16 definitzii pentru strajui

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRAJUÍ strajuiesc vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A pazi a apara. 2. Intranz. (Adesea fig.) A sta de straja a veghea. 3. Tranz. Fig. A margini a delimita ceva. [Var.: (reg.) strejuí vb. IV] Straja + suf. ui.

STRAJUÍ strajuiesc vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A pazi a apara. 2. Intranz. (Adesea fig.) A sta de straja a veghea. 3. Tranz. Fig. A margini a delimita ceva. [Var.: (reg.) strejuí vb. IV] Straja + suf. ui.

strajui [At: PSALT. HUR. 60v/25 / V: (ivp) ~rej~ / Pzi: ~esc / E: straja + ui] 1 vt (Ivp; fsha) A pazi. 2 vt (Pan) A pandi. 3 vt (Reg) A priveghea. 4 vr (Ivp) A se pazi. 5 vt (C. i. suprafetze constructzii etc.) A forma marginile limitele Si: a delimita (1) a limita a margini a tzarmuri Vz contura incadra. 6 vt (Trs) A insaila.

STRAJUÍ strajuiesc vb. IV. 1. Tranz. A pazi. In noaptea aceea... o strajuia dorobantzul cu strashnica porunca. SADOVEANU O. VIII 229. Fata mea are sa se culce desara unde se culca totdeauna iara voi sa mio strajuitzi toata noaptea. CREANGA P. 265. Odata intrind nu se mai putea inturna caci portzile erau strajuite shi pazitorii poruncitzi a nu lasa sa iasa nime. NEGRUZZI S. I 150. ◊ Fig. Peste toate intinderile de la Panoiu domnea in seara asta o linishte adinca strajuita de lumini. MIHALE O. 355. Calul ma ashtepta la scara linga pilcul de salcimi care strajuia casa. SADOVEANU O. III 646. Lunashi picura argintul Tremurindul pe fereastra; Vedeatita impacare Strajuind casutza noastra. GOGA P. 87. 2. Intranz. A sta de straja a veghea. Eu strajuiesc aici voi pe la ferestre. GALACTION O. I 53. Dupa cina sa sfatuiesc ei k nar fi bine sa doarma totzi trei deodata ci numai doi din ei iar unul sa mearga linga drum sa strajuiasca k sa nu li santimple ceva. RETEGANUL P. II 70. ◊ Fig. De o parte shi de alta a largului pridvor doi tei strajuiau ramuroshi. CALINESCU E. 49. In dosul imprejmuirii un shir de plopi batrini strajuiau k un front de ostashi de garda. REBREANU R. I 78. In zarea asfintzitului strajuiesc codrii aramii shi din vazduh se lasa o linishte grea posomorita shi rece k o picla de toamna. VLAHUTZA O. A. I 145. 3. Tranz. Fig. A margini ceva. Fatza... rotunda shi brunata era strajuita din josul fiecarei urechi de cite o mica pingea de par castaniu. HOGASH M. N. 32. Varianta: strejuí (SANDUALDEA U. P. 156 ODOBESCU S. III 524 RUSSO O. 50) vb. IV.

A STRAJUÍ ~iésc 1. intranz. A sta de straja; a veghea. 2. tranz. A avea sub straja; a pazi. /straja + suf. ~ui

STREJUÍ vb. IV v. strajui.

strejuì v. a pazi: te oiu strejui toata noaptea CR.

strajuĭésc v. tr. (d. straja k ung. istrazsalni d. istrázsa straja). Pazesc staŭ de paza: minastire strajuita de turnurĭ (ChN. 2 115). In vest shi stre (ChN. 1 41).

strejár strejuĭésc V. strajer strajuĭesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

strajuí (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strajuiésc imperf. 3 sg. strajuiá; conj. prez. 3 sa strajuiásca

strajuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strajuiésc imperf. 3 sg. strajuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. strajuiásca

strajui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strajuiesc conj. strajuiasca)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STRAJUÍ vb. 1. a pazi a supraveghea a veghea (inv. shi pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetatzii.) 2. v. margini.

STRAJUI vb. 1. a pazi a supraveghea a veghea (inv. shi pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetatzii.) 2. a delimita a limita a margini a tzarmuri. (Stilpii de telegraf ~ shoseaua.)

