garda sf [At: N. COSTIN ap. LET. II 69/23 / V: (inv) ~die guardie gvardie gva~ va~ / Pl: garzi^[1] / E: fr garde rs гвардия^[2]] 1 Paza intro unitate militara intro institutzie civila etc. 2 (Ccr) Grup de persoane sau persoana care asigura garda (1). 3 (Ie) A face (sau a fi) de ~ A pazi. 4 (Iae; d. medici asistente infirmiere) A ramane in spital in policlinica pana ziua urmatoare supraveghind starea sanatatzii bolnavilor shi rezolvand cazurile urgente. 5 (Is) Corp de ~ Grup de soldatzi insarcinatzi sa pazeasca ceva. 6 (Ias; pex) Casa in care sta corpul de garda (5). 7 (Is) Camera de ~ Serviciu medical intrun spital intro policlinica etc. care functzioneaza fara intrerupere shi rezolva cazurile de internare cele urgente shi cele care survin in afara orelor obishnuite de functzionare. 8 (Inv; is) ~ a pietzii Soldatzi insarcinatzi cu paza unui orash. 9 (Inv; ias; pex) Cazarma unde locuia garda (8). 10 (Inv; ias; pex) Inchisoare militara. 11 (Is) ~ de onoare Subunitate militara care prezinta onorurile unei persoane oficiale. 12 (Ias) Paza simbolica in semn de respect la ocazii solemne Cf escorta. 13 (Ias) Grup de militari care efectueaza garda (12). 14 (Is) ~ personala (sau de corp) Grup de persoane insarcinate cu paza vietzii unui demnitar unei persoane foarte bogate a unei celebritatzi etc. 15 (Is) ~ civica (sau natzionala) Unitate de voluntari care asigura paza shi linishtea intrun orash. 16 Nume dat diferitelor organizatzii politice cu caracter militar. 17 (In timpul Revolutziei socialiste ruse din 1917; is) ~da alba Armata contrarevolutzionara. 18 (Is) ~da roshie Cete muncitoreshti care au servit k baza a armatei sovietice. 19 (La noi in tzara; is) ~da de fier Organizatzie politica extremista natzionalista de dreapta dintre cele doua razboaie mondiale condusa de Corneliu Zelea Codreanu Cf legionar. 20 (Is) ~da veche Grup de persoane cu experientza intrun anumit domeniu. 21 (Ias sau vechea ~) Cei care au participat in trecut la o actziune sociala. 22 (Is) Tanara ~ Nume dat de scriitorul A. Fadeev tinerilor comunishti rushi care au luptat k partizani impotriva germanilor. 23 (Ias; ioc ~da veche) Grup de persoane care incepe sa capete experientza intrun domeniu urmand sa continue activitatea de acolo. 24 Pozitzie a bratzelor shi a corpului luata de un boxer de un luptator etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. 25 (Ie) A se pune in ~ Ashi lua pozitzia de aparare sau de atac la scrima. 26 (Fig; ias) Ashi lua toate masurile de aparare pentru a nu fi surprins de ceva neplacut. 27 (La jocul de shah; rar; shis ~ la regina) Avertisment dat partenerului k regina este amenintzata. 28 Aparatoare metalica pentru mana montata intre manerul shi lama unei sabii unei spade etc. 29 (Is) ~da tragaciului Piesa de protectzie a tragaciului la armele de foc. corectata

