vítza vitze s.f. 1. Vie (Vitis vinifera). 2. Lastar mladitza. 3. Urmash descendent. 4. Familie neam: „Numai sora mandrului / Cearca vitza neamului. / Spunei mandrutz soruta / Sa nu ne cerce vitza / K noi nu neom mesteca / SHohan cat a fi lumea” (Brediceanu 1957: 27). De zitza aleasa = de familie aleasa nobila (sens folosit frecvent in Maramuresh): „Teai sucit pa langa Luna / Teai bagat in zitza buna” (Biltziu 1990: 106; Lapush). Lat. *vitea (= vitis „vitzadevie; butuc de vitza”) (SHaineanu Scriban; Densusianu Pushcariu Tiktin cf. DER; DEX MDA).