STRÁJA straji s. f. 1. Paza aparare scut. ◊ Loc. vb. A face (sau a tzine) straja sau a fi (ori a sta a se pune) de straja = a strajui a pazi. ◊ Expr. Ashi pune straja gurii (sau rar ochilor) = ashi infrana dorintza de a vorbi (sau de a privi). ♦ Loc unde sta un paznic; post de veghe. ♦ Cetatzuie (situata la oarecare inaltzime) in care se adaposteau in trecut strajerii. ♦ (Inv.) Fiecare dintre cele patru unitatzi de timp in care se impartzea noaptea (potrivit cu schimbarea strajerilor); interval de timp cat facea de garda un ostash. 2. (Azi rar) Paznic strajer santinela. Garda escorta. 3. (In sintagma) Foaie de straja = prima foaie a unei cartzi inaintea paginii de titlu. 4. Fiecare dintre cei patru stalpi de la coltzurile unei case de barne. 5. Aparatoare la manerul unei sabii. 6. (In mistica ortodoxa) Vama prin care trece sufletul mortului inainte de a ajunge in fatza judecatzii. 7. Sfoara sau funie folosita la diferite instrumente de prins peshte. [Var.: (reg.) streája s. f.] Din sl. straža.

straja sf [At: GCR I 84/31 / V: (ivp) ~reaja (Pl: streje streji) (ivr) ~age straj sm (reg) ~reje / Pl: straji (rar) ~je / E: vsl стража стражь] 1 (Asr) Paza. 2 (Ie) De ~ Care pazeshte. 3 (Ie) A fi (sau a sta a ramane pop a se pune) de ~ ori a tzine (sau a face) ~ (ori rar ~ja ~je) A pazi. 4 (Pex; iae) A pandi. 56 (Pop; ie) A(shi) pune ~ gurii A vorbi sau a determina pe cineva sa vorbeasca cu masura shi prudentza. 78 (Pop; iae) Ashi controla sau a determina pe cineva sashi controleze vorbele. 910 (Pop; iae) A(shi) pune frau limbii. 11 (Ie) Ashi pune ~ ochilor Ashi infrana dorintza de a privi ceva. 12 (Iae) A renuntza sa mai priveasca ceva ce i place. 13 (Reg; ie) Ai fi cuiva ~ Ai fi cuiva teama groaza sa faca ceva. 14 (Reg; iae) A nul trage inima sa faca un lucru greu. 15 (Adesea lsg csc) Locuitor de la granitza (din Moldova) care era insarcinat cu paza frontierelor tzarii in regiunile de munte Si: plaiesh strajer (1). 16 Cetate de aparare (la frontiera tzarii situata pe oarecare inaltzime) in care se adaposteau strajerii (1) shi care folosea shi k post de veghe. 17 (Pex) Post de veghe intarit (la frontiera tzarii). 18 (Pex) Aparare (14). 19 (Inv) Vama. 20 (In religia creshtina; pan) Vama prin care se crede k trece sufletul mortului inainte de a ajunge in fatza judecatzii. 21 Bariera (la intrarea intro localitate). 22 (Adesea lsg csc) Militar (sau grup de militari) inarmat care face serviciul de paza a unui obiectiv incredintzat Si: santinela (1). 23 (Pex) Escorta (1). 24 (Pgn) Paznic². 25 (Iuz) Jandarm. 26 (Pex) Jandarmerie. 27 (Reg; is) Casa ~jei Jandarmerie. 28 (Reg) Impozit care se platea in trecut pentru paza¹ (1) comunei. 29 (Ivp; urmat de determinari care precizeaza sensul) Fiecare din cele patru unitatzi de timp in care se impartzea noaptea (potrivit cu schimbarea strajilor). 30 Interval de timp cat facea de garda o straja (19). 31 (Mil; inv) Avangarda (1). 32 (Reg) Garda la sabie. 33 (Trs) Balustrada (3). 34 (Ivr) Bordura (de lemn) a unei arene. 35 (Rar) Invelitoare a unei cartzi. 36 (Tip; asr; is) Foaie de ~ Foaie de garda. 37 (Reg) Sfoara (1). 38 (Reg) Funie groasa ce margineshte plasa de prins peshte. 39 (Reg) Fiecare dintre sforile unor unelte de pescuit care pescarul le tzine in mana unite intrun inel pe degetul aratator shi dupa care simte cand a intrat peshtele in sac. 40 (Olt; if streaja) Piatra pusa de pescari in varful tzarushului de care este legata sfoara cu carligele de pescuit shi care cade atunci cand peshtele smuceshte sfoara. 41 Sarma care se intinde tenda unei nave. 42 (Reg) Latunoi la pilugii de la piua. 43 (Reg) Scandura gaurita care serveshte drept jug la cai. 44 (Reg; is) ~ja de la plaz Aparatoare la talpa plugului. 45 (Reg; is) ~ja plugului Fierul lat al plugului. 46 (Olt) Scandura groasa fixata k stavila pentru a capta apa unui izvor. 47 (Reg; mpl) Gratar de lemn sau de fier care protejeaza roata de apa a morii de obiectele aduse de apa. 48 (Reg) Marginea scocului (la moara). 49 (Reg) Fiecare din cei patru stalpi de la coltzurile unei case de barne. 50 (Buc) Bara de lemn folosita in constructzia caselor tzaraneshti la sustzinerea capriorilor shi a coltzurilor. 51 (Reg) Chinga capriorilor. 52 (Reg) Intaritura facuta in malul unui rau pentru k apa sa nui faca stricaciuni. 53 (Reg) Partea intarita de la piciorul unui pod. 54 (Mol) Orificiul mic (impreuna cu cepul ce il inchide) plasat in partea de deasupra vanei unui butoi pentru a permite aerului sa iasa din butoi in momentul umplerii acestuia. 55 (Reg) Lumanare (la mort). 56 (Reg) Lumanare rasucita in forma de colac care se pune pe pieptul mortului. 57 (Reg) Dans popular asemanator cu braul. 58 Melodie dupa care se executa straja (57).

STRÁJA straji s. f. 1. Paza aparare scut. ◊ Loc. vb. A face (sau a tzine) straja sau a fi (sau a sta a se pune) de straja = a strajui a pazi. ◊ Expr. Ashi pune straja gurii (sau rar ochilor) = ashi infrana dorintza de a vorbi (sau de a privi). ♦ Loc unde sta un paznic; post de veghe. ♦ Cetatzuie (situata la oarecare inaltzime) in care se adaposteau odinioara strajerii. ♦ (Inv.) Fiecare dintre cele patru unitatzi de timp in care se impartzea noaptea (potrivit cu schimbarea strajerilor); interval de timp cat facea de straja un ostash. 2. (Azi rar) Paznic strajer santinela. ♦ Garda escorta. 3. (In sintagma) Foaie de straja = prima foaie a unei cartzi inaintea paginii de titlu. 4. Fiecare din cei patru stalpi de la coltzurile unei case de barne. 5. Aparatoare la manerul unei sabii. 6. Vama prin care dupa mistica religioasa creshtina se presupune k trece sufletul mortului inainte de a ajunge in fatza judecatzii. 7. Sfoara sau funie folosita la diferite instrumente de prins peshte. [Var.: (reg.) streája s. f.] Din sl. straža.

STRÁJA straji s. f. 1. Paza aparare scut. Sa intareasca strajile la intrarile shi ieshirile orashului. DELAVRANCEA O. II 146. ◊ Fig. SHi peste ulitzi straja serii Ard becuri albe k oglinzi. FRUNZA Z. 42. Trandafirulalb veghea neadormit pazit de straja lui de spini. ANGHELIOSIF C. L. 128. Sub straja dealurilor nalte Dorm shesuri leneshe shi linse K netezishul unei ape. VLAHUTZA O. A. 79. ◊ Loc. adj. De straja = de paza. Cocor ishi atzintea urechea cum facea in noptzile de straja de la Dropii. SADOVEANU M. C. 95. Pe deasupra codrilor shi a muntzilor de straja linga Olt se desfacea in lumina un plai inalt. GALACTION O. I 62. ◊ Expr. A face (rar a tzine) straja sau a fi (a sta sau a se pune) de straja = a sta de paza a pazi a strajui. La ushi in cerdac stateau k stane de piatra oshtenii cu platoshe facind straja cuvenita. SADOVEANU F. J. 29. Fata se culca shi HarapAlb se pune de straja chiar la usha ei. CREANGA P. 266. Spre amiaza cind erai tu de strajan turn Farcash o ieshit din cetate. ALECSANDRI T. II 20. (Fig.) Un brad nu prea inalt... sta de straja singuratic shi incarcat de o simbolica frumusetze. BOGZA C. O. 84. Sus in codrii de pe dealuri Luna blinda tzine straja. EMINESCU O. I 103. Ashi pune straja gurii (mai rar ochilor) = ashi infrina dorintza de a vorbi (sau de a privi). Radu... sha pus straja ochilor shi sa dezbarat de naravul lui. VLAHUTZA la TDRG. ♦ Loc strajuit post de veghe. Fata... se preface intro pasarica shi zboara nevazuta prin cinci straji. CREANGA P. 267. ♦ (Invechit) Cetatzuie (situata de obicei la oarecare inaltzime) in care se adaposteau odinioara strajerii. Aici shia intemeiat... Septimiu Sever straja rasariteana a imparatziei lui... din care se mai vad shi astazi urme. VLAHUTZA R. P. 8. In apropiere pe o stinca inalta se vad paraginirile unei zidiri indraznetze vreo straja romana pe Olt calugarii i zic «Turnu lui Traian». id. O. A. II 140. ♦ (Invechit shi arhaizant) Fiecare dintre cele patru subdiviziuni in care se impartzea noaptea (potrivit cu schimbarea strajerilor); interval de timp cit facea de garda un oshtean. Mai era o straja pina la ziua. GALACTION O. I 156. 2. Paznic strajer santinela. Sub roata lunii argintata Straluce BaiaBorsha toata in straveziu paienjenish... Deodata straja senfioara; O umbra luneca furish Linga zaplazul de la moara. DESHLIU M. 35. Puntea era lasata; portzile se aflau deschise; strajile pe ziduri. SADOVEANU F. J. 385. Vazu in mijlocul ograzii... pe perceptorul Birzotescu urmat la citziva pashi de straja satului. REBREANU R. I 198. De multe ori se scula noaptea din somn... shi umbla prin batatura k o straja de noapte. SANDUALDEA U. P. 219. ◊ (Metaforic) Deodata calea coti pe o costisha... apoi incepu sa urce printre stejari rari cele dintai straji ale codrului. SADOVEANU O. I 13. Nuc falnic straja din poveshti Dasupra casei parinteshti Aceleashi crangi intinzi. IOSIF PATR. 7. ♦ Garda escorta. Luna tremura pe codri se aprinde se mareshte Muchi de stinca virf de arbor ea pe ceruri zugraveshte Iar stejarii par o straja de gigantzi ceo inconjoara Rasaritul ei pazindul k peo tainica comoara. EMINESCU. O. I 152. 3. (In expr.) Foaie de straja = prima foaie nescrisa a unei cartzi. Deschizind foaia de straja a primului tom am dat de versuri scrise cu creionul. SADOVEANU E. 5. 4. Fiecare din cei patru stilpi de la coltzurile unei case de birne. Acoperamintul este oblic shi se dranitzeshte ori este invelit ori cornurile se incheie in straji. PAMFILE I. C. 440. 5. Aparatoare la minerul unei sabii; garda. Ishi razima pumnul de straja sabiei shi scoase un picior inainte. SADOVEANU O. VII 168. 6. (Invechit) Bariera (2).^[1] SHi nici nu se zicea peatunci bariera k nu erau bariere se zicea straja. CAMIL PETRESCU O. II 88. Era straja Vergului care nu era nici ea unde e acum bariera ci mai incoace chiar linga biserica Vergului. id. ib. 88. ♦ Vama prin care mistica religioasa creshtina presupune k trece sufletul mortului inainte de a ajunge in fatza judecatzii. Cu acest ban dupa credintza unora mortul are sa plateasca... vamile sau strajile k sa poata trece mai departe. MARIAN I. 80. 7. Sfoara sau funie folosita la diferite instrumente de prins peshte. Pescarul mai tzine in mina pe degetul aratator shi o mica sforishoara numita straja dupa care simte cind a intrat peshtele in sac. ANTIPA F. I. 131. Plasa are de jur imprejur straja de funie groasa cit degetul k sa dea tarie plashii. PAMFILE I. C. 66. Varianta: streája (PAS L. II 70 DELAVRANCEA S. 215 ODOBESCU S. III 18) s. f.

STRÁJA straji f. 1) Supraveghere menita sa pastreze neschimbata o stare de lucruri; paza; garda. ◊ A fi (sau a sta) de ~ (sau a face ~) a pazi. 2) Grup de oameni inarmatzi care insotzeshte detzinutzii in timpul deplasarii (k sa nu evadeze); escorta. 3) Persoana sau grup de persoane care asigura paza unui obiect; garda; paza. 4) Aparatoare la manerul unei sabii. 5) Gaura mica facuta langa vrana unui butoi de vin care se astupa cu un cep. [G.D. strajii] /<sl. straža

