vie¹ sf [At: PSALT. HUR. 94²/22 / V: (irg) vine / Pl: vii / E: ml vinea] 1 Vitza² (1) de vie (Vitis vinifera). 2 (Reg; ic) ~salbatica Vitzasalbatica (Vitis labrusca). 3 (Reg; iac; shic ~pasareasca) Vitzasalbatica (Vitis Sylvestris). 4 (Reg; ic) ~salbatica (sau ~bolunda) VitzadeCanada (Parthenocissus quinquefolia). 5 (Mol; Buc; is) Poama de ~ (sau din ~) Strugure. 6 (Reg; ic) ~padureana Vitzaalba (Clematis vitalba). 7 (Reg; ic) Viaevreului Lasnicior (Solanum dulcamara). 8 Plantatzie de vitza² (1) de vie. 9 Teren plantat cu vitza² (1) de vie. corectata

vie² v vz via³

vie s.f. 1 (bot.) Arbust din familia vitaceelor cu radacina puternica cu tulpina scurta din care se dezvolta mladitze lungi shi subtziri care se agatza prin circei cu frunzele mari lobate cu inflorescentza in racem shi cu fructele sub forma de boabe suculente sferice sau ovale de culoare verdegalbuie roshie etc. dispuse in ciorchini (Vitis vinifera); vitza. ◊ Poama de vie (sau din vie) = strugure. Vie salbatica (sau bolunda) = vitza de Canada (Parthenocissus quinque folia). 2 Teren plantat cu vitzadevie; plantatzie de vitzadevie. E un vin din viile noastre (ARGH.). ◊ Fig. (bis.) Sa ne nevoim in via lu Hristos sa lucram (COR.). • pl. vii. g.d. iei. shi (inv. reg.) vine s.f. /lat. vīneam.

VIE vii s. f. 1. Teren sadit cu vitza; plantatzie de vitza. Casa batrineasca cu toata pojijia ei o vie cu livada frumoasa vite shi multe paseri alcatuiau gospodaria babei. CREANGA P. 3. Cinta cucun deal la vie Inima k sami invie. BELDICEANU P. 95. Nu miau venit inca butzile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI S. I 82. 2. (Adesea in compusul: vitza de vie) Vitza (I 1). Vitza de vie tot invie Iara vitza de boz tot ragoz. CREANGA P. 210. Sa traiasca mosh Noe cel careo discoperit via! ALECSANDRI T. 843. Binea zis frunza de vie K dragostea nui moshie. JARNÍKBIRSEANU D. 219.

VIE vii f. Plantatzie cu vitza de vie. ◊ Vinde via pe stafide v. A VINDE. A se duce la ~ cu struguri in poala a pleca undeva luand cu sine lucruri ce pot fi gasite acolo. [G.D. viei] /<lat. vinea

vie f. 1. vitza de vie; 2. loc plantat cu vitza: tzara noastra e bogata in vii. [Lat. VINEA].

víe f. (lat. vínea it. vigna pv. pg. vinha fr. vigne sp. viña). Loc plantat cu vitza. Frunza de vie (est) frunza de vitza. V. halinga shi sad.

vine s.f. v. vie.

