VITZA vitze s. f. I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu radacina puternica cu tulpina lipsita de sustzinere proprie cu lastari subtziri shi frunze mari lobate shi cu fructele in forma de ciorchine care se cultiva intrun numar mare de soiuri shi de varietatzi pentru productzia de struguri shi de vin; vie (Vitis). ◊ Vitza de Canada sau vitza salbatica = arbust agatzator din familia vitaceelor cu frunze verzi care se coloreaza toamna in roshu cultivat k planta decorativa (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lastarele lungi shi flexibile ale vitzei (I); p. gener. curpen vrej. ♦ Compus: vitzaalba = planta agatzatoare din familia ranunculaceelor cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) SHuvitza de par. ♦ Fiecare dintre firele shuvitzele etc. din care se confectzioneaza prin impletire sau rasucire un obiect. ♦ (Mar.) Parama de sarma. 2. Fig. Descendent urmash vlastar; p. ext. neam; soi fel. ◊ Loc. adj. De vitza = a) de calitate superioara; b) de origine aleasa nobil. Lat. *vitea (= vitis).

vitza¹ vz vice

vitza² sf [At: COD. VOR². 48^v/2 / V: (reg) vitz sn / Pl: ~tze / E: ml vitea] 1 (SHis ~ de vie) Arbust din familia vitaceelor cu radacina puternica cu tulpina scurta din care se dezvolta mladitze lungi shi subtziri ce se agatza prin carcei cu frunze mari lobate cu inflorescentza in racem shi cu fructe sub forma de boabe suculente sferice sau ovale de culoare verdegalbuie roshie etc. dispuse in ciorchini Si: vie¹ (1) (Vitis vinifera). 2 (Is) ~ de vie salbatica ~ salbatica (sau reg pasareasca ori de padure) Arbust tarator sau agatzator din familia vitaceelor cu frunze lobate cu fructe mici albastreviolacee foarte acre care creshte mai ales in paduri Si: (reg) aguridar laurusca viesalbatica (Vitis silvestris). 3 (Is) ~ de vie salbatica ~ salbatica (sau Izabela) Arbust agatzator din familia vitaceelor originar din America cu frunze mari intregi sau lobate cu fructe mici negreviolacee rar roshii sau albe cu gust caracteristic asemanator cu al zmeurei sau al coacazelor Si: (reg) laurusca (Vitis labrusca). 4 (Is) ~ salbatica (sau Riparia) Arbust agatzator din familia vitaceelor originar din America cu frunze intregi sau lobate cu fructe mici negre folosit mai ales k portaltoi (Vitis vulpina). 5 (Is) ~ Berlandier (sau Trs alba) Arbust agatzator din familia vitaceelor cu frunze late lobate cu fructe mici negre cu gust acrishor shi astringent folosit mai ales k portaltoi Si: (reg) craiasa (Vitis berlandieri). 6 (Is) ~ de munte Arbust din familia vitaceelor de talie mijlocie cu frunze late intregi cu fructe negreviolacee folosit shi k portaltoi (Vitis rupestris). 7 (Is) ~ americana de vara Arbust agatzator din familia vitaceelor cu frunze late intregi sau lobate cu fructe mici negre cu gust dulceag neplacut folosit shi k portaltoi (Vitis cordifolia). 8 (Is) ~ de Canada (sau salbatica americana salbatica americana pop puturoasa) Arbust agatzator ornamental din familia vitaceelor orginar din America cu frunze mari palmatcompuse care toamna se coloreaza in roshu cu carcei ramificatzi terminatzi cu cate un disc aderent cu fructe mici negrealbastrui Si: iederacucincifoi (reg) rug¹ viesalbatica (Parthenocissus quinquefolia). 9 (Ias) Arbust agatzator ornamental din familia vitaceelor cu frunze mari palmatcompuse cu carcei ramificatzi in general fara discuri aderente cu fructe mici negrealbastrui (Parthenocissus vitacea). 