19 definitzii pentru veghea

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VEGHEÁ veghez vb. I. 1. Intranz. A sta treaz noaptea a nu dormi in timpul noptzii. 2. Tranz. A ingriji un bolnav (stand noaptea la capataiul lui). 3. Tranz. A pazi a sta de straja. ♦ A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. Lat. vigilare.

VEGHEÁ veghez vb. I. 1. Intranz. A sta treaz noaptea a nu dormi in timpul noptzii. 2. Tranz. A ingriji un bolnav (stand noaptea la capataiul lui). 3. Tranz. A pazi a sta de straja. ♦ A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. Lat. vigilare.

veghea [At: COD. VOR2. 16r/9 / V: (inv) veghi / Pzi: ~ez (inv) veghi / Cj shi: (inv) sa veghi / Co shi: 3 (ivr) vegheare / E: ml vigilare] 1 vt A tzine sub observatzie Si: a pazi a strajui. 2 vi A sta de paza. 3 vt (Ivr) A retzine pe cineva. 4 vt (Irg; d. Dumnezeu sau d. sfintzi; adesea cu determinari introduse prin pp „de”) A apara (de un rau de o primejdie). 5 vt (Irg; d. Dumnezeu sau d. sfintzi; adesea cu determinari introduse prin pp „de”) A lua sub ocrotirea sa Si: a ocroti a proteja. 6 vr (Inv; adesea cu determinari introduse prin pp „de”) A se feri1 (de un rau de o primejdie). 78 vtr(p) A fi (sau a face sa fie) cu luare aminte (la ...). 910 vtr(p) A (se) invatza minte. 11 vt (Inv) A tzine seama de ... 1213 vtrm (Inv; ie) A(i) (se) ~ voia (sau voie) (cuiva) A favoriza (pe cineva). 1415 vtrm (Inv; iae) A avea (fatza de cineva) atitudine partinitoare Si: a partini. 1617 vtr (Ivