STRÁJA straji s. f. 1. Paza aparare scut. Sa intareasca strajile la intrarile shi ieshirile orashului. DELAVRANCEA O. II 146. ◊ Fig. SHi peste ulitzi straja serii Ard becuri albe k oglinzi. FRUNZA Z. 42. Trandafirulalb veghea neadormit pazit de straja lui de spini. ANGHELIOSIF C. L. 128. Sub straja dealurilor nalte Dorm shesuri leneshe shi linse K netezishul unei ape. VLAHUTZA O. A. 79. ◊ Loc. adj. De straja = de paza. Cocor ishi atzintea urechea cum facea in noptzile de straja de la Dropii. SADOVEANU M. C. 95. Pe deasupra codrilor shi a muntzilor de straja linga Olt se desfacea in lumina un plai inalt. GALACTION O. I 62. ◊ Expr. A face (rar a tzine) straja sau a fi (a sta sau a se pune) de straja = a sta de paza a pazi a strajui. La ushi in cerdac stateau k stane de piatra oshtenii cu platoshe facind straja cuvenita. SADOVEANU F. J. 29. Fata se culca shi HarapAlb se pune de straja chiar la usha ei. CREANGA P. 266. Spre amiaza cind erai tu de strajan turn Farcash o ieshit din cetate. ALECSANDRI T. II 20. (Fig.) Un brad nu prea inalt... sta de straja singuratic shi incarcat de o simbolica frumusetze. BOGZA C. O. 84. Sus in codrii de pe dealuri Luna blinda tzine straja. EMINESCU O. I 103. Ashi pune straja gurii (mai rar ochilor) = ashi infrina dorintza de a vorbi (sau de a privi). Radu... sha pus straja ochilor shi sa dezbarat de naravul lui. VLAHUTZA la TDRG. ♦ Loc strajuit post de veghe. Fata... se preface intro pasarica shi zboara nevazuta prin cinci straji. CREANGA P. 267. ♦ (Invechit) Cetatzuie (situata de obicei la oarecare inaltzime) in care se adaposteau odinioara strajerii. Aici shia intemeiat... Septimiu Sever straja rasariteana a imparatziei lui... din care se mai vad shi astazi urme. VLAHUTZA R. P. 8. In apropiere pe o stinca inalta se vad paraginirile unei zidiri indraznetze vreo straja romana pe Olt calugarii i zic «Turnu lui Traian». id. O. A. II 140. ♦ (Invechit shi arhaizant) Fiecare dintre cele patru subdiviziuni in care se impartzea noaptea (potrivit cu schimbarea strajerilor); interval de timp cit facea de garda un oshtean. Mai era o straja pina la ziua. GALACTION O. I 156. 2. Paznic strajer santinela. Sub roata lunii argintata Straluce BaiaBorsha toata in straveziu paienjenish... Deodata straja senfioara; O umbra luneca furish Linga zaplazul de la moara. DESHLIU M. 35. Puntea era lasata; portzile se aflau deschise; strajile pe ziduri. SADOVEANU F. J. 385. Vazu in mijlocul ograzii... pe perceptorul Birzotescu urmat la citziva pashi de straja satului. REBREANU R. I 198. De multe ori se scula noaptea din somn... shi umbla prin batatura k o straja de noapte. SANDUALDEA U. P. 219. ◊ (Metaforic) Deodata calea coti pe o costisha... apoi incepu sa urce printre stejari rari cele dintai straji ale codrului. SADOVEANU O. I 13. Nuc falnic straja din poveshti Dasupra casei parinteshti Aceleashi crangi intinzi. IOSIF PATR. 7. ♦ Garda escorta. Luna tremura pe codri se aprinde se mareshte Muchi de stinca virf de arbor ea pe ceruri zugraveshte Iar stejarii par o straja de gigantzi ceo inconjoara Rasaritul ei pazindul k peo tainica comoara. EMINESCU. O. I 152. 3. (In expr.) Foaie de straja = prima foaie nescrisa a unei cartzi. Deschizind foaia de straja a primului tom am dat de versuri scrise cu creionul. SADOVEANU E. 5. 4. Fiecare din cei patru stilpi de la coltzurile unei case de birne. Acoperamintul este oblic shi se dranitzeshte ori este invelit ori cornurile se incheie in straji. PAMFILE I. C. 440. 5. Aparatoare la minerul unei sabii; garda. Ishi razima pumnul de straja sabiei shi scoase un picior inainte. SADOVEANU O. VII 168. 6. (Invechit) Bariera (2).^[1] SHi nici nu se zicea peatunci bariera k nu erau bariere se zicea straja. CAMIL PETRESCU O. II 88. Era straja Vergului care nu era nici ea unde e acum bariera ci mai incoace chiar linga biserica Vergului. id. ib. 88. ♦ Vama prin care mistica religioasa creshtina presupune k trece sufletul mortului inainte de a ajunge in fatza judecatzii. Cu acest ban dupa credintza unora mortul are sa plateasca... vamile sau strajile k sa poata trece mai departe. MARIAN I. 80. 7. Sfoara sau funie folosita la diferite instrumente de prins peshte. Pescarul mai tzine in mina pe degetul aratator shi o mica sforishoara numita straja dupa care simte cind a intrat peshtele in sac. ANTIPA F. I. 131. Plasa are de jur imprejur straja de funie groasa cit degetul k sa dea tarie plashii. PAMFILE I. C. 66. Varianta: streája (PAS L. II 70 DELAVRANCEA S. 215 ODOBESCU S. III 18) s. f.