viu vie adj. subst. I adj. 1 (despre fiintze; in opoz. cu „mort”) Care se afla in viatza care traieshte; care este inzestrat cu viatza. Numarul statuilor ar intrece in orash populatzia vie (CAL.). ◊ Loc.adj. adv. De viu = fiind inca in viatza traind. Au ingropat de vii pe soldatzi dupa cei silise mai intii sashi sape singuri gropile (E. LOV.). Δ Expr. A jupui pe cineva (sau a lua cuiva pielea) de viu = a fi fara mila fatza de cineva a cere cuiva mai mult decit poate da; a jecmani a jefui (pe cineva). Pe viu = (in mod) direct nemijlocit. A constata pe viu cite tulburatoare afinitatzi... exista intre cele doua limbi (PER.). ◊ Expr. Viu sau mort = in orice stare sar afla in viatza sau mort; cu orice pretz. (A fi) mai mult mort decit viu = a fi intro stare de epuizare maxima (din cauza bolii a fricii etc.). Cica aici ar fi adus pe un miner strivit de stinca... era mai mult mort decit viu (AGAR.). A baga pe cineva (de viu) in groapa (sau in pamint) v. baga. 2 (bis.; despre Dumnezeu) Care este etern nemuritor veshnic. Sa piei din casa talanitzo caci pe viul Dumnezeu te omor (FIL.). II s.m. s.f. 1 Persoana care traieshte; om in viatza. Straja mortzilor tzia inasprit sufletul pentru cei vii (VLAH.). ◊ Loc.adj. Intre vii = (despre acte juridice) care are valabilitate putere executorie numai in timpul vietzii partzilor contractante. Loc.adj. adv. Pe viu = a) asha cum se prezinta in realitate in viatza direct nemijlocit; b) (in pictura) dupa natura avind k model realitatea inconjuratoare. ◊ Expr. Mortzii cu mortzii (shi) viii cu viii se spune in legatura cu atitudinea egoista nepasatoare a cuiva care nu regreta moartea unei rude a unui prieten etc. sau k imbarbatare celor care se consoleaza greu de moartea unei persoane dragi shi k indemn de a se ingriji de cei ramashi. Nici cu viii nici cu mortzii se spune despre cineva bolnav care nu moare nici nu se insanatosheshte. A lua (shi) de pe (sau de la) viu (ori vii) shi de pe (sau de la) mort (ori mortzi) se spune despre cei lacom hraparetzi. A fi mort intre vii = a fi k shi mort. A ieshi (sau a pieri a se duce) dintre vii = a muri. A shterge (sau a rade) (pe cineva) dintre vii (ori din cartea viilor) = a omori. A da cu mort peste viu v. mort. 2 (inv.) Faptura fiintza care este in viatza; totalitatea vietzuitoarelor de pe pamint; spec. totalitatea oamenilor de pe pamint. E muma tuturor viilor (BIBLIA 1688). III adj. (despre celule organisme materie etc.) Care are viatza prin structura sau prin esentza sa; a carui functzionare face posibila viatza. Capacitatea de expansiune shi multiplicare a materiei vii fiind enorma (CAL.). ♦ (despre plante sau despre partzi ale lor) Care este in plina vegetatzie care este viguros plin de seva sanatos verde. Mirosea a lemn proaspat shi viu (VOIC.).* Gard viu v. gard. Patura vie v. patura. IV adj. (despre partzi ale corpului organe carne etc.) Care apartzine unei fiintze in viatza. Trupul meu tinar shi alb cu singe viu shi bogat (PAPAD.). ◊ Rana vie = rana a unui organism in viatza care singereaza de care sa luat pielea. Carne vie v. carne. Δ Trafic cu (sau de) carne vie v. carne. ◊ Expr. A taia (sau a da a trage) in carne vie v. carne. V adj. Care persista care se mentzine care dainuie inca. Ele sint momente inca vii ale picturii noastre monumentale (OPR.). ♦ (despre cuvinte limba etc.) Care este expus comunicat oral; care este in circulatzie. Amintirile shi poveshtile lui Creanga sint insashi limba vie a poporului (SADOV.). ◊ Limba vie v. limba. ◊ Loc.adv. Prin (sau cu) viu grai v. grai. ♦ (despre sufixe) Care este productiv. VI adj. (cu sens intensiv) 1 (despre fiintze) Care este plin de viatza de energie de neastimpar; cu mishcari iutzi vioaie; vioi sprinten. Admiram cele patru animale subtziri shi vii k jocul de izvor (K. PETR.). ♦ (despre ochi privire etc.) Care denota vioiciune energie inteligentza; ager vioi. Ne ashtepta un batrin inalt shi impunator cu... nishte ochi vii shi insufletzitzi (VOIC.). ♦ (despre gindire imaginatzie inteligentza) Care se manifesta cu promptitudine cu rapiditate in mod spontan. Are o inteligentza vie. ♦ (despre actziuni manifestari etc. ale oamenilor) Care se produce cu repeziciune cu intensitate cu insufletzire; care este plin de dinamism energic. E aplaudata... cu o vie participare la cei din salon (K. PETR.). ◊ (adv.) Eminentul tinar a fost viu felicitat (CAR.). 2 (despre stari sufleteshti sentimente senzatzii etc. ale oamenilor) Care se manifesta cu intensitate shi persistentza; intens puternic. Il cuprindea o vie ingrijorare (SLAV.). ♦ (despre discutzii comentarii discursuri etc.) Care este animat aprins. Mia raspuns intrun discurs cam viu (MAIOR.). 3 (despre creatzii realizari ale oamenilor) Care este expresiv convingator viabil; care evoca ceva in imagini sugestive; care anima care dinamizeaza. Are o replica vie spumoasa presarata cu accente umoristice (PER.). ◊ Tablou viu v. tablou. 4 Care este conform unui fapt real concret palpabil sau care este alcatuit din fapte reale; adevarat autentic; elocvent. El... totdeauna slujise de pilda vie de cumpatare (M. I. CAR.). 5 (despre ape) Care curge repede. Izvoara vii murmura shi salta de sub piatra (EMIN.). ◊ Apa vie v. apa. 6 (despre foc) Care arde cu flacari mari. Lelitza Ileana hranea un foc viu sub shopron (SADOV.). ◊ (adv.) Focurile ard viu (K. PETR.). 7 (despre lumina ext. despre surse de lumina) Care straluceshte cu intensitate; care este tare puternic stralucitor orbitor. Cind intraram in sufragerie... ne izbi deodata lumina vie a luminarilor (SADOV.). ♦ (despre culori) Care este intens aprins; stralucitor. ♦ (despre obiecte) Care are o culoare intensa batatoare la ochi. Pe jos sint covoare tzesuten flori vii (EMIN.). 8 (despre voce sunete zgomote etc.) Care are o sonoritate puternica tare; care impresioneaza. A prins sa sune sunet viu (COSHB.). (despre muzica melodii) Care are un ritm accelerat shi antrenant. ♦ (despre ritmul unei compozitzii muzicale) Care are o desfashurare rapida. 9 (despre aer) Care este curat proaspat tare. Stejarul cel drept creshte pe munte in aer viu (ALECS.). 10 (despre mirosuri) Care este patrunzator puternic. Condurashul... trimite o aroma vie proaspata (IORGA). 11 (despre corpuri elemente din natura etc.) Care se mishca sau se deplaseaza intrun ritm rapid care este mobil. A iubitei mele frunte cu vii umbre colora (ALEX.). ◊ Opera vie v. opera. ♦ (despre mishcare deplasare) Care este iute rapid. Era o unduire vie de sute de culori (VOIC.). 12 (despre fenomene procese fizice sau chimice) Care se produce se propaga cu rapiditate. Se observa o caldura vie shi lumina (MARIN). 13 Care este caracteristic sau esentzial pentru viatza; in care rezida viatza; vital. Creaturile primesc impulsul viu (TZOIU). VII s.n. 1 Fortza vitala viatza. Anvirtit pumnaluln carne sa se scurga viul tot (COSHB.). ◊ Loc.adj. In viu = (despre carne) care apartzine unui animal inca nesacrificat pentru consumul alimentar. 2 (reg.; art.; predomina ideea de mijloc de parte centrala) Viul noptzii = miezul noptzii. Viul focului = portziune a focului unde acesta arde mai intens; toi. Viul codrului (sau padurii) = mijlocul unui codru al unei paduri. Viul apei (sau de apa) = albia unei ape curgatoare; loc in albia unui riu unde apa este adinca shi repede. • pl. vii. /lat. vivus a um.