10 (Is) ~ japoneza (sau salbatica de Canada) Arbust agatzator ornamental din familia vitaceelor originar din China shi Japonia cu frunze trilobate cu marginea purpurie cu carcei scurtzi ramificatzi terminatzi cu discuri aderente prin care se fixeaza de ziduri cu fructe mici negre (Parthenocissus tricuspidata). 11 (Fam; ie) A lucra (pe cineva) in foi de ~ A unelti cu abilitate (impotriva cuiva). 12 (Fam; is) Lucratura in foi de ~ Intriga abila. 13 (Bot; reg; is) ~ de hamei Hamei (Humulus lupulus). 14 (Bot; ic) ~alba Arbust agatzator din familia ranunculaceelor cu tulpina subtzire cu frunze penate shi cu flori albe odorante dispuse in panicule care creshte mai ales prin paduri Si: curpen (7) (reg) luminoasa vitzishoara (1) viepadureana (Clematis vitalba). 15 (Bot; reg; iac) Luminoasa (Clematis recta). 16 (Bot; inv; iac) Imparateasa (Bryonia alba). 17 (Bot; reg; ic) ~neagra Fluieratoare (5) (Tamus communis). 18 (Bot; reg; ic) ~tzaevreilor ~tzaevreului ~tzacorcilor Lasnicior (Solanum dulcamara). 19 (Bot; reg; iac) Zarna (Solanum nigrum). 20 Fiecare dintre ramurile tinere subtziri shi flexibile ale vitzei de vie Si: coarda (28). 21 (Pex) Curpen (1). 22 (Pex) Lujer. 23 (Irg; shis ~ oarba sau moarta) Mladitza cu treicinci ochi taiata dintro coarda de vitza de vie care se sadeshte in pamant pentru a prinde radacini shi a da nashtere la o noua planta. 24 (Irg; shis ~ de ori cu radacina) Marcota. 25 Reprezentare plastica a vitzei de vie cu frunze shi struguri. 26 (Pop) Fiecare dintre ramificatziile lungi shi subtziri ale unei radacini. 27 (Pop) Radacina ramificata. 28 (Reg; pan) Vana (2). 29 (Mol) Boala a oilor care se manifesta prin inflamarea vinelor (2). 3031 (Inv; pan) Vana (4748). 32 (Pan) Fiecare dintre firele de in de canepa etc. rasucite din care se impleteshte o sfoara. 33 (Pex) Sfoara. 34 (Reg) Manz. 35 (Trs; if vitz) Fir de atza care sunt inshirate margele. 36 (Ivr; ilav) La ~ In shirag. 37 (Mar; spc) Manunchi de fire de sarma rasucite care se utilizeaza la impletirea paramei metalice. 38 SHuvitza de par. 39 (Pop) SHuvitza de fire de par mai lungi shi mai dese la unele animale. 40 (Pop) Fiecare dintre shuvitzele de aluat din care se impletesc colacii. 41 (Ivr) Element decorativ in relief al braului unei fatzade. 42 (Rar) Fashie ingusta subtzire shi lunga. 43 (Fig) Descendentza in linie directa dintrun stramosh comun. 44 (Fig) Totalitatea descendentzilor care se succeda in timp. 45 (Fig) Descendent direct. 46 (Inv; fig) Generatzie (de oameni). 47 (Fig; ilav) ~ de ~tza lor Din generatzie in generatzie. 48 (Fig) Origine nobila. 49 (Fig; ila) De ~ veche De obarshie nobila foarte veche. 50 (Fig) Origine etnica. 51 (Rar; fig) Origine confesionala. 52 (Fig; adesea in legatura cu verbul „a se trage”) Obarshie a unui popor. 53 (Fig) Popor. 54 (Inv; fig; is) ~ omeneasca Omenire. 55 (Fig) Totalitatea persoanelor inrudite intre ele prin sange. 56 (Fig) Apartenentza prin nashtere la o familie de o anumita conditzie sociala. 57 (Fig; ie) Pe ~ pe samantza Tuturor fara exceptzie. 58 (Mun; fig; ie) A cauta pe ~ pe samantza A cauta cu multa atentzie ceva pierdut. 59 (Inv) Rasa de oameni. 60 (Pop) Specie de animale sau de plante. 61 (Pop) Rasa de animale. 62 (Fig; d. oameni; ila) De ~ Nobil prin nashtere. 63 (Ban; fig; d. oameni; ial) Care se inrudeshte prin legaturi de sange. 64 (Fig; d. animale; ial) De rasa. 65 (Fig; ial) De calitate superioara. 66 (Pop; fig; ial; shi ila din ~ ) Care este de familie buna. 67 (Inv) Soi¹.

