30 de definitzii pentru vinde

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VÍNDE vand vb. III. Tranz. 1. A ceda unui cumparator dreptul de proprietate asupra unui bun in schimbul unei sume de bani. ◊ Expr. A vinde pielea ursului din padure (sau peshtele din halta) = a promite un lucru care nul ai; a face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi inca care este nesigur. Ashi vinde (shi) pielea sau camasha (de pe sine) = a vinde sau a ceda din cauza unei nevoi mari tot ce poseda. Ashi vinde scump viatza (sau pielea) = a se apara cu indarjire cauzand pierderi mari dushmanului (inainte de a muri sau de a fi prins). Cum (sau asha) am cumparato asha o vand = o spun asha cum am auzito (fara sami iau raspunderea autenticitatzii). (Refl. pas.) Cum (sau cu cat) se vinde? = ce pretz are? cu cat se plateshte? ♦ A scoate un bun la licitatzie (pentru neplata datoriilor). ♦ A oferi spre vanzare; a face comertz. ♦ Refl. pas. (Despre marfuri) A gasi cumparatori a avea cautare. ♦ Fig. A face compromisuri morale in schimbul unor avantaje materiale. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) prostitua. 2. A trada sau a denuntza a pari (pentru bani sau pentru un interes material). [Prez. ind. shi: (reg.) vanz] Lat. vendere.

vinde [At: PSALT. HUR. 37r/21 / V: (inv) ven~ / Pzi: vand (irg) vanz (reg) vind / E: ml vendere] 1 vt(a) (Ioc a cumpara) A ceda cuiva dreptul de proprietate asupra unui bun in schimbul unei sume de bani. 2 vt (C. i. marfuri) A oferi pe piatza spre cumparare Si: a comercializa (1) (irg) a negutza. 3 vt (Ie) A ~ castravetzi (sau pepeni flori apa gogoshi) la gradinar (sau la sacagiu la gogoshar) A da cuiva un lucru din care are din belshug. 4 vt (Iae) A incerca sa insheli sau sa dai lectzii cuiva care este mai shiret sau mai invatzat decat tine. 5 vt (Ie) A ~ pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) A promite un lucru care nul ai. 6 vt (Iae) A face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi (inca) care este nesigur. 7 vt(a) (Ie) Cum (sau asha precum inv in cat) am cumparat(o) asha (o) vand O spun asha cum am auzito (fara sami iau raspunderea veridicitatzii). 8 vt (Ie) A ~ (cuiva) gogoshi (sau brashoave) A spune (cuiva) minciuni. 9 vt (Ie) A ~ moshi pe groshi A face o afacere necinstita sau neconvenabila. 10 vt (Ie) Te ~ fara bani Se spune despre un om rau shiret. 11 vt (Ie) Ashi ~ (shi) pielea (sau camasha) de pe el (sau de pe sine) A da tot (pentru a scapa de o anumita situatzie sau pentru a realiza un anumit lucru). 12 vt (Iae) A nu mai ramane cu nimic. 13 vt (Ie) Ashi ~ scump viatza (sau pielea) A se apara in lupta cu deosebita vitejie. 14 vt (Iae) Al face pe adversar sa plateasca scump victoria. 15 vt (Ivr; ie) A ~ vant A vorbi degeaba (pentru cineva care nu asculta). 16 vt (C. i. sclavi iobagi etc.) A trece in posesiunea altui stapan (in schimbul unei sume de bani). 17 vt (C. i. un bun o proprietate; de obicei intarit prin determinari modale) A scoate la licitatzie (pentru neplata datoriilor). 18 vt (Inv) A arenda (1). 19 vrp (D. marfuri) A fi cerut pe piatza. 20 vrp (Ivp; d. marfuri) A valora (3). 21 vr (Fig) A se pune in serviciul cuiva (renuntzand la convingeri la libertate la cinste) in schimbul unor avantaje (materiale). 22 vt (Fig) A face compromisuri morale in schimbul unor avantaje (materiale). 23 vt (Bis; ie) Ashi ~ sufletul (diavolului) A pactiza cu diavolul tradand credintza creshtina. 24 vt (Pex; iae) A face orice compromis pentru a obtzine ceva. 25 vt (Pex; iae) A fi total lipsit de scrupule. 26 vt (Fig) A trada sau a denuntza pe cineva (in schimbul unor avantaje). 27 vt (Fig) A divulga o informatzie secreta (pentru bani). 28 vr (Ivp) A se trada prin vorbe gesturi etc. 2930 vtr A face sa practice sau a practica prostitutzia.

