ALB A albi e adj. s. m. s. n. s. f. I. Adj. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Carne alba = carne de pasare sau de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie care nu a fost scrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Arma alba = arma cu lama de otzel. Rasa alba = grup de popoare cu pielea deschisa la culoare. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. ♦ (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva) a agasa (pe cineva) pana la exasperare. 2. Incolor transparent. 3. Fig. Limpede luminos. ◊ Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele de 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k Soarele nu coboara suficient sub orizont. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. (Rar) Zile albe = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. Magie alba = capacitate a unor persoane de a savarshi fapte neobishnuite in aparentza miraculoase care insa pot fi explicate shtiintzific; (livr.) teurgie. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat curat pur candid. 5. (Despre versuri) Fara rima. II. S. m. Denumire data dupa Revolutzia Franceza contrarevolutzionarilor shi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obtzinuta prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; culoarea descrisa mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure scrise. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba (I 1). ◊ (Pop.) Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor; ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie); tzincvais. Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (I 1) crescute pentru productzia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepa. V. 1. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ◊ Albaneagra = (tip de) joc de noroc. Lat. albus.

alb ~a [At: PALIA (1582) ap. GCR I 36/9 / E: lat albus] 1 a De culoarea zapezii sau a laptelui. 2 a (D. culori) K zapada sau k laptele. 3 a (Is) Bila ~a Bila de culoare alba care se pune in urna la vot (in parlament) insemnand vot pentru. 4 a (Inv; ias) Nota cea mai mare la examene. 5 a (Is) Carne ~a Carne de pasare shi de peshte. 6 a (Is) Peshte ~ Peshte cu carne alba (5). 7 a (Ias) Albishor. 8 a (Is) Hartie (sau coala) ~a Hartie nescrisa. 9 a (Is) Rand ~ Spatziu intre doua randuri nescrise. 10 a (Fig; ias) Rand nescris. 11 a (Is) Paine (sau pita) ~a Paine facuta din faina alba. 12 a (Ias; pop) Grane. 13 a (Is) Vin ~ Vin facut din struguri albi. 14 a (Is) Vite ~e Bovine. 15 a (Is) Versuri ~ Versuri fara rima. 16 a (Is) ~ la fatza Palid. 17 a (Ie) Ba e ~a ba e neagra Se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 18 a (Ie) Nici ~a nici neagra Nici asha nici asha. 19 a (Iae) Fara vorba multa. 20 a (Iae) Deodata. 21 a (Ie) De cand lupii ~i Din timpuri stravechi. 22 a (Ie) Panan panzele ~e Pana la moarte. 23 a (Is) Saptamana ~a A opta saptamana inainte de Pashti. 24 a (Ie) A scoate cuiva peri ~i A necaji mereu pe cineva. 25 a (Iae) A agasa. 26 a (Ie) A impleti coada ~a A ramane fata batrana. 2728 smf a (Persoana) care are pielea alba. 29 a (D. obiecte de metal) Stralucitor. 30 a (Pop; ie) A strange bani ~i pentru zile negre A pastra o suma de bani pentru situatzii dificile. 31 a (Is) Arma ~a Arma cu lama de otzel. 32 a (Rar; ias) Arma scoasa din teaca. 33 a (D. lumina zilei) Insorit¹. 34 a (Is) Noapte ~a Noapte petrecuta fara somn. 35 a (Is) Lume ~a Lumea reala. 36 a Curat. 37 a (Reg; is) Calea ~a Calea care o face mireasa la casa mirelui indata dupa nunta. 38 a (D. bauturi) Limpede. 39 a (Fig; d. vant) De miazazi. 40 a (Ie) A trai lumea ~a A duce viatza in petreceri. 41 a (Pop; ie) A avea (sau a duce) zile ~e A duce un trai tihnit. 42 sn Culoarea alba (1). 43 sn (Irn; ie) A da de ~ A se spala (bine) pe fatza pe maini etc. 44 sn (Is) ~ul ochiului Sclerotica. 45 sn (ilav) Negru pe ~ In scris. 46 sn (Ie) A semna in ~ A iscali o politza in care nu sunt specificate nici suma nici scadentza. 47 sn (Fig; iae) A acorda cuiva incredere deplina. 48 sn (Is) ul zilei Zorii zilei. 49 sf (Pop; ie) A intrat ~an sat Sa facut ziua. 50 sf (Iae) A inceput sa ninga. 51 sf (Fig) Faina de grau. 52 sf (Pop; is) ~ in capistere (sau in strachina) Faina de grau. 53 sf (Pop; ias) Malai. 54 sf (Pop; ias) Merinde. 55 sf (Pop; ie) A vedea ~ in capistere Ashi atinge scopul. 56 sf (Pop; iae) A se imbogatzi. 57 sf (Lpl) Albituri. 58 sf (Ie) A fi imbracat in ~ A purta haine de culoare alba (42). 59 sfp (Trs) Lemnishoare folosite in jocul dea ~ele. 60 sm (Ent) Vierme daunator cartofilor nedefinit mai indeaproape. 61 sf (Bot) Varietate de vitza de vie Cf albishoara. 62 sm (Iuz; supranume pentru) Conservator. 63 sm (Reg) Partizan al regimului tzarist. 64 sn (Chm; is) ~ de plumb Carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor. 65 sn (Is) ~ de balena Spermantzet. 66 sn (Is) Rasa ~a Unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. 67 a (D. oameni sau parul lor) Carunt. 68 a (Is) Noptzi ~e Noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralele de 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k soarele nu coboara suficient sub orizont. 69 a (Is) Magie ~a Capacitate a unor persoane de a savarshi fapte neobishnuite in aparentza miraculoase care insa pot fi explicate shtiintzific. 7072 sn (Is) Negru pe ~ Asigurare k cele spuse sunt (adevarate sau) sigure (ori scrise). 73 sn (Is) ~ de zinc Oxid de zinc (folosit in vopsitorie). 74 sm Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (1) crescute pentru productzia de carne. 75 sfp Piesele albe de la unele jocuri distractive sau de noroc. 76 sma (La jocul de shah) Jucatorul care are piesele albe (75). corectata