GÁRDA garzi s. f. 1. (Adesea in constructzie cu verbele «a fi» «a face» «a se afla») Paza efectuata intro institutzie civila sau (mai ales) intro unitate militara la un obiectiv militar etc.; (concretizat) persoana sau grup de persoane care asigura paza. La ora 10 se schimba garda. ▭ Sergentul militzian Neonil Roshca a fost concentrat garda la podurile de pe linia Galatzi. SADOVEANU P. M. 103. Domnul Bazu furtunos se indrepta spre pichet sa scoata garda portului afara. BART E. 293. ◊ Garda de onoare = paza simbolica instituita in semn de respect la ocazii solemne. Garda personala = garda insarcinata in anumite imprejurari cu paza vietzii unui inalt demnitar. Garda personala a comandantului armatei de vest. D. ZAMFIRESCU R. 257. (Eliptic) Cind ma vor vedea fara nici o garda la spate atunci au sa se napusteasca asupra mea k fiarele. C. PETRESCU A. 388. (In trecut) Garda civica (sau natzionala) = garda compusa din cetatzeni recrutatzi voluntar care asigurau paza unui orash. In anume orashele sau format garzi natzionale pentru a se apara. REBREANU R. II 77. Persoana de capetenie in «Noaptea furtunoasa» este Dumitrache... cherestegiu... shi capitan in garda civica. GHEREA ST. CR. I 334. Pe vremea ultimei conflagratziuni orientale am servit in garda civica. CARAGIALE O. II 75. Garda pietzei = garda insarcinata cu paza localului shi arestului unei garnizoane; localul unde se afla aceasta institutzie. Vrei numaidecit sa te odihneshti la garda pietzei? La TDRG. Garzile albe v. alb. ◊ Loc. adj. (Despre persoane) De garda = care este insarcinat cu paza care sta de paza. Soldat de garda. ◊ Corp de garda v. corp. ◊ Expr. A se pune in garda = (la scrima) a lua pozitzia de aparare sau de atac; fig. ashi lua toate masurile spre a nu fi surprins de un lucru neplacut. ♦ Medic (sau sora) de garda = medic (sau sora) de serviciu intro institutzie spitaliceasca care asigura serviciul medical in afara orelor obishnuite de lucru pentru cazurile urgente. Farmacie de garda = farmacie de serviciu care este deschisa (pentru cazurile urgente) in afara orelor normale de lucru. ♦ (In expr.) Garda veche (sau vechea garda) = cei ce au participat in trecut la o actziune sociala politica la un eveniment deosebit. Fortza revolutziei noastre consta in faptul k la noi nu exista un dezacord intre vechea shi noua generatzie de revolutzionari. Noi invingem pentru k garda veche shi cea noua merg la noi alaturi intrun front unic in acelashi rind atit impotriva dushmanilor dinauntru cit shi impotriva celor din afara. STALIN O. XI 85. 2. Aparatoare metalica rotunda intre minerul shi lama unei sabii unei spade etc. care protejeaza mina impotriva loviturilor adversarului. Tell ridica din umeri uimit shi ramine cu pumnul intzepenit pe garda sabiei. V. ROM. octombrie 1953 76. Ishi trase sabia... shi io intinse cu garda inainte. CAMIL PETRESCU O. II 24. Puse mina pe garda sabiei. D. ZAMFIRESCU R. 260. Variante: (invechit) gvárdie (CAMIL PETRESCU B. 127) guárdie (CAMIL PETRESCU B. 106) s. f.

GÁRDA s.f. 1. Paza; veghe; persoana sau grup de persoane care pazeshte pe cineva sau ceva. ◊ Garda de onoare = paza instituita in semn de respect cu ocazia anumitor solemnitatzi. 2. (Sport) Pozitzia corpului shi a bratzelor luata de boxeri shi luptatori in vederea atacului sau a apararii. ◊ A se pune in garda = a lua pozitzie de aparare; (fig.) ashi lua masurile necesare pentru a nu fi surprins de ceva. ◊ Medic (sau sora) de garda = medic (sau sora) de serviciu intrun spital care asigura serviciul in afara orelor de program pentru cazurile urgente. 3. (Mil.) Parte a sabiei cuprinsa intre maner shi lama care protejeaza pumnul contra loviturilor. [< fr. garde].

