CLOCÍ clocesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. (Despre pasari) A sta pe oua pentru a scoate din ele pui. ◊ Expr. (Tranz.) A cloci o boala = a fi pe cale de a se imbolnavi. 2. Tranz. Fig. A pune ceva la cale; a planui a urzi (de obicei ceva reprobabil). ♦ A se gandi in tacere shi insistent la ceva. 3. Intranz. Fig. A sta inactiv; a lenevi a trandavi. 4. Refl. (Despre lichide alimente statute) A capata un miros urat shi un gust prost; p. ext. a se strica a se altera. Din bg. kloči.

clocí [At: NEAGOE BASARAB (1654) ap. GCR I 167/378/ V: cleocí / Pzi: ~océsc / E: ns cf bg клочь] 1 vi (D. pasari) A shedea pe oua pentru a scoate din ele pui. 2 vi (Fig) A lenevi. 3 vta (Fig) A planui (ceva rau). 4 vt A medita la ceva. 5 vt (Nob; dupa fr couver desyeux) A privi dushmanos. 6 vr (D. oua de insecte icre etc.) A se dezvolta pana apar puii. 7 vr (D. apa alimente) A capata miros urat din cauza alterarii. 8 vr (Fig; dep; d. oameni) A trandavi.

CLOCÍ clocesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. (Despre pasari) A shedea pe oua pentru a scoate din ele pui. ◊ Expr. (Tranz.) A cloci o boala = a fi pe cale de a se imbolnavi. 2. Tranz. Fig. A pune ceva la cale; a planui a urzi (de obicei ceva reprobabil). ♦ A se gandi in tacere shi insistent la ceva. 3. Intranz. Fig. A sta inactiv; a lenevi a trandavi. 4. Refl. (Despre lichide alimente statute) A capata un miros urat shi un gust prost; p. ext. a se strica a se altera. Din bg. kloči.

CLOCÍ clocesc vb. IV. 1. Intranz. (Despre pasari) A shedea pe oua incalzindule pentru a scoate din ele pui. Ian uitate colo sub tzarmurii marii de cea parte cum shede ratza pe oua shi cloceshte! RETEGANUL P. III 19. ◊ Tranz. Graurii... dupa ce in luna lui iunie shiau clocit ouale lor cenushii in cuiburi straine sau in scorburi de copaci se aduna de petrec in stoluri. ODOBESCU S. III 31. Ce stai acolo parca cloceshti oua... Date gios sa se mai ushureze trasura. ALECSANDRI T. I 112. ◊ Fig. [Saracia] se duse sashi cloceasca ouale in otzelele pushtilor vinatorilor. ISPIRESCU. L. 209. ♦ Expr. A cloci o boala = a fi pe cale de a cadea bolnav a simtzi k se incuibeaza o boala. (Fig.) Ma Mitrea prietene; tu cloceshti in tine o boala. SADOVEANU M. C. 124. 2. Tranz Fig. A planui a urzi a pune la cale. Ce dracul are Osman?... Cloceshte iar vreo hotzie in cap. La TDRG. Cu gura zicea... unele... dara in capul lui clocea alte ginduri spurcate. ISPIRESCU L. 273. Colo jos in Suceava gasivei razvratirea Clocind shi pregatindutzi marirea sau pieirea. ALECSANDRI T. II 68. ♦ A se gindi in tacere shi cu insistentza la ceva. Se duse la hodina k sashi cloceasca nadejdea. SADOVEANU Z. C. 312. Batrinul se inveselise pe cind Gogolea clocea in el ginduri mihnite. SADOVEANU F. J. 472. 3. Intranz. Fig. A sta inactiv a lenevi a trindavi. TZi se parea k vecinii au ochii asupra ta shi k intre ei. se intreaba de ce cloceshti acasa. PAS Z. I 255. Sa ieshim shi noi la vinat k mi sa urit clocind acasa pe vatra. ISPIRESCU. L 313. 4. Refl. (Despre alimente alterabile) A se strica a se altera. ♦ (Despre apa) A prinde un miros urit. ♦ Fig. (Despre oameni) A se moleshi de trindavie. Baba.. punea pe fata uncheashului la toate greutatzile casei iara fata ei se clocise de shedere. ISPIRESCU L. 347.