víe s. f. art. vía g.d. art. víei; pl. vii art. víile

víe s. f. art. via g.d. art. víei; pl. vii art. víile

vie via a. viei gen. a.; vii pl. viile pl. a.

VÍE s. (BOT.; Vitis) vitza. (Frunza de ~; planteaza ~.)

VIE s. (BOT.; Vitis) vitza. (Frunza de ~; planteaza ~.)

víe (íi) s. f. 1. Teren plantat cu vitza bolta de vitza. 2. Vitza. Mr. (a)vińe megl. vińa. Lat. vῑnĕa (Pushcariu 1879; REW 9350) cf. vegl. veña it. vigna prov. port. vinha fr. vigne cat. vinya sp. viña. Der. vier (var. inv. viiariu) s. m. (podgorean viticultor) poate direct din lat. vῑnĕārius (Pushcariu 1884); viereasa s. f. (nevasta de vier); viesc adj. (se zice despre o anumita varietate de pere shi de mere).

VITIS L. VITZA DE VIE fam. Vitaceae. Gen originar din regiunile nordice temperate (Asia America etc.) cca 58 specii arbushti catzaratori shi agatzatori cu ajutorul circeilor. Frunze caduce sinuatlobate. Flori (5 petale caliciul cu 5 dintzi 5 stamine un ovar superior) dispuse in raceme compuse. Fruct baca.