vinde vb. III. 1 tr. (in opoz. cu „a cumpara”) A ceda cuiva in schimbul unei sume de bani dreptul de proprietate asupra unui bun. SHia vindut casa la un pretz bun.(abs.) Proprietarul casei murise moshtenitorii impartzisera shi vindusera (CE. PETR.). ◊ Expr. A vinde pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) = a) a promite un lucru care nul ai; b) a face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi inca care este nesigur. Ashi vinde (shi) camasha (de pe sine) = a vinde sau a ceda din pricina unei nevoi mari tot ce poseda. Ashi vinde scump viatza = a se apara cu indirjire cauzind pierderi mari dushmanului (inainte de a muri sau de a fi prins). Cum (sau asha) am cumparato asha o vind = o spun asha cum am auzito (fara sami iau raspunderea autenticitatzii). (refl. pas.) Cum (sau cu cit) se vinde? = ce pretz are? cu cit se plateshte? A vinde castravetzi gradinarului (sau la gradinar) v. castravete. A vinde gogoshi v. gogoasha. A vinde pe ochi v. ochi. Ashi vinde sufletul sau a fi vindut cu trup shi suflet cuiva v. suflet. ♦ (compl. indica sclavi robi iobagi etc.) A trece in posesiunea altui stapin (in schimbul unei sume de bani). Patru cneaghine din Podolia shi una din Moldova cu copila ei au fost vindute (SADOV.). ♦ (compl. indica bunuri proprietatzi etc.) A scoate la licitatzie (pentru neplata datoriilor). A zis k ne da afara shi ne vinde casa daca nu platim (VOIC.). ♦ A oferi spre vinzare; a face comertz. ◊ Expr. Numi vinde el mie marfa v. marfa. ♦ (refl. pas.; despre marfuri) A fi cerut pe piatza a avea cautare. Niciodata o gazeta nu sa vindut atit (K. PETR.). ◊ Expr. Se vinde k piinea (cea) calda v. piine. ♦ Fig. (refl. intr.) A renuntza la convingeri libertate cinste etc. puninduse in serviciul cuiva in schimbul unor avantaje (materiale). Il denuntza opiniunii publice k vindut strainului (GHICA). ♦ Fig. A face compromisuri morale in schimbul unor avantaje materiale. Au vindut piele suflet singe gind shi nevinovatzie (ARGH.). 2 tr. Fig. (compl. indica persoane structuri sociale etc.) A trada a denuntza a piri (pentru bani profituri avantaje). Ishi vind pa lor stapina pe frica sau parale (MACED.). ♦ (compl. indica informatzii date etc. care sint tzinute secrete) A divulga a destainui. Am fugit din serai shi am vindut taina la altzi cofetari (TUD.). ◊ Expr. Ai vinde (cuiva) pontul v. pont. 3 tr. refl. Fig. A (se) prostitua. Am aflat k umblau sa o vinda cum facusera shi cu o sora a ei mai mare (M. I. CAR.). ◊ prez.ind. vind (reg.) vinz. /lat. vendĕre; cf. shi fr. vendre.