Intrare: strajui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strajui
  • strajuire
  • strajuit
  • strajuitu‑
  • strajuind
  • strajuindu‑
singular plural
  • strajuieshte
  • strajuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • strajuiesc
(sa)
  • strajuiesc
  • strajuiam
  • strajuii
  • strajuisem
a II-a (tu)
  • strajuieshti
(sa)
  • strajuieshti
  • strajuiai
  • strajuishi
  • strajuiseshi
a III-a (el, ea)
  • strajuieshte
(sa)
  • strajuiasca
  • strajuia
  • strajui
  • strajuise
plural I (noi)
  • strajuim
(sa)
  • strajuim
  • strajuiam
  • strajuiram
  • strajuiseram
  • strajuisem
a II-a (voi)
  • strajuitzi
(sa)
  • strajuitzi
  • strajuiatzi
  • strajuiratzi
  • strajuiseratzi
  • strajuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • strajuiesc
(sa)
  • strajuiasca
  • strajuiau
  • strajuira
  • strajuisera
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strejui
  • strejuire
  • strejuit
  • strejuitu‑
  • strejuind
  • strejuindu‑
singular plural
  • strejuieshte
  • strejuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • strejuiesc
(sa)
  • strejuiesc
  • strejuiam
  • strejuii
  • strejuisem
a II-a (tu)
  • strejuieshti
(sa)
  • strejuieshti
  • strejuiai
  • strejuishi
  • strejuiseshi
a III-a (el, ea)
  • strejuieshte
(sa)
  • strejuiasca
  • strejuia
  • strejui
  • strejuise
plural I (noi)
  • strejuim
(sa)
  • strejuim
  • strejuiam
  • strejuiram
  • strejuiseram
  • strejuisem
a II-a (voi)
  • strejuitzi
(sa)
  • strejuitzi
  • strejuiatzi
  • strejuiratzi
  • strejuiseratzi
  • strejuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • strejuiesc
(sa)
  • strejuiasca
  • strejuiau
  • strejuira
  • strejuisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

strajui, strajuiescverb

popular
  • 1. tranzitiv Apara, pazi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: apara pazi
    • format_quote In noaptea aceea... o strajuia dorobantzul cu strashnica porunca. SADOVEANU O. VIII 229. DLRLC
    • format_quote Fata mea are sa se culce desara unde se culca totdeauna iara voi sa mio strajuitzi toata noaptea. CREANGA P. 265. DLRLC
    • format_quote Odata intrind nu se mai putea inturna caci portzile erau strajuite shi pazitorii poruncitzi a nu lasa sa iasa nime. NEGRUZZI S. I 150. DLRLC
    • format_quote figurat Peste toate intinderile de la Panoiu domnea in seara asta o linishte adinca strajuita de lumini. MIHALE O. 355. DLRLC
    • format_quote figurat Calul ma ashtepta la scara linga pilcul de salcimi care strajuia casa. SADOVEANU O. III 646. DLRLC
    • format_quote figurat Lunashi picura argintul Tremurindul pe fereastra; Vedeatita impacare Strajuind casutza noastra. GOGA P. 87. DLRLC
  • 2. intranzitiv adesea figurat A sta de straja. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: veghea
    • format_quote Eu strajuiesc aici voi pe la ferestre. GALACTION O. I 53. DLRLC
    • format_quote Dupa cina sa sfatuiesc ei k nar fi bine sa doarma totzi trei deodata ci numai doi din ei iar unul sa mearga linga drum sa strajuiasca k sa nu li santimple ceva. RETEGANUL P. II 70. DLRLC
    • format_quote figurat De o parte shi de alta a largului pridvor doi tei strajuiau ramuroshi. CALINESCU E. 49. DLRLC
    • format_quote In dosul imprejmuirii un shir de plopi batrini strajuiau k un front de ostashi de garda. REBREANU R. I 78. DLRLC
    • format_quote In zarea asfintzitului strajuiesc codrii aramii shi din vazduh se lasa o linishte grea posomorita shi rece k o picla de toamna. VLAHUTZA O. A. I 145. DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A margini a delimita ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fatza... rotunda shi brunata era strajuita din josul fiecarei urechi de cite o mica pingea de par castaniu. HOGASH M. N. 32. DLRLC
etimologie:
  • Straja + sufix ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.