vitza s.f. I (bot.) 1 (adesea determ. prin „devie”) Arbust din familia vitaceelor cu radacina puternica cu tulpina scurta din care se dezvolta mladitze lungi shi subtziri care se agatza prin circei cu frunzele mari crestate adinc cu inflorescentza in racem shi cu fructele sub forma de boabe suculente sferice sau ovale de culoare verdegalbuie roshie etc. dispuse in ciorchine (Vitis vinifera); vie. Era afara sub o bolta de vitza shi ashtepta trasura (GAL.). ◊ Vitza salbatica (sau de padure) = arbust tiritor sau agatzator din familia vitaceelor cu frunzele lobate cu fructele mici albastreviolacee foarte acre (Vitis silvestris). Vitza de munte = arbust din familia vitaceelor de talie mijlocie cu frunzele late intregi cu fructele negreviolacee folosit shi k portaltoi (Vitis rupestris). Vitza de Canada (sau salbatica) = arbust agatzator din familia vitaceelor originar din America cu frunzele verzi care se coloreaza toamna in roshu cultivat k planta decorativa (Parthenocissus quinquefolia); vie salbatica. ◊ Expr. A lucra (pe cineva) in foi de vitza = a unelti cu abilitate impotriva cuiva; a face cuiva rau cu multa abilitate. Lucratura in foi de vitza = uneltire abila (impotriva cuiva); actziune ostila rauvoitoare. ◊ Compus: vitzaalba = planta agatzatoare din familia ranunculaceelor cu florile albe mirositoare (Clematis vitalba). 2 Fiecare dintre ramurile flexibile shi subtziri ale vitzei; gener. curpen vrej. Vitzele gem indoite sub greutatea strugurilor (STANCU). 3 (pop.) Fiecare dintre ramificatziile lungi shi subtziri ale unei radacini; radacina ramificata. II Analog. 1 Fiecare dintre firele shuvitzele etc. din care se confectzioneaza prin impletire sau rasucire un obiect. SHil lega strins cot la cot... Cu fringhie de matasa Vitzelempletiten shase (ALECS.). 2 (pop.) SHuvitza de par. De pe fruntea mea cea trista tu dai vitzelentro parte (EMIN.). 3 (nav.) Parima de sirma. III Fig. 1 Totalitatea descendentzilor care se succed in timp; descendentza filiatzie genealogie. Tinarul avea vitza shi o avere uriasha. 2 Descendent urmash vlastar. Ioan Neculce vitza dinfamiliile cele mari a tzarei (KOGAL.). 3 Origine nobila. Aceasta slujnica... era shi vitza de boier (ISP.). ◊ Loc.adj. De vitza = a) nobil prin nashtere; b) fig. de calitate superioara. Poatei fi auzit ceau patzit altzii mai de vitza decit dinsul? (CR.). 4 Origine etnica; natzionalitate. Strainii shtiu astazi shi recunosc k noi sintem de vitza latina (MAIOR.). 5 Popor neam semintzie. Cugetam k e din vitza lui Arpad (EMIN.). • pl. e. /lat. *viteam = vītis is.

VÍTZA vitze s. f. I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu radacina puternica cu tulpina lipsita de sustzinere proprie din care ies mladitze cu carcei agatzatori cu frunze mari crestate adanc shi cu fructele in forma de ciorchine care se cultiva intrun numar mare de soiuri shi de varietatzi; vie (Vitis). ◊ Vitza de Canada sau vitza salbatica = arbust agatzator din familia vitaceelor cu frunze verzi care se coloreaza toamna in roshu cultivat k planta decorativa (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lastarele lungi shi flexibile ale vitzei (I); p. gener. curpen vrej. ♦ Compus: vitzaalba = planta agatzatoare din familia ranunculaceelor cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) SHuvitza de par. ♦ Fiecare dintre firele shuvitzele etc. din care se confectzioneaza prin impletire sau rasucire un obiect. ♦ (Mar.) Parama de sarma. 2. Fig. Descendent urmash vlastar; p. ext. neam; soi fel. ◊ Loc. adj. De vitza = a) de calitate superioara; b) de obarshie boiereasca. Lat. *vitea (= vitis).