VÍNDE vand vb. III. Tranz. 1. A ceda unui cumparator dreptul de proprietate asupra unui bun in schimbul unei sume de bani. ◊ Expr. A vinde pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) = a promite un lucru care nul ai; a face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi inca care este nesigur. Ashi vinde (shi) pielea sau camasha (de pe sine) = a vinde sau a ceda din pricina unei nevoi mari tot ce poseda. Ashi vinde scump viatza (sau pielea) = a se apara cu indarjire cauzand pierderi mari dushmanului (inainte de a muri sau de a fi prins). Cum (sau asha) am cumparato asha o vand = o spun asha cum am auzito (fara sami iau raspunderea autenticitatzii). (Refl. pas.) Cum (sau cu cat) se vinde? = ce pretz are? cu cat de plateshte? ♦ A scoate un bun la licitatzie (pentru neplata datoriilor). ♦ A oferi spre vanzare; a face comertz. ♦ Refl. pas. (Despre marfuri) A gasi cumparatori a avea cautare. ♦ Fig. A face compromisuri morale in schimbul unor avantaje materiale. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) prostitua. 2. A trada sau a denuntza a pari (pentru bani sau pentru un interes material). [Prez. ind. shi: (reg.) vanz] Lat. vendere.

VÍNDE vind vb. III. Tranz. 1. (In opozitzie cu cumpara) A ceda unui cumparator dreptul de proprietate asupra unui bun mishcator sau nemishcator in schimbul unei sume de bani. Ishi vindu vitzelul shi cei doi purcei. AGIRBICEANU S. P. 104. Boii tai sint mari shi frumoshi... vindei shi cumpara altzii mai mici shi mai iefteni. CREANGA P. 39. Cum (sau asha) am cumparato asha o vind (= o spun asha cum am auzito fara ami lua raspunderea). (Absol.) Proprietarul casei murise moshtenitorii impartzisera shi vindusera. C. PETRESCU I. II 127. ◊ Fig. Pierzind orice legatura cu poporul devenind tot mai reactzionara burghezia vinde pe dolari drepturile shi independentza popoarelor din tzarile capitaliste. SCINTEIA 1953 nr. 2784. ◊ Expr. Ashi vinde (shi) pielea (de pe sine) = a vinde din pricina unei nevoi mari tot ce posezi. A vinde castravetzi la gradinar v. castravete. A vinde apa la sacagiu v. sacagiu. A vinde pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) = a promite un lucru care nul ai a face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi (inca). Ashi vinde scump viatza (sau pielea) = a se apara cu indirjire cauzind pierderi mari dushmanului. Dupa mine! gasim noi un cotlon din care sa ne vindem scump viatza. SADOVEANU O. VII 39. Daca vreunul apuca vreo sabie ishi vindea scump viatza. NEGRUZZI S. I 152. ♦ A trece un sclav sau un iobag in posesiunea altui stapin in schimbul unei sume de bani. Nu nea trecut prin minte k tu ai fi crezut in casa lin Horatziu sajungi iar de vindut. ALECSANDRI T. II 276. ◊ Refl. pas. Clacashii transformatzi in robi nu numai k urmara a se vinde impreuna cu pamintul dar shi numele lor incepu a se trece in actul vinzarii deshi nu se putea vinde deosebit de pamint k robii tzigani. BALCESCU O. I 139. ♦ (Complementul indica un bun material) A scoate la mezat (pentru neplata datoriilor). (Prin metonimie) A auzit cal vinde pe Radu... a venit sa se uite shi el. BASSARABESCU la TDRG. ◊ Refl. pas. (Precizat prin «cu toba») In ziua cind va inchide el ochii tot ce vezi in casa asta se va vinde cu toba shi vom ramine literalmente pe drumuri. VLAHUTZA O. A. II 61. ♦ A oferi spre vinzare a face comertz cu ceva. Vinde zarzavat in piatza. (Refl. pas.) Mici magazine in care se vindeau... ciocolata shi bomboane ape minerale. STANCU U.R.S.S. 17. ◊ Fig. Eu mash face negustor SHi miash pune shatran shura SHiash vinde la dor shi gura. JARNÍKBIRSEANU D. 92. ♦ Refl. pas. (Despre marfuri) A gasi cumparatori a avea cautare. Se vinde k piinea calda (= are multa cautare). Calul bun se vinde din grajd (= ceea ce e bun nu mai are nevoie de laude). ◊ Expr. Cum (sau cu cit) se vinde? = ce pretz are? cu cit se plateshte? Ma dusei miercurean tirg Sa vaz boii cum se vind. JARNÍKBIRSEANU D. 97. 2. A exploata o femeie obligindo sa se prostitueze. Caragiale are trei schitze... in care arata cum barbatzii ishi vind femeile. IBRAILEANU SP. CR. 243. ♦ Refl. A se prostitua. Mam vindut... orice trecator pentru un ban de argint putea sa aiba pe fata primului magistrat din Zara. CAMIL PETRESCU T. II 241. 3. A trada (pentru bani sau pentru un interes material). Pircalabul de la Hotin vinduse pe domn shi trecuse de partea navalitorilor. SADOVEANU O. VII 147. Despot sintem tzarani. Nu vindem tzara noastra nici cugetul pe bani. ALECSANDRI T. II 189. ◊ A denuntza a piri. Chiar servele acele ce lucruau inlesnit SHin taina adulterul lau pus incet pe cale ishi vind pa lor stapina pe frica sau parale: Onvinovatzesc toate sho blestema cumplit. MACEDONSKI O. I 247. ♦ Refl. Ashi descoperi gindurile shi intentziile prin vorba sau prin gesturi; a nu pastra un secret. Cind tu portzi o tainan inima din grai Din ochi din pas tu insutzi te vinzi cu tot ce ai. COSHBUC P. II 199. Prez. ind. shi: (regional) vinz (DELAVRANCEA O. II 366 CARAGIALE O. I 265 TEODORESCU P. P. 56).