ALB A albi e adj. subst. I. Adj. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Carne alba = carne de pasare sau de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie care nu a fost scrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Arma alba = arma cu lama de otzel. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. ♦ (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva) a agasa (pe cineva) pana la exasperare. 2. Incolor transparent. 3. Fig. Limpede luminos. ◊ Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud in care nu se produce intunecare completa din cauza k soarele nu coboara suficient sub orizont. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. (Rar) Zile albe = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat curat pur candid. 5. (Despre versuri) Fara rima. II. S. m. Denumire data dupa revolutzia franceza contrarevolutzionarilor shi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare obtzinuta prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descrisa mai sus. ◊ Expr. Negru pe alb = asigurare k cele spuse sunt adevarate sigure scrise. A semna in alb = a iscali un act inainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva incredere deplina. 2. Obiect substantza etc. de culoare alba (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotica. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit in industria vopselelor; ceruza. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit in vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generica data unor rase de porcine de culoare alba (I 1) cu prolificitate shi precocitate ridicate crescute pentru productzia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de stepa. V. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. Lat. albus.

ALB² A albi e adj. I. 1. Care are culoarea zapezii sau a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. Pinza de culoare alba. ◊ Madama Sultana... e imbracata cu shortz alb shi are o scufie alba pe cap. PAS L. I 93. [Ciinele] e sprincenat cu negru shi are laba de dinainte din stinga alba. SADOVEANU N. F. 14. Sau facut k ceara alba fatza rosha k un mar SHi atita de subtzire sa o tai cun fir de par. EMINESCU O. I 82. ♦ Arma alba = (in opozitzie cu arma de foc ) arma cu lama de otzel (sabie baioneta cutzit etc.). Carne alba = carne de vitzel sau de pasare in special piept de pasare. Peshte alb = peshte cu carnea alba (de exemplu shalaul). Piine alba = piine facuta din faina de griu fara taritze de calitate superioara. Vin alb = vin de culoare galbuieaurie. Hirtie (sau coala) alba = hirtie (sau coala) nescrisa. Miam pregatit coala de teza hotarit so las alba. SADOVEANU N. F. 138. Rind alb = spatziu intre doua rinduri scrise interval nescris. In aceasta calitate trebuia sa citeasca in articolul meu nu numai rindurile tiparite ci shi cele albe. GHEREA ST. CR. III 64. Bila alba v. bila. Carbune alb v. carbune. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care e impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Era alb la fatza shi tremura. SAHIA N. 56. Ba e alba ba e neagra se spune despre vorbele cuiva care se incurca in explicatzii shi se contrazice. Nici alba nici neagra = a) deodata fara multa vorba nici una nici doua; b) nici asha nici asha; nici laie nici balaie. De cind cu lupii albi = de multa vreme. Dapoi nu shtitzi k matushai moarta de cind lupii albi...? CREANGA P. 23. Pina in pinzele albe v. pinza. Cusut cu atza alba v. atza. ♦ (Despre parul oamenilor shi p. ext. despre oameni) Carunt. Un sihastru alb k oaia de batrin. RETEGANUL P. V 79. Amindoi batrinii aceshtia erau albi k iarna. CREANGA P. 73. Fantastic parea creshte batrinul alb shi blind. EMINESCU O. I 95. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji a sicii mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni adesea substantivat) (Persoana) care apartzine rasei albe. 3. Incolor transparent. Spirt alb. Sticla alba. II. Fig. 1. Limpede luminos insorit. La rasarit se aratau semnele albe ale zilei ferestrele prindeau o culoare albastrie. CAMILAR TEM. 86. Simt ziua prin noaptea adinca Spargindushi drum alb spre pleoape. TOMA C. V. 216. Cind sau trezit ei era ziulica alba. CREANGA P. 135. Ah! Eatit de alba noaptea parcar fi cazut zapada. EMINESCU O. I 154. ◊ Expr. