ZACEÁ zac vb. II. Intranz. 1. A sta intins culcat sau tolanit pe pamint pe pat etc. (din lipsa de ocupatzie sau de energie din cauza oboselii etc.). Mama veni vesela la umbra corcodushului unde zaceam intins cu ochii in sus. DELAVRANCEA T. 22. In cele mai de pe urma dete shi peste calul tatalui sau din tineretze rapciugos bubos shi zacind pe coaste. ISPIRESCU L. 15. Lasama maica sa zac Pe perina de bumbac Pe bratzele cui mii drag. JARNÍKBIRSEANU D. 96. Zaceun tinar voinicel Cu mindrutza linga el. ALECSANDRI P. P. 53. ◊ (Prin analogie) Arbori urieshi a caror batrinetza shubreda nu se putuse impotrivi vijeliei deacum citeva noptzi zaceau rasturnatzi la pamint in toata nemasurata lor lungime. HOGASH M. N. 206. ◊ (Peiorativ) Eu zac la o parte lasat fara nici o treaba. HASDEU R. V. 79. Zacu nerushinat trei ani shi shapte luni pe tronul Moldovei. BALCESCU O. II 47. ♦ A fi constrins a inactivitate (fiind inchis intemnitzat). Corbac zace la inchisoare De trei ani lipsitzi de soare. ALECSANDRI P. P. 141. Cit eshti codre de frunzos Iarna putrezeshti tu gios SHi voinicii zac la gros! id. ib. 263. 2. A sta multa vreme culcat in pat fiind greu bolnav. Avea acasa trei copii shi o nevasta care zacea de astatoamna. REBREANU R. I 236. Tatasau zacea pe moarte. Ce jale era in toata casa! veahutza O. A. 254. Sub cel par mare din sat Zace Donciul pe un pat Noua ani shi giumatate De cind zace el pe spate! ALECSANDRI P. P. 112. ◊ Tranz. (Cu complementul «boala») Doua luni de zile shia zacut boala in jetz. GALACTION O. I 247. Eu zac boala nebolita. JARNÍKBIRSEANU D. 208. 3. A fi intins faia viatza a fi mort ucis. Linga shantzul shoselei Anghelina zacea cu fatzan sus nemishcata lovita de un glonte in frunte. REBREANU R. II 258. O multzime de oameni shi de salbataciuni zac fara suflare in padurea lui. CREANGA P. 217. In acelashi templu zacea de mai multa vreme ingropatzi doi altzi calugari. BALCESCU O. II 260. Monstruoasele morminte Unde shefii ungurimei zac cu totzii gramaditzi. ALEXANDRESCU M. 22. 4. (Despre unele stari sau insushiri psihice mai ales negative) A sta ascuns a fi in stare latenta. Antidinasticismul nu mai este un simtzimint inconshtient ce zace in inima poporului; el a devenit ideea cea mai populara in tzara noastra. LIT. ANTIMONARHICA 133. Dta sa te prinzi la joc lingo fata care tzia placea. Eu atunci... oi ochio bine shi apoi tzioi spune eu ce zace intrinsa. CREANGA P. 163. Dorun sufletul meu zace SHinimioarami nu mai tace! ALECSANDRI P. p. 225. ♦ (Despre bogatzii miniere) A forma zacaminte in pamint. In pintecele acestor muntzi zac comorile minerale cele mai bogate shi mai felurite din Europa BALCESCU O. II 208. 5. (Urmat de determinari modale) A se afla de multa vreme (sau pentru multa vreme) in aceeashi stare. Pe masutza plicurile nedesfacute zaceau teanc. C. PETRESCU C. V. 292. Gerul aspru shi salbatic stringen bratze cu jalire Neagra lunca de pe vale care zacen amortzire. ALECSANDRI P. III 11. Sa raspindim luminile shi bunastarea materiala in clasele de jos care astazi zac in neshtiintza shi in saracie. KOGALNICEANU S. A. 101. ♦ (Urmat de determinari locale) A sta in nemishcare in inertzie in amortzire. Satele zaceau in vagauni shi sub poale de padure k intrun val fumuriu de moarte. SADOVEANU O. VII 77. Moara ta zaceantro vale linishtita. MACEDONSKI O. I 74. Iatane ajunshi cu bine pe naltele hotare Ce zac intre Moldova shi tzarile maghiare. ALECSANDRI T. II 65. ♦ A se ashterne pe o suprafatza a acoperi o suprafatza. Intilneam din nouva orzuri sau porumb peste care lumina soarelui zacea in pete largi. GALACTION O. I 38. [Izvoarele] sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace in cuibar rotind de ape peste care luna zace. EMINESCU O. I 85.