GÁRDA s. f. 1. paza; veghe; persoana sau grup de persoane care pazeshte pe cineva sau ceva. ♦ ~ de onoare = paza instituita in semn de respect cu ocazia anumitor solemnitatzi. 2. (sport) pozitzia corpului shi a bratzelor luata de boxeri shi luptatori in vederea atacului sau a apararii. ♦ a se pune in ~ = a lua pozitzie de aparare; (fig.) ashi lua masurile necesare pentru a nu fi surprins. ♦ medic (sau sora) de ~ = medic (sau sora) de serviciu intrun spital care asigura serviciul in afara orelor de program. 3. parte a sabiei intre maner shi lama care protejeaza pumnul contra loviturilor. (< fr. garde)

GÁRDA garzi f. 1) Supraveghere menita sa pastreze neschimbata o stare de lucruri; paza; straja. ~ de noapte. ◊ Medic de ~ medic de serviciu la un spital in afara orelor de lucru. 2) Persoana grup de persoane sau subunitate militara care pazeshte un obiectiv sau persoane aflate sub arest; paza; straja. * ~ de onoare subunitate militara care da onorurile cu anumite ocazii. ~ personala garda avand insarcinarea de a asigura securitatea unui demnitar. ~ patriotica (sau natzionala) garda alcatuita din detashamente de voluntari care participa la asigurarea independentzei shi securitatzii patriei. 3) (la box scrima etc.) Pozitzie de aparare in vederea evitarii unei lovituri. * A se pune in ~ a lua masurile necesare pentru a ocoli un pericol sau o situatzie neplacuta. 4) (la sabii la spade) Aparatoare metalica fixata intre maner shi lama. /<fr. garde

garda f. 1. corp de trupe insarcinate a veghea asupra sigurantzei publice: garda pietzei garda de onoare; 2. soldatzi cari ocupa un post: era de garda; 3. partea unei sabii ce s’apuca cu mana (= fr. garde).

*gárda f. pl. e shi (ob.) garzĭ (fr. garde [it. guarda shi guardia] d. garder a pazi d. vgerm. wardon ngerm. warten a ashtepta. V. gard 1 gvardie varda varta). Paza. Soldatzĭ orĭ agentzĭ care pazesc. Partea sabiiĭ in care intra mina miner aparat de nishte bratze de metal. A fi de garda a fi insarcinat cu paza. Garda pĭetziĭ comanduire politzia militara a unuĭ orash facuta numaĭ p. militarĭ.

gardie sf vz garda

guardie sf vz garda

gvarda sf vz garda

gvardie sf vz garda corectata

GUÁRDIE s. f. v. garda.

GVÁRDIE s. f. v. garda.

pagina de garda expr. Foaie goala adesea alba adaugata de cel care leaga sau brosheaza cartzile la inceputul volumului intre coperta shi pagina de titlu. – Din fr. page de garde.

gárda de corp s. f. Paznic personal bodyguard ◊ „[...] patronii ishi pazesc intreprinderile cu departamente anexe de garzi de corp [...]” As 74/93 p. 5 (calc dupa fr. garde du corps)

gvardie f. garda (forma invechita): gvardie domneasca NEGR. [Rus. GŬVARDĬA (din fr. garde)].

gvárdie f. (rus. gvárdiĭa d. germ. garde fr. garde. V. garda. Sec. 1819. Garda.

gárda s. f. g.d. art. gắrzii; pl. garzi

gárda s. f. g.d. art. garzii; pl. garzi

garda pl. garzi

garda garzi.

GÁRDA s. 1. (MIL.) paza straja (pop.) caraula (inv.) culuc pazitoare. (Sa vina ~!) 2. garda de corp v. bodyguard. 3. v. paza. 4. aparatoare (rar) straja (inv.) scut. (~ la sabie.)