A VÍNDE vand tranz. 1) (marfuri produse) A transmite in proprietatea unui achizitor in schimbul unei sume de bani. ◊ ~ pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) a propune cuiva un lucru care nul posezi. ~ via pe stafide a incheia o afacere nerentabila. 2) (persoane interese cauze idealuri sentimente etc.). A parasi in mod perfid sau lash (trecand de partea adversarului). /<lat. vendere

A SE VÍNDE ma vand intranz. 1) (despre marfuri) A avea cautare. ◊ Calul bun se vinde din grajd un lucru bun nu are nevoie de reclama. 2) (despre oameni) A face compromisuri morale in schimbul unui avantaj material. /<lat. vendere

vinde v. 1. a ceda cuiva proprietatea unui lucru pentru un pretz oarecare: a vinde o casa; 2. fig. a trada din interes: acel ceshi vinde tzara ’shi pierde neamul sau AL. [Lat VENDERE].

vind shi vinz út a vinde shi (vechĭ) vénde v. tr. (lat. vêndĕre it. véndere sp. pg. vender pv. fr. cat. vendre. Vind vinzĭ vinde vindem vindetzĭ vind; vindeam; vinduĭ; vindusem; sa vind sa vinzĭ sa vinda: vindut; vinzind). Daŭ pe banĭ (in schimbu banilor): negustoru cumpara shi vinde marfa. Sacrific pentru banĭ saŭ pentru un interes: atzĭ vinde conshtiintza. Tradez: Ĭuda la vindut pe Hristos. Atzĭ vinde scump vĭatza a muri ucizind multzĭ dushmanĭ. In vest vind shi vinz vinduĭ vindusem sa vind vindut vinzind.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vínde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vand 1 pl. víndem; conj. prez. 3 sa vanda; ger. vanzand; part. vandút

vínde vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vand; conj. prez. 3 sg. shi pl. vanda; ger. vanzand; part. vandút

vinde (ind. prez. 1 sg. vind conj. vinda)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VÍNDE vb. 1. a desface a plasa (reg.) a petrece (inv. in Transilv.) a cheltui. (A ~ o marfa.) 2. a da. (A ~ ceasul cu 20 000 de lei.) 3. (inv. shi pop.) a negutza. (E angrosist cumpara shi ~.) 4. v. cauta. 5. a se prostitua. (O femeie care se ~.) 6. v. trada.

VÍNDE vb. v. denuntza pari reclama spune.