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. Noptzi albe = noptzi luminoase (obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud cind crepusculul dureaza toata noaptea uninduse cu rasaritul soarelui). Noptzile albe din Leningrad. (In basme in opozitzie cu lumea neagra de sub pamint) Lumea alba = lumea reala. Iata pajuri nazdravane care vin din neagra lume Aducind pe lumea alba fetzifrumoshi cu falnic nume. ALECSANDRI P. A. 116. A avea (sau a duce) zile albe = a trai o viatza fericita. Tot zile albe duc? DELAVRANCEA S. 30. ♦ (Substantivat f. art.) Zorii zilei; (neobishnuit) zapada. Alba zilei se imprashtie; o suflare de viatza cleatana (= clatina) ushor ramurile arborilor. DELAVRANCEA S. 33. ◊ (Personificat) Cind se intoarse... incepuse a intra alba in sat. ISPIRESCU L. 316. Cit tzinu vara baiatul moshului trai cum trai... dar cind veni alba in sat shi nu mai fu chip de munca saracia incepu sashi arate coltzii. POPESCU B. IV 70. 2. Nevinovat fara pata. V. imaculat. Mai cazu asupra lui Ghitza Lungu astavara o napasta shi se dovedi alb. SADOVEANU M. C. 158. 3. (Despre versuri) Fara rima. 4. (In expr.) Garzile albe = nume dat trupelor contrarevolutzionare din razboiul civil dezlantzuit de puterile imperialiste in Rusia impotriva statului socialist. V. garda. Gardist alb = persoana care facea parte din garzile albe; p. ext. membru al unei organizatzii militare contrarevolutzionare din timpul razboiului civil impotriva Puterii sovietice. V. gardist.

ALB² A albi e adj. I. 1. Care are culoarea zapezii a laptelui; (despre culori) k zapada k laptele. ◊ Expr. Alb la fatza = palid. Ba e alba ba e neagra se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alba nici neagra = a) nici asha nici asha; b) fara multa vorba; deodata. Strange bani albi pentru zile negre = fii econom fii prevazator. ♦ Arma alba = arma cu lama de otzel. Carne alba = carne de vitzel sau (piept) de pasare p. ext. carne de peshte. Hartie (sau coala) alba = hartie (sau coala) nescrisa. Rand alb = spatziu nescris intre doua randuri scrise. Rasa alba = unul dintre grupurile de popoare in care este impartzita conventzional omenirea shi care se caracterizeaza prin culoarea albaroz a pielii. ♦ Carunt. ◊ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a necaji mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni adesea substantivat) Care apartzine rasei albe. 3. Incolor transparent. II. Fig. 1. Limpede luminos insorit. Cand sau trezit ei era ziulica alba (CREANGA). ◊ Expr. Noapte alba = noapte petrecuta fara somn. Noptzi albe = noptzi luminoase obishnuite in perioada solstitziului de vara in regiunile situate intre paralelele 50° shi 65° nord shi sud. Zile albe (sau rar lumea alba) = viatza tihnita fericita. (In basme) Lumea alba = lumea reala. ♦ (Pop.; substantivat f. art.) Zorii zilei. 2. Nevinovat. 3. (Despre versuri) Fara rima. 4. (Adesea substantivat) Care apartzinea mishcarii contrarevolutzionare in perioada razboiului civil din Rusia; contrarevolutzionar. Garzile albe. Lat. albus.

alb¹ adj. m. s. m. pl. albi; adj. f. s. f. álba pl. álbe

alb adj. m. s. m. pl. albi; f. sg. álba pl. álbe

ALB adj. s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Par ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balena = cetaceum spermantzet ceara de balena ulei de cashalot; alb de barila = sulfat de bariu; alb de plumb = ceruza (inv.) shtiubeci; alb de titan = bioxid de titan; alb de zinc = tzincvais oxid de zinc (inv.) tutea. 4. s. (ZOOL.) albulmijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol nescris. (Rind ~ pe o foaie scrisa.)

FURNICA ÁLBA s. v. termita.

MARELEALB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)

MICULALB s. (ZOOL.) york mic. (~ este o specie de porci.)

albi s. m. pl. bani