CÚRPEN curpeni s. m. 1. Mladitza lunga shi subtzire a vitzeidevie sau a altei plante agatzatoare care se incolaceshte sau se agatza de alte plante de araci etc.; tulpina unor plante taratoare k dovleacul pepenele etc.; p. ext. ramura tanara shi flexibila. 2. Arbust cu tulpina subtzire agatzatoare shi ramificata cu frunze compuse cu flori mari violete sau albe in panicule (Clematis vitalba). Cf. alb. kurpen.

curpen sm [At: DOSOFTEI PS. 271 / V: ~pan ~a sf ~pina sf (Pl: ~e ~i) ~e ~pin / Pl: ~i / E: ns cf alb kurpen] 1 Mladitza lunga a vitzei de vie sau a altei plante agatzatoare care se incolaceshte sau se agatza de alte plante de araci etc. 2 Tulpina a unor plante taratoare (cum este dovleacul). 3 (Pex) Ramura tanara shi flexibila. 4 (Ie) A se urca in ~i A se urca cu dificultate cu schimbari multe de directzie asha cum face curpenul de vitza. 5 (Mol) Sfeshnic cu 12 bratze unde se pun lumanarile inaintea catapetesmei. 6 (Mun) Numarul noua in jocul de copii „pietricelele”. 7 (Bot; ic) ~depadure (sau alb negru) Arbust cu tulpina subtzire agatzatoare shi ramificata cu frunze compuse cu flori mari violete sau albe in panicule Si: curpenitza (2) (Clematis vitalba). 8 (Bot; ic) ~demunte Planta din familia ranunculacee Si: curpenitza (1) (Clematis alpina). 9 (Bot; Trs; shic ~scurt) Clocotzei (Clematis integrifolia). 10 (Bot; ic) ~depadure Luminoasa (Clematis recta). 11 (Bot; ic) ~alb Caprifoi (Lonicera caprifolium). 12 (Bot; ic) ~alb ~demunte Caprifoi (Lonicera xylosteum). 13 (Bot; ic) ~tataresc Planta din familia caprifoliacee (Lonicera tartarica). 14 (Bot; ic) ~inadepadure Lacramioare (Convallaria majalis). 15 (Bot; shis ~alb sau negru) Vitza salbatica (Vitis sylvestris). 16 (Bot; ic) ~alb Mushtar (Sinapis alba). 17 (Reg; if ~a) Varietate de oi provenite din incrucisharea tzurcanei cu tzigaia.

CÚRPEN curpeni s. m. 1. Mladitza lunga shi subtzire a vitzei de vie sau a altei plante agatzatoare care se incolaceshte sau se agatza de alte plante de araci etc.; tulpina unor plante taratoare k dovleacul pepenele etc.; p. ext. ramura tanara shi flexibila. 2. Arbust cu tulpina subtzire agatzatoare shi ramificata cu frunze compuse cu flori mari violete sau albe in panicule (Clematis vitalba). Cf. alb. kurpen.

CÚRPEN curpeni s. m. 1. Mladitza lunga shi subtzire a vitzei de vie sau a altor plante agatzatoare care crescind se incolaceshte shi se agatza de alte plante de araci etc.; (mai ales la pl.) tulpina unor plante tiritoare k dovleacul pepenele etc.; lujer vrej; p. ext. ramuri tinere nuiele joarde. Iata shi casutza alba! in mijlocul poienei sta vesela imprejmuita de gardul inalt tzesut de curpeni de iedera. SADOVEANU P. 80. Mergeau acum prin padure pe deantregul prin stufishuri peste cioate shi prin curpeni. GALACTION O. I 300. Hatzishurile curpenii de agurida astupau cararile. VISSARION B. 98. 2. (Transilv.) Arbust cu tulpina mladioasa agatzatoare noduroasa shi ramificata cu flori mari violete sau albe (Clematis vitalba). Varianta: (regional) cúrpan (CAMILAR N. I 395) s. m.

CÚRPEN ~i m. Tulpina unor plante taratoare. ~ de bostan. ◊ ~ de cartofi tulpina aeriana a cartofului. /Cuv. autoht.

curpen m. 1. curmeiu de vitza salbatica; 2. Bot. (de padure) vitza alba. [Albanez KULĬPAR].

curpan sm vz curpen

CÚRPAN s. m. v. curpen.

cúrpan m. pl. enĭ (alb. kúlĭpar kúrpulĭ). Mold. Trans. Vrej trunchĭ orĭ ramura de dovleac de pepene saŭ de alta planta tiritoare saŭ agatzatoare. Curpan de padure un fel de clematita. SHi curpen shi curpene. V. covrag.

cúrpen s. m. pl. cúrpeni

cúrpen s. m. pl. cúrpeni

curpen

curpen ni.