VÍTZA vitze s. f. I. 1. (Uneori determinat prin «de vie») Arbust din familia vitaceelor cu tulpina lipsita de sustzinere proprie shi agatzata prin circei cu frunze mari in forma de inima crestate adinc cu fructele in ciorchini; se cultiva intrun mare numar de soiuri shi varietatzi shi creshte natural in zavoaie (Vitis vinifera). Din crengi de vitza sampletim cununi. BENIUC M. 110. Uluci napadite de vitza de vie despartzeau gradina cu plopi de locul unei fierarii. CALINESCU E. 67. Batal vintul shi seninul Pal de tot samana inul SHi nu sadeshte la vitza. TEODORESCU P. P. 333. Bolta de vitza = vitza cu tulpini lungi prinse pe un spalier boltit k sa formeze un acoperish de verdeatza; umbrar obtzinut in acest fel. Se opri o clipa sub o bolta de vitza k sa respire aerul curat din gradina spitalului. BART E. 254. ◊ Expr. A lucra (pe cineva) in foi de vitza v. lucra (5). 2. Fiecare dintre lastarele lungi shi flexibile ale vitzei (1) (v. coarda (III 4) curmei (2)); p. ext. curpen vrej (de orice planta). Vitzele stateau in aer legate de araci cu zecile lor de circei. DUMITRIU N. 249. [TZugulea] scoase paloshul shi incepu a taia la vitze. ISPIRESCU L. 317. De la casa la casa Vitze de bostan trase (Cararile). GOROVEI C. 56. Compuse: Vitzaalba = planta agatzatoare din familia ranunculaceelor cu flori albe mirositoare; creshte prin paduri shi tufishuri (Clematis Vitalba); vitzadeCanada = arbust agatzator din familia vitaceelor cu frunzele verzi (devenind de un roshu frumos toamna) cultivat k planta decorativa pentru a acoperi zidurile shi gardurile (Vitis hederacea); vitza salbatica. II. 1. SHuvitza de par. Se uitan oglinda ishi ridica o vitza de par carei atirna la ceafa. VLAHUTZA O. A. III 89. Cu minutze albe dulci De pe fruntea mea cea trista tu dai vitzelentro parte. EMINESCU O. I 42. Capul era dezbracat de par shi numai in virf vitze surii shi stralucitoare se clatinatzi. RUSSO O. 48. ♦ Fishie ingusta subtzire. Rasuci tzigara... scapara shi aprinse o vitza de iasca. SADOVEANU P. S. 10. [Drumul] se shtergea k o vitza de fum. VLAHUTZA N. 85. 2. Fiecare dintre firele shuvitzele etc. din care se rasuceshte sau se impleteshte un obiect. V. coarda (III 3). Pinea... se preface in vitze groase k degetul din cari se impletesc covrigii. PAMFILE CR. 5. Cu camesha de matasa Vitzelempletiten shase. ALECSANDRI P. P. 105. 3. Descendent urmash vlastar p. ext. neam; fig. soi fel. Can peshteri adinci il sileau pe brinci Boierii cei mari vitza de tilhari Aur sa le scoata. DESHLIU M. 50. O vitza lapushneneasca: feciorul lui Alexandru. HASDEU R. V. 116. Eshti tu... Vitza de om pamintean Sau vrun zmeu nazdravan? ALECSANDRI P. I 97. Te cunoshti de pe cositza K eshti dea maicata vitza. JARNÍKBIRSEANU D. 249. ◊ Loc. adj. De vitza = a) de obirshie boiereasca. Poatei fi auzit ceau patzit altzii mai de vitza decit dinsul. CREANGA P. 81. Parvenitul shi ciocoiul voiesc numaidecit sa fie de vitza; ishi cauta originea neamului in vreun cronicar. GHICA S. 221. Mai de soi shi mai de vitza nu k tineo ramashitza. POP.; b) ruda buna de singe. Balaban shi cu Ionitza Cei este nepot de vitza SHi fecior de Novacitza. POP. ♦ (Rar) Familie totalitatea rudelor. SHi tziash rupe inima SHi tzie... SHi la toata vitza ta. POP.

