Definitzia cu ID-ul 1253263:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
vitza s.f. I (bot.) 1 (adesea determ. prin „devie”) Arbust din familia vitaceelor cu radacina puternica cu tulpina scurta din care se dezvolta mladitze lungi shi subtziri care se agatza prin circei cu frunzele mari crestate adinc cu inflorescentza in racem shi cu fructele sub forma de boabe suculente sferice sau ovale de culoare verdegalbuie roshie etc. dispuse in ciorchine (Vitis vinifera); vie. Era afara sub o bolta de vitza shi ashtepta trasura (GAL.). ◊ Vitza salbatica (sau de padure) = arbust tiritor sau agatzator din familia vitaceelor cu frunzele lobate cu fructele mici albastreviolacee foarte acre (Vitis silvestris). Vitza de munte = arbust din familia vitaceelor de talie mijlocie cu frunzele late intregi cu fructele negreviolacee folosit shi k portaltoi (Vitis rupestris). Vitza de Canada (sau salbatica) = arbust agatzator din familia vitaceelor originar din America cu frunzele verzi care se coloreaza toamna in roshu cultivat k planta decorativa (Parthenocissus quinquefolia); vie salbatica. ◊ Expr. A lucra (pe cineva) in foi de vitza = a unelti cu abilitate impotriva cuiva; a face cuiva rau cu multa abilitate. Lucratura in foi de vitza = uneltire abila (impotriva cuiva); actziune ostila rauvoitoare. ◊ Compus: vitzaalba = planta agatzatoare din familia ranunculaceelor cu florile albe mirositoare (Clematis vitalba). 2 Fiecare dintre ramurile flexibile shi subtziri ale vitzei; gener. curpen vrej. Vitzele gem indoite sub greutatea strugurilor (STANCU). 3 (pop.) Fiecare dintre ramificatziile lungi shi subtziri ale unei radacini; radacina ramificata. II Analog. 1 Fiecare dintre firele shuvitzele etc. din care se confectzioneaza prin impletire sau rasucire un obiect. SHil lega strins cot la cot... Cu fringhie de matasa Vitzelempletiten shase (ALECS.). 2 (pop.) SHuvitza de par. De pe fruntea mea cea trista tu dai vitzelentro parte (EMIN.). 3 (nav.) Parima de sirma. III Fig. 1 Totalitatea descendentzilor care se succed in timp; descendentza filiatzie genealogie. Tinarul avea vitza shi o avere uriasha. 2 Descendent urmash vlastar. Ioan Neculce vitza dinfamiliile cele mari a tzarei (KOGAL.). 3 Origine nobila. Aceasta slujnica... era shi vitza de boier (ISP.). ◊ Loc.adj. De vitza = a) nobil prin nashtere; b) fig. de calitate superioara. Poatei fi auzit ceau patzit altzii mai de vitza decit dinsul? (CR.). 4 Origine etnica; natzionalitate. Strainii shtiu astazi shi recunosc k noi sintem de vitza latina (MAIOR.). 5 Popor neam semintzie. Cugetam k e din vitza lui Arpad (EMIN.). • pl. e. /lat. *viteam = vītis is.