CÚRPEN s. 1. v. vrej. 2. (Clematis vitalba) (reg.) luminoasa vitzaalba. 3. curpen de munte (Glematis alpina) = (reg.) curpenitza.

CURPEN s. (BOT.) 1. vrej (reg.) beldie covrag funie (prin Mold.) rug. (~ al plantelor tiritoare.) 2. (Clematis vitalba) (reg.) luminoasa vitzaalba. 3. curpen de munte (Clematis alpina) = (reg.) curpenitza.

cúrpen (cúrpeni) s. m. 1. Tulpina de planta agatzatoare tulpina sarmentoasa. 2. Nume dat mai multor plante agatzatoare (Clematis vitalba; Clematis recta; Lonicera xylosteum; etc.). Mr. curpan curpan. Origine incerta. Se considera in general k provine din alb. kurpen kuljpër (Densusianu Rom. XXXIII 277; Meyer 213; Philippide II 710; Pascu II 219; Rosetti I 115; DAR); insa nu se spune nimic despre originea cuvintului albanez. Pe de alta parte nu pare posibil sa se faca abstractzie de identitatea semantica shi de asemanarea fonetica a acestui cuvint cu curmei care de asemenea sa folosit probabil cu forma *curman cf. rezultatul rut. kurmán. Este posibil k ambele cuvinte sa fie in legatura cu crimpei „bucata felie capat” din al carui consonantism primitiv par a fi rezultat ambele var.; cf. shi curfan var. din Trans. a lui curpen shi crinf var. din Trans. a lui crimpei. Der. curpenos adj. (sarmentos); curpenish s. n. (balarii tufe); (in)curpeni vb. (a infashura a rasuci); curpenitza s. f. (varietate de clematita). Daca presupunerea noastra este exacta trebuie sa deducem k alb. kurpen provine din rom. sau din mr.

cúrpen curpeni (curpan) s.m. Mladitza lunga de vitzadevie sau alta planta catzaratoare; vrej de dovleac sau de castravete. Cuvant autohton cf. alb. kurpen din i.e. *kurep „a se invarti” (Philippide 1928 Rosetti 1962 Russu 1981 Brancushi 1983).

CLEMATIS L. CURPEN CLEMATIS fam. Ranunculaceae. Gen originar din Asia America de N Europa cca 400 specii arbushti plante erbacee sau semilemnoase de obicei agatzatoare cca 10 m lungime. Frunze opuse simple sau compuse cu foliole lanceolate cordiforme. infloreshte varatoamna. Flori hermafrodite de marimi forme shi culori diferite rar dioice solitare (stamine shi carpele numeroase caliciul foarte decorativ prin culorile sale vii simple cu 4 sepale petaloide uneori chiar 58) in cime sau panicule simple (in stea cu patru sau cinci bratze) sau duble. Fruct achena cu stil lung paros in forma de coada persistent (Pl. 22 fig. 128 129).

Clematis alpina (L.) Mill. (syn. Atragene alpina L.) « Curpen de munte ». Specie ce infloreshte vara. Flori (4 sepale petaloide la exterior paroase) liliachii albe albastre violacee mari (cca 55 cm diametru campanulate lungpedunculate solitare. Frunze de 2 ori trifoliate cu foliole de 25 cm lungime ovatlanceolate adincserate acuminate pe dos slabpubescente. Arbust cu tulpina urcatoare (cca 25 m inaltzime) ramificata noduroasa. Carpele ovale paroase.

Clematis vitalba L. « Curpen de padure ». Specie care infloreshte vara. Flori (cca 2 cm diametru) albe parfumate (corola lipseshte numeroase stamine caliciul cu 4 sepale petaloide oblonge) in panicule terminale shi axilare. Fructe formate din numeroase achene plumoase. Frunze glabre penate cu 5 foliole ovatlanceolate mai rar ovate cu virf ascutzit margini ushor lobate sau dintzate. cu petziol care se modifica in circel. Planta urcatoare (cca 95 m inaltzime).

Clematis x jackmanii Th. Moore (C. lanuginosa x viticella) « Curpen de gradina ». Specie care infloreshte varatoamna. Flori (cca 14 cm diametru) lungpedunculate albe roz mov albastre violacee purpurii solitare sau cite cca 5 pe ramuri scurte. Frunze simple sau de 2 ori trifoliate tulpinale. Planta urcatoare cca 45 m inaltzime.