GHÍMPE ghimpi s. m. I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari shi ascutzite care cresc pe tulpina pe ramurile sau pe alte partzi ale unor plante; spin¹. ◊ Expr. A avea (sau a simtzi) un ghimpe la (sau in) inima (sau in cuget) = a avea un necaz o suparare sau o nemultzumire (nedestainuita nimanui). A sta (sau a shedea k) pe ghimpi = a nu mai avea rabdare a fi extrem de nerabdator. 2. Fiecare dintre tzepii care acopera corpul unor animale (in special corpul ariciului). II. 1. (Bot.; pop.) Scaiete. 2. Compus: ghimpepaduretz = arbust totdeauna verde cu ramurile latzite shi terminate printrun spin cu flori mici verzi shi cu fructe in forma de boabe roshii (Ruscus aculeatus). III. (Art.) Numele a doua dansuri populare romaneshti; melodie dupa care se executa fiecare dintre aceste dansuri. Cf. alb. gjëmp.