VÍTZA ~e f. 1): ~ de vie arbust cu tulpina noduroasa shi radacini puternice cu frunze mari crestate adanc shi cu fructe dispuse in ciorchini. 2) SHuvitza de par sau din alt material din care se confectzioneaza prin rasucire sau impletire anumite obiecte. 3) ramificatzie a radacinii plantelor. 4) fig. Persoana care descinde dintrun neam sau dintro familie oarecare; urmash. 5) fig. Succesiune de generatzii care provin dintrun stramosh comun; neam; semintzie; familie. [G.D. vitzei] /<lat. vitis

vitza f. 1. (alba) planta catzaratoare ce creshte pe langa garduri shi prin paduri (Clematis vitalba); 2. (de vie) arbust catzarator cu tulpina noduroasa ce face struguri (Vitis vinifera); 3. fig. familie: altzii mai de vitza decat dansul CR. de vitza de boier; 4. shuvitza de par: de pe fruntea mea cea trista tu dai vitzele intr’o parte EM. [Lat. *VITEA = VITIS; pentru sensul 3 aluziune la carceii ramificatzi ai vitzei de vie (cf. arbore genealogic); iar sensul 4 se rapoarta la lungile filamente in cari se desface scoartza vitzei].

vítza f. pl. e (lat. vitea „de vitza” adj. fem. devenit subst. d. vitis vitza). Orĭce copacel catzarator shi in special un copacel catzarator cu ramurĭ noduroase (numit shi „vitza de vie”) care face strugurĭ (poama) din care se se face mustu shi pe urma vinu (vitis vinifera). Vitza alba o planta catzaratoare ranunculacee care creshte pin padurĭ shi tufishurĭ (clématis vitabla). Fig. Descendentza neam: Roman de vitza veche. A fi de vitza a fi nobil: boĭer de vitza (nu ajuns acum) era maĭ de vitza de cit el. SHuvitza de par: o vitza de par pe frunte. Vinishoara roshie pe sub epiderma: vitzele de pe nasu betzivuluĭ. V. laurusca agurida.

vítza s. f. g.d. art. vítzei; pl. vítze

vítza s. f. g.d. art. vítzei; pl. vítze

VÍTZA s. 1. (BOT.; Vitis) vie. (Frunza de ~; planteaza ~.) 2. (BOT.) vitza de vie (Vitis vinifera riparia etc.) = (reg.) acrid loaza poama. 3. (BOT.) vitza salbatica (Vitis hederacea) = (rar) vitza de Canada (pop.) vitza puturoasa (reg.) aguridar. 4. (BOT.) coarda. (Butucul de vie are mai multe ~.) 5. v. neam. 6. v. familie. 7. v. urmash.

VÍTZA s. v. shuvitza.

vitza s. v. SHUVITZA.

VITZA s. 1. (BOT.; Vitis) vie. (Frunza de ~; planteaza ~.) 2. (BOT.) vitzadevie (Vitis vinifera riparia etc.) = (reg.) acrid loaza poama. 3. (BOT.) vitza salbatica (Vitis hederacea) = (rar) vitza de Canada (pop.) vitza puturoasa (reg.) aguridar. 4. (BOT.) coarda. (Butucul de vie are mai multe ~.) 5. neam semintzie spitza (livr.) stirpe (Transilv.) poroditza (inv.) rod soi stepena. (Oameni de aceeashi ~.) 6. familie neam (livr.) stirpe (astazi rar) semintzie (inv. shi pop.) samintza (inv. shi reg.) semintzenie talaie (Mold. shi Transilv.) pojijie (inv.) femeie ruda rudenie. (Sa adunat cu toata ~ lui.) 7. coboritor descendent odrasla progenitura scoboritor urmash vlastar (pop. shi fam.) prasila (inv. shi reg.) ramashitza (prin Transilv.) poroditza (inv.) maradic rod samintza semintzenie semintzie urmator. (~ de domn.)

VITZA DE CANÁDA s. v. vitza salbatica.

