelor cu ramuri spinoase flori albe shi fructe sferice negrevinetzii cu gust acru astringent Si: porumbel (16) (reg) cotzobrel curcudel maracine porumb (15) porumbea1 (3) porumbica1 (3) scorombar sprin tzarn (Prunus spinosa).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PORUMBÁR 1 porumbari s. m. Arbust salbatic din familia rozaceelor cu ramurile terminate printrun spin cu flori albe shi cu fructe acreastringente negrevinetzii care creshte la marginea padurilor in tufishuri sau pe terenuri necultivate (Primus spinosa); scorombar.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PORUMBÁR2 ~i m. Arbust spinos foarte ramificat cu frunze dintzate cu flori albe shi cu fructe mici rotunde de culoare neagraalbastruie. /porumb + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
porumbar m. 1. cel ce creshte sau vinde porumbei; 2. arbust foarte spinos shi mult ramificat creshte prin tufishuri shi locuri inculte (Prunus spinosa); 3. Zool. Buc. uliu (se hraneshte cu porumbei). ║ n. 1. cotetz de porumbei; 2. coshar de porumb.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
porumbár m. (d. porumb). Soldat care ingrijeshte de porumbiĭ calatorĭ de dus informatziunile. Vest. Porumb porumbel un fel de prun pitic shi ghimpos (prunus spinosa). Un fel de ulĭ care ataca porumbiĭ (lat. palumbarius). S. n. pl. e. Munt. Leasa coshar de shipcĭ de pastrat shtuletziĭ de porumb.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
porobar sm vz porumbar1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
porombar1 sm vz porumbar1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
porumbár1 (arbust pasare) s. m. pl. porumbári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
porumbár (arbust pasare) s. m. pl. porumbári
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PORUMBÁR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel (inv. shi reg.) tarn (reg.) cotzobrel curcudel maracine porumb porumbea scorombar spin.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PORUMBAR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel (inv. shi reg.) tirn (reg.) cotzobrel curcudel maracine porumb porumbea scorombar spin.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
porumbár porumbari (porumbrel) s.m. (bot.) Arbust cu ramuri spinoase. Din porumba „fruct al porumbarului” (< lat. *polumba) + suf. ar (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
porumbar, porumbarisubstantiv masculin
etimologie:
- Porumba + sufix ar. DEX '09