GARDA s. 1. (MIL.) paza straja (pop.) caraula (inv.) culuc pazitoare. (Sa vina ~!) 2. paza straja veghe (inv. in Mold.) aret. (Sta de ~.) 3. aparatoare (rar) straja (inv.) scut. (~ la sabie.)

gárda (gắrzi) s. f. Paza supraveghere. Var. (inv.) g(v)ardie gvarda. Fr. garde. Der. gardian s. m. din fr. gardien; gardist (var. pop. vardist ) s. m. (politzist; membru al partidului politic numit Garda de Fier) cf. Iordan BF VII 273.

GARDA DE FIER grupare politica de extrema dreapta creata in 1930 de Corneliu ZeleaCodreanu cu scopul reprezentarii pe plan politic a Mishcarii legionare ale carei baze fusesera puse in 1927 prin infiintzarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzisa de autoritatzi in mai multe randuri (1931 1932 shi 1933) G. de F. a fost reinfiintzata in 1935 sub numele de partidul Totul pentru TZara In contradictzie cu spiritul shi morala creshtina care au stat la baza doctrinei legionare G. de F. sa impus in viatza politica a tzarii prin natzionalism cultivand shi promovand in acelashi timp cultul violentzei k instrument al politicii shi al conducatorului charismatic; totodata a combatut dominatzia evreilor in viatza economica shi culturala a tzarii shi a actzionat impotriva comunishtilor majoritatea alogeni care aservitzi unei puteri straine (U.R.S.S.) se pronuntzau pentru dezmembrarea Romaniei Mari din 1918. Cu o baza sociala eterogena precumpanind insa tzaranimea shi tineretul indeosebi cel studios G. de F. a cunoscut o extindere la nivel natzional cu succese imediate in alegerile parlamentare partziale din jud. Neamtz (aug. 1931) Tutova (apr. 1932) shi generale (iul. 1932 cand a obtzinut 5 locuri in Parlament) precum shi in cele din dec. 1937 cand prin numarul de voturi obtzinute (1558%) sa situat pe locul 3 dupa natzionaliliberali shi natzionaltzaranishti. Dupa instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938) partidul sa autodizolvat. In nov. 1938 liderul Mishcarii legionare Corneliu ZeleaCodreanu impreuna cu altzi 13 legionari este asasinat de autoritatzi (din dispozitzia regelui Carol II shi a lui Armand Calinescu) sub pretextul incercarii de evadare in timpul transferarii de la inchisoarea din Ramnicu Sarat la cea din Jilava. Dupa aceste evenimente conducerea Mishcarii legionare este finalmente asumata de Horia Sima care a trecut la anihilarea fizica a adversarilor politici regalishti (asasinarea in sept. 1939 a primului ministru Armand Calinescu urmata de replica sangeroasa a regelui Carol II soldata cu impushcarea fara judecata a peste 250 de fruntashi legionari) comunishti shi a evreilor. In sept. 1940 generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari shi militari; aflata la putere (sept. 1940ian. 1941) Mishcarea legionara sa facut vinovata de crime shi acte de terorism (asasinarea in nov. a personalitatzilor politice: N. Iorga shi V. Madgearu shi a 64 de demnitari detzinutzi in inchisoarea Jilava sh.a.). Urmarind sa devina singura beneficiara a puterii Mishcarea legionara a declanshat rebeliunea din 2123 ian. 1941 soldata cu reprimarea ei de catre armata shi scoaterea in afara legii. Dupa rebeliune peste 30.000 de legionari sunt arestatzi shi judecatzi multzi dintre ei fiind condamnatzi la moarte la munca silnica pe viatza sau la ani grei de temnitza iar o alta parte a ales calea exilului. Dupa ocuparea Romaniei de catre trupele sovietice legionarii au actzionat pe cele mai diverse cai pana la lupta armata contra comunizarii shi sovietizarii tzarii.

LA GARDE MEURT MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare dar nu se preda Cuvinte de raspuns atribuite generalului Cambronne comandant in garda imperiala caruia in batalia de la Waterloo englezii iau cerut sa se predea impreuna cu cei catziva oameni cei mai ramasesera.

boxer cu garda inversa expr. homosexual.