VINDE vb. 1. a desface a plasa (reg.) a petrece (inv. in Transilv.) a cheltui. (A ~ o marfa.) 2. a da. (A ~ ceasul cu 1 000 de lei.) 3. (inv. shi pop.) a negutza. (E angrosist cumpara shi ~.) 4. a se cauta a se cere (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.) 5. a se prostitua. (O femeie care se ~.) 6. ashi trada (inv.) ashi haini ashi prodosi. (SHia ~ patria.)

vinde vb. v. DENUNTZA. PIRI. RECLAMA. SPUNE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vínde (vind vindút) vb. A ceda pe bani dreptul de proprietate asupra unui lucru. Mr. vindu vindere megl. vind istr. vindu. Lat. vendĕre (Pushcariu 1892; REW 9190) cf. it. vendere prov. fr. cat. vendre sp. port. vender. Der. vinzare s. f. (vindut; tradare); vinzator s. m. (persoana care vinde).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se vinde k painea calda expr. (d. un produs comercial) a se vinde rapid a fi foarte solicitat.

a vinde castravetzi gradinarului expr. a da explicatzii intro problema cuiva care o cunoashte mai bine decat cel care vrea sal lamureasca.

a vinde gogoshi expr. a mintzi; a fabula.

a vinde pe sub masa expr. (d. vanzatori) a vinde marfa preferentzial favorizand anumitzi clientzi.

a vinde peshtele din balta / pielea ursului din padure expr. 1. a promite un lucru care nul ai. 2. a face planuri in legatura cu un lucru care inca nutzi apartzine.

a vinde pontul (cuiva) expr. 1. a dezvalui (cuiva) un secret prin care poate obtzine un avantaj / un profit. 2. (intl.) a dezvalui (cuiva) locul de unde se poate fura unde poate comite un delict.

ashi vinde sufletul diavolului / dracului expr. 1. a se ticaloshi a comite nelegiuiri. 2. a duce o viatza depravata / de desfrau. 3. a face compromisuri morale importante.

Intrare: vinde
verb (VT609)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vinde
  • vindere
  • vandut
  • vandutu‑
  • vanzand
  • vanzandu‑
singular plural
  • vinde
  • vindetzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • vand
  • vanz
(sa)
  • vand
  • vanz
  • vindeam
  • vandui
  • vandusem
a II-a (tu)
  • vinzi
(sa)
  • vinzi
  • vindeai
  • vandushi
  • vanduseshi
a III-a (el, ea)
  • vinde
(sa)
  • vanda
  • vanza
  • vindea
  • vandu
  • vanduse
plural I (noi)
  • vindem
(sa)
  • vindem
  • vindeam
  • vanduram
  • vanduseram
  • vandusem
a II-a (voi)
  • vindetzi
(sa)
  • vindetzi
  • vindeatzi
  • vanduratzi
  • vanduseratzi
  • vandusetzi
a III-a (ei, ele)
  • vand
(sa)
  • vanda
  • vanza
  • vindeau
  • vandura
  • vandusera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vinde, vandverb