CLOCÍ clocesc vb. IV. 1. Tranz. shi intranz. (Despre pasari) A shedea pe oua incalzindule pentru a scoate din ele pui. ◊ Expr. (Tranz.) A cloci o boala = a fi pe cale de a cadea bolnav. 2. Tranz. Fig. A pune la cale; a planui a urzi. ♦ A se gandi in tacere shi insistent la ceva. 3. Intranz. Fig. A sta inactiv.; a lenevi a trandavi. 4. Refl. (Despre lichide alimente) A prinde miros urat; a se strica a se altera. ♦ (Despre oameni) A se moleshi de trandavie. Fata ei se clocise de shedere (ISPIRESCU). Bg. kloči.

A CLOCÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre pasari) A sta pe oua (un anumit timp) pentru a scoate pui. 2) pop. Ashi trece vremea fara nici un rost; a lenevi; a trandavi; a lenoshi. 2. tranz. 1) (oua) (despre pasari) A incalzi (un anumit timp) pentru a scoate pui din ele. 2) fig. (actziuni dushmanoase) A pune la cale in taina; a intreprinde pe ascuns; a urzi; a unelti; a tzese. /<bulg. klotzi

A SE CLOCÍ se ~ésc intranz. rar (despre substantze lichide) Ashi pierde proprietatzile pozitive (sub influentza caldurii umezelii etc.); a se strica; a se altera. /<bulg. klotzi

clocì v. 1. a sta pe oua spre a le incalzi shi a scoate pui (vorbind de pasari): gaina care cloceshte niciodata nui grasa ISP.; 2. fig. a sta locului a lene a nu face nimic: mi s’a urit clocind acasa pe vatra ISP.; 3. fig. a pandi a fixa: fiara ma cloceshte cu ochii roshi de foc Al.; 4. fig. a pregati in taina a urzi ceva rau: cloceshte planuri rele; 5. a putrezi vorbind de ape statatoare (de oua de varza). [Bulg. KLOČI; unele din sensurile figurate s’au luat de la fr. couver].

clocésc v. tr. shi intr. (bg. kločy cloncanesc ruda pin sunet cu lat glocire a cloncani cu it. chiocciare a cloncani cu sp. cloquear sh. a.; alb. kločis cloncanesc vgr. klózo cloncanesc ngr. closó clocesc cloncanesc. V. closhca clocotesc cloncanesc). A shedea pe oŭa shi a le incalzi k sa ĭasa puiĭ. Fig. Staŭ loculuĭ nelucrind: a cloci toata ziŭa’n casa. Coc (prepar) razbunare: ĭo clocesc eŭ! V. refl. A se strica (a se imputzi de shedere): apa s’a clocit in chĭup.

clocí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. clocésc imperf. 3 sg. cloceá; conj. prez. 3 sa cloceásca

clocí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. clocésc imperf. 3 sg. cloceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. cloceásca

CLOCÍ vb. a se imputzi (prin Mold. shi Bucov.) a se bahli. (Apa sa ~.)

CLOCÍ vb. v. lenevi trandavi.

CLOCI vb. a se imputzi (prin Mold. shi Bucov.) a se bihli. (Apa sa ~.)

cloci vb. v. LENEVI. TRINDAVI.

CLOCÍ clocésc vb. IV. ~ (din cloc; dupa Miklosich Pascu Dictz. Acad. Rom. shi Scriban < bg. kloča = a cotcorozi dar care este dupa toate probabilitatzile o creatzie expresiva din limba rom.)

a cloci pe vatra expr. a lenevi a trandavi.