VITZA PUTUROÁSA s. v. vitza salbatica.

vitza de Canada s. v. VITZA SALBATICA.

vitza puturoasa s. v. VITZA SALBATICA.

vítza (tze) s. f. 1. Vie (Vitis vinifera). 2. Lastar mladitza de vie. 3. Urmash descendent. 4. Fiecare dintre ramificatziile care impletesc o funie sau o coditza. 5. SHuvitza de par. Megl. vitza. Lat. vῑtĕa (Densusianu Rom. XXXIII 288; Pushcariu 1911; Tiktin; REW 9388) cf. it. dial. vittsa fr. vis. Der. din rus. vica (Weigand BA III 109) este total improbabila deoarece cultivarea vitzei de vie nu este proprie tzarilor sl. Pentru trecerea semantica de la ideea de „lastar” la cea de „smoc” cf. sp. guedeja < lat. viticula. Der. vitzion s. n. (smoc); vitzos adj. (mitzos). Din rom. provin ngr. βίτσα (Meyer Neugr. St. II 18; Hoeg 132) bg. sb. rus. vica (Capidan Raporturile 220).

vítza vitze s.f. 1. Vie (Vitis vinifera). 2. Lastar mladitza. 3. Urmash descendent. 4. Familie neam: „Numai sora mandrului / Cearca vitza neamului. / Spunei mandrutz soruta / Sa nu ne cerce vitza / K noi nu neom mesteca / SHohan cat a fi lumea” (Brediceanu 1957: 27). De zitza aleasa = de familie aleasa nobila (sens folosit frecvent in Maramuresh): „Teai sucit pa langa Luna / Teai bagat in zitza buna” (Biltziu 1990: 106; Lapush). Lat. *vitea (= vitis „vitzadevie; butuc de vitza”) (SHaineanu Scriban; Densusianu Pushcariu Tiktin cf. DER; DEX MDA).

vítza vitze s.f. 1. Vie (Vitis vinifera). 2. Lastar mladitza. 3. Urmash descendent. 4. Familie neam: „Numai sora mandrului / Cearca vitza neamului. / Spunei mandrutz soruta / Sa nu ne cerce vitza / K noi nu neom mesteca / SHohan cat a fi lumea” (Brediceanu 1957: 27). Lat. vitae.

AMPELOPSIS Michx. VITZA DECORATIVA fam. Vitaceae. Arbust liana cu frunze decorative cca 22 specii originare din America de N China Japonia. Tulpini verzi ramurile cu lenticele shi maduva alba. Frunze alterne simple sau compuse lung petziolate. Flori mici verzui deseori cite 5 in cime lungpedunculate. Fruct baca cu 14 semintze. Acest gen. spre deosebire de genul Vitis care are maduva maro shi a carui scoartza se exfoliaza shi de genul Parthenocissus la care lipsesc discurile adezive de pe lujeri shi cu care deseori este confundat are maduva alba shi scoartza care nu se exfoliaza.

CISSUS DC. CISUS VITZA DE APARTAMENT fam. Vitaceae. Gen originar din Australia estul Africii America tropicala Java cca 250 specii plante agatzatoare de sera (in regiunile cu ierni) ce poate atinge 3 m lungime cu tulpini subtziri prevazute cu ventuze. Frunze lucioase crestate pe margini cordiforme la baza ovate punctate 815 cm lungime shi 8 cm latzime verzi inchis cu nervuri roshii sau pestritze catifelate roshii shi suprafatza dintre nervuri albaargintie.

PARTHENOCISSUS Planch. VITZA DE CANADA fam. Vitaceae. Gen originar din America de N Asia de E regiuni tropicale din Asia shi Mexic cca 14 specii liane cu scoartza neteda maduva alba in lujeri nu sint gituite la noduri iar agatzarea le este favorizata de circei ramificatzi la virf. Frunze digitate alterne verzi lucioase toamna se coloreaza in diferite nuantze de roshu caduce foarte rar persistente. Flori (caliciul intreg 5 petale libere la virf stil scurt gros) in cime compuse sau panicule. Fruct baca negricios cu citeva semintze.

VITIS L. VITZA DE VIE fam. Vitaceae. Gen originar din regiunile nordice temperate (Asia America etc.) cca 58 specii arbushti catzaratori shi agatzatori cu ajutorul circeilor. Frunze caduce sinuatlobate. Flori (5 petale caliciul cu 5 dintzi 5 stamine un ovar superior) dispuse in raceme compuse. Fruct baca.