  • 1. A ceda unui cumparator dreptul de proprietate asupra unui bun in schimbul unei sume de bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    antonime: cumpara
    • format_quote Ishi vindu vitzelul shi cei doi purcei. AGIRBICEANU S. P. 104. DLRLC
    • format_quote Boii tai sint mari shi frumoshi... vindei shi cumpara altzii mai mici shi mai iefteni. CREANGA P. 39. DLRLC
    • format_quote (shi) absolut Proprietarul casei murise moshtenitorii impartzisera shi vindusera. C. PETRESCU I. II 127. DLRLC
    • format_quote figurat Pierzind orice legatura cu poporul devenind tot mai reactzionara burghezia vinde pe dolari drepturile shi independentza popoarelor din tzarile capitaliste. SCINTEIA 1953 nr. 2784. DLRLC
    • 1.1. A trece un sclav sau un iobag in posesiunea altui stapan in schimbul unei sume de bani. DLRLC
      • format_quote Nu nea trecut prin minte k tu ai fi crezut In casa lui Horatziu sajungi iar de vindut. ALECSANDRI T. II 276. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Clacashii transformatzi in robi nu numai k urmara a se vinde impreuna cu pamintul dar shi numele lor incepu a se trece in actul vinzarii deshi nu se putea vinde deosebit de pamint k robii tzigani. BALCESCU O. I 139. DLRLC
    • 1.2. A scoate un bun la licitatzie (pentru neplata datoriilor). DEX '09 DLRLC
      • format_quote prin metonimie A auzit cal vinde pe Radu... a venit sa se uite shi el. BASSARABESCU la TDRG. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv (Precizat prin «cu toba») In ziua cind va inchide el ochii tot ce vezi in casa asta se va vinde cu toba shi vom ramine literalmente pe drumuri. VLAHUTZA O. A. II 61. DLRLC
    • 1.3. A oferi spre vanzare; a face comertz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vinde zarzavat in piatza. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Mici magazine in care se vindeau... ciocolata shi bomboane ape minerale. STANCU U.R.S.S. 17. DLRLC
      • format_quote figurat Eu mash face negustor SHi miash pune shatran shura SHiash vinde la dor shi gura. JARNÍKBIRSEANU D. DLRLC
    • 1.4. reflexiv pasiv (Despre marfuri) A gasi cumparatori a avea cautare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • chat_bubble Se vinde k painea calda = are multa cautare. DLRLC
      • chat_bubble Calul bun se vinde din grajd = ceea ce e bun nu mai are nevoie de laude. DLRLC NODEX
    • 1.5. figurat A face compromisuri morale in schimbul unor avantaje materiale. DEX '09 DEX '98
    • 1.6. tranzitiv reflexiv figurat A (se) prostitua. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: prostitua
      • format_quote Caragiale are trei schitze... in care arata cum barbatzii ishi vind femeile. IBRAILEANU SP. CR. 243. DLRLC
      • format_quote Mam vindut... orice trecator pentru un ban de argint putea sa aiba pe fata primului magistrat din Zara. CAMIL PETRESCU T. II 241. DLRLC
    • chat_bubble A vinde castravetzi la gradinar. DLRLC
    • chat_bubble A vinde apa la sacagiu. DLRLC
    • chat_bubble A vinde pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) = a promite un lucru care nul ai; a face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi inca care este nesigur. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A vinde via pe stafide = a incheia o afacere nerentabila. NODEX
    • chat_bubble Ashi vinde (shi) pielea sau camasha (de pe sine) = a vinde sau a ceda din cauza unei nevoi mari tot ce poseda. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble Ashi vinde scump viatza (sau pielea) = a se apara cu indarjire cauzand pierderi mari dushmanului (inainte de a muri sau de a fi prins). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dupa mine! gasim noi un cotlon din care sa ne vindem scump viatza SADOVEANU O. VII 39. DLRLC
      • format_quote Daca vreunul apuca vreo sabie ishi vindea scump viatza. NEGRUZZI S. I 152. DLRLC
    • chat_bubble Cum (sau asha) am cumparato asha o vand = o spun asha cum am auzito (fara sami iau raspunderea autenticitatzii). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble reflexiv pasiv Cum (sau cu cat) se vinde? = ce pretz are? cu cat de plateshte? DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ma dusei miercurean tirg Sa vaz boii cum se vind. JARNÍKBIRSEANU D. 97. DLRLC
  • 2. A trada (pentru bani sau pentru un interes material). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Pircalabul de la Hotin vinduse pe domn shi trecuse de partea navalitorilor. SADOVEANU O. VII 147. DLRLC
    • format_quote Despot sintem tzarani. Nu vindem tzara noastra nici cugetul pe bani. ALECSANDRI T. II 189. DLRLC
    • format_quote Chiar servele acele ce lucruau inlesnit SHin taina adulterul lau pus incet pe cale ishi vind pa lor stapina pe frica sau parale: Onvinovatzesc toate sho blestema cumplit. MACEDONSKI O. I 247. DLRLC
    • 2.1. reflexiv Ashi descoperi gandurile shi intentziile prin vorba sau prin gesturi; a nu pastra un secret. DLRLC
      • format_quote Cind tu portzi o tainan inima din grai Din ochi din pas tu insutzi te vinzi cu tot ce ai. COSHBUC P. II 199. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.