VÍNDE vind vb. III. Tranz. 1. (In opozitzie cu cumpara) A ceda unui cumparator dreptul de proprietate asupra unui bun mishcator sau nemishcator in schimbul unei sume de bani. Ishi vindu vitzelul shi cei doi purcei. AGIRBICEANU S. P. 104. Boii tai sint mari shi frumoshi... vindei shi cumpara altzii mai mici shi mai iefteni. CREANGA P. 39. Cum (sau asha) am cumparato asha o vind (= o spun asha cum am auzito fara ami lua raspunderea). (Absol.) Proprietarul casei murise moshtenitorii impartzisera shi vindusera. C. PETRESCU I. II 127. ◊ Fig. Pierzind orice legatura cu poporul devenind tot mai reactzionara burghezia vinde pe dolari drepturile shi independentza popoarelor din tzarile capitaliste. SCINTEIA 1953 nr. 2784. ◊ Expr. Ashi vinde (shi) pielea (de pe sine) = a vinde din pricina unei nevoi mari tot ce posezi. A vinde castravetzi la gradinar v. castravete. A vinde apa la sacagiu v. sacagiu. A vinde pielea ursului din padure (sau peshtele din balta) = a promite un lucru care nul ai a face planuri in legatura cu un lucru care nul posezi (inca). Ashi vinde scump viatza (sau pielea) = a se apara cu indirjire cauzind pierderi mari dushmanului. Dupa mine! gasim noi un cotlon din care sa ne vindem scump viatza. SADOVEANU O. VII 39. Daca vreunul apuca vreo sabie ishi vindea scump viatza. NEGRUZZI S. I 152. ♦ A trece un sclav sau un iobag in posesiunea altui stapin in schimbul unei sume de bani. Nu nea trecut prin minte k tu ai fi crezut in casa lin Horatziu sajungi iar de vindut. ALECSANDRI T. II 276. ◊ Refl. pas. Clacashii transformatzi in robi nu numai k urmara a se vinde impreuna cu pamintul dar shi numele lor incepu a se trece in actul vinzarii deshi nu se putea vinde deosebit de pamint k robii tzigani. BALCESCU O. I 139. ♦ (Complementul indica un bun material) A scoate la mezat (pentru neplata datoriilor). (Prin metonimie) A auzit cal vinde pe Radu... a venit sa se uite shi el. BASSARABESCU la TDRG. ◊ Refl. pas. (Precizat prin «cu toba») In ziua cind va inchide el ochii tot ce vezi in casa asta se va vinde cu toba shi vom ramine literalmente pe drumuri. VLAHUTZA O. A. II 61. ♦ A oferi spre vinzare a face comertz cu ceva. Vinde zarzavat in piatza. (Refl. pas.) Mici magazine in care se vindeau... ciocolata shi bomboane ape minerale. STANCU U.R.S.S. 17. ◊ Fig. Eu mash face negustor SHi miash pune shatran shura SHiash vinde la dor shi gura. JARNÍKBIRSEANU D. 92. ♦ Refl. pas. (Despre marfuri) A gasi cumparatori a avea cautare. Se vinde k piinea calda (= are multa cautare). Calul bun se vinde din grajd (= ceea ce e bun nu mai are nevoie de laude). ◊ Expr. Cum (sau cu cit) se vinde? = ce pretz are? cu cit se plateshte? Ma dusei miercurean tirg Sa vaz boii cum se vind. JARNÍKBIRSEANU D. 97. 2. A exploata o femeie obligindo sa se prostitueze. Caragiale are trei schitze... in care arata cum barbatzii ishi vind femeile. IBRAILEANU SP. CR. 243. ♦ Refl. A se prostitua. Mam vindut... orice trecator pentru un ban de argint putea sa aiba pe fata primului magistrat din Zara. CAMIL PETRESCU T. II 241. 3. A trada (pentru bani sau pentru un interes material). Pircalabul de la Hotin vinduse pe domn shi trecuse de partea navalitorilor. SADOVEANU O. VII 147. Despot sintem tzarani. Nu vindem tzara noastra nici cugetul pe bani. ALECSANDRI T. II 189. ◊ A denuntza a piri. Chiar servele acele ce lucruau inlesnit SHin taina adulterul lau pus incet pe cale ishi vind pa lor stapina pe frica sau parale: Onvinovatzesc toate sho blestema cumplit. MACEDONSKI O. I 247. ♦ Refl. Ashi descoperi gindurile shi intentziile prin vorba sau prin gesturi; a nu pastra un secret. Cind tu portzi o tainan inima din grai Din ochi din pas tu insutzi te vinzi cu tot ce ai. COSHBUC P. II 199. Prez. ind. shi: (regional) vinz (DELAVRANCEA O. II 366 CARAGIALE O. I 265 TEODORESCU P. P. 56).