STRAJA s. f. (Mold. TZR) Persoana insarcinata cu paza frontierei tzarii; granicer. A: Darabanii ce era straji la port. DOSOFTEI VS; cf. H 1779² 92^r. B: RadulVoda inca sa intorcea la scaun shi nu avea grija sa se pazeasca cu straji despre turci. R. POPESCU. ♦ (Mold.) Cetate de aparare la frontiera tzarii situata la oarecare inaltzime in care se adaposteau strajerii; post de veghe. Denafara de cetatea cea mare a Chiliei iaste alta mai mica carea sa o fie zidit SHtefanVoda cel Bun k o straja cetatzii cei mari. N. COSTIN. ♦ (Mold.) Bariera la intrarea intro localitate. (Fig.) [Lupul] de nu va la strajea birlogului sau mearge cu pedeapse groznice shi infricoshari de moarte i sa laudara. CANTEMIR IST. Etimologie: sl. straža. Cf. p_l a i a sh.

straja f. 1. garda sentinela: o straja de calarashi; fig. strajarii par o straja de gigantzi EM.; 2. bariera; 3. patrula. [Slav. STRAJA paza].

strája f. pl. ajĭ (vsl. bg. rus. stráža. V. storosh). Paza garda: un om pus de straja la poarta. Om saŭ oamenĭ de paza (strajer pazitor santinela patrula caraula): nu pot bilbii straja rushinat (corect: rushinata. Rebr. 2 55). Vechĭ. Avangarda veche schimb de santinele ora de paza a noptziĭ. Bariera. Aparatoare contra apeĭ la picioru unuĭ pod. Mold. Cepu cel mic al predufuluĭ. SHi streája pl. strejĭ. Straja TZariĭ organizatziune a tinerimiĭ p. apararea patriiĭ transformata in 1938 din Oficiu National de Educatiune care a fost infiintzat la 9 Maĭ 1934. Toate unitatzile din tzara formeaza falanga care e impartzita pe tzinuturĭ apoĭ pe judetze (legiune) shi pe orashe orĭ pe plashĭ (cohorta). Organizatziunea de pe linga o shcoala orĭ fabrica se numeshte stol. Centurie e o clasa de 2030 de strajerĭ ĭar cuĭb un numar de 6 strajerĭ.

strage sf vz straja

straj sm vz straja^[1] corectata

streaja sf vz straja

streje sf vz straja

streaja f. V. straja.

straj m. (vsl. stražĭ). Dos. Pazitor.

streája V. straja.

strája s. f. art. strája g.d. art. strắjii; pl. straji

strája s. f. art. strája g.d. art. strajii; pl. straji

straja pl. straji

straja straji.

STRÁJA s. 1. v. paza. 2. garda paza veghe (inv. in Mold.) aret. (Sta de ~.) 3. v. paznic. 4. v. santinela. 5. v. garda. 6. (PLUTARIT) (reg.) argea laturash podijditza.

STRÁJA s. v. aparatoare avangarda balustrada bariera escorta garda granicer jandarm mana curenta parapet parmaclac patrula palimar plaiesh rampa rezematoare strajer vama.

straja s. v. APARATOARE. AVANGARDA. BALUSTRADA. BARIERA. ESCORTA. GARDA. GRANICER. JANDARM. MINA CURENTA. PARAPET. PARMACLIC. PATRULA. PALIMAR. PLAIESH. RAMPA. REZEMATOARE. STRAJER. VAMA.

STRAJA s. 1. paza strajuire supraveghere veghe veghere (rar) pazit priveghi (inv. shi pop.) priveghere (reg.) pazeala (inv.) nazirie pazire. (Serviciul de ~.) 2. garda paza veghe (inv. in Mold.) aret. (Sta de ~.) 3. paza paznic pazitor strajer (astazi rar) priveghetor (Mold.) sotnic (inv.) prevegheu pristav priveghi strajnic strajuitor veghe veghetor. (E ~ pe cimp.) 4. (MIL.) paza santinela veghe (pop.) caraula pindar strajer (reg.) shilboc (prin Ban.) shalbocar. (~ se afla in post.) 5. (MIL.) garda paza (pop.) caraula (inv.) culuc pazitoare. (Sa vina ~!) 6. (PLUTARIT) (reg.) argea laturash podijditza.

streája streaje s.f. (reg.) Bucatzi de lemn de stejar la baza stalpilor centrali ai portzilor maramureshene; au rol de legatura dar shi de a feri stalpul de loviturile rotzilor de care; catzei pripon (Nistor 1977: 22). Cf. straja (< sl. straža) (MDA).

streája streaje s.f. Bucatzi de lemn de stejar la baza stalpilor centrali ai portzilor maramureshene; au rol de legatura dar shi de a feri stalpul de loviturile rotzilor de care; catzei pripon. (Nistor 1977: 22). Din sl. straža.