VÍTZA vitze s. f. I. 1. (Uneori determinat prin «de vie») Arbust din familia vitaceelor cu tulpina lipsita de sustzinere proprie shi agatzata prin circei cu frunze mari in forma de inima crestate adinc cu fructele in ciorchini; se cultiva intrun mare numar de soiuri shi varietatzi shi creshte natural in zavoaie (Vitis vinifera). Din crengi de vitza sampletim cununi. BENIUC M. 110. Uluci napadite de vitza de vie despartzeau gradina cu plopi de locul unei fierarii. CALINESCU E. 67. Batal vintul shi seninul Pal de tot samana inul SHi nu sadeshte la vitza. TEODORESCU P. P. 333. Bolta de vitza = vitza cu tulpini lungi prinse pe un spalier boltit k sa formeze un acoperish de verdeatza; umbrar obtzinut in acest fel. Se opri o clipa sub o bolta de vitza k sa respire aerul curat din gradina spitalului. BART E. 254. ◊ Expr. A lucra (pe cineva) in foi de vitza v. lucra (5). 2. Fiecare dintre lastarele lungi shi flexibile ale vitzei (1) (v. coarda (III 4) curmei (2)); p. ext. curpen vrej (de orice planta). Vitzele stateau in aer legate de araci cu zecile lor de circei. DUMITRIU N. 249. [TZugulea] scoase paloshul shi incepu a taia la vitze. ISPIRESCU L. 317. De la casa la casa Vitze de bostan trase (Cararile). GOROVEI C. 56. Compuse: Vitzaalba = planta agatzatoare din familia ranunculaceelor cu flori albe mirositoare; creshte prin paduri shi tufishuri (Clematis Vitalba); vitzadeCanada = arbust agatzator din familia vitaceelor cu frunzele verzi (devenind de un roshu frumos toamna) cultivat k planta decorativa pentru a acoperi zidurile shi gardurile (Vitis hederacea); vitza salbatica. II. 1. SHuvitza de par. Se uitan oglinda ishi ridica o vitza de par carei atirna la ceafa. VLAHUTZA O. A. III 89. Cu minutze albe dulci De pe fruntea mea cea trista tu dai vitzelentro parte. EMINESCU O. I 42. Capul era dezbracat de par shi numai in virf vitze surii shi stralucitoare se clatinatzi. RUSSO O. 48. ♦ Fishie ingusta subtzire. Rasuci tzigara... scapara shi aprinse o vitza de iasca. SADOVEANU P. S. 10. [Drumul] se shtergea k o vitza de fum. VLAHUTZA N. 85. 2. Fiecare dintre firele shuvitzele etc. din care se rasuceshte sau se impleteshte un obiect. V. coarda (III 3). Pinea... se preface in vitze groase k degetul din cari se impletesc covrigii. PAMFILE CR. 5. Cu camesha de matasa Vitzelempletiten shase. ALECSANDRI P. P. 105. 3. Descendent urmash vlastar p. ext. neam; fig. soi fel. Can peshteri adinci il sileau pe brinci Boierii cei mari vitza de tilhari Aur sa le scoata. DESHLIU M. 50. O vitza lapushneneasca: feciorul lui Alexandru. HASDEU R. V. 116. Eshti tu... Vitza de om pamintean Sau vrun zmeu nazdravan? ALECSANDRI P. I 97. Te cunoshti de pe cositza K eshti dea maicata vitza. JARNÍKBIRSEANU D. 249. ◊ Loc. adj. De vitza = a) de obirshie boiereasca. Poatei fi auzit ceau patzit altzii mai de vitza decit dinsul. CREANGA P. 81. Parvenitul shi ciocoiul voiesc numaidecit sa fie de vitza; ishi cauta originea neamului in vreun cronicar. GHICA S. 221. Mai de soi shi mai de vitza nu k tineo ramashitza. POP.; b) ruda buna de singe. Balaban shi cu Ionitza Cei este nepot de vitza SHi fecior de Novacitza. POP. ♦ (Rar) Familie totalitatea rudelor. SHi tziash rupe inima SHi tzie... SHi la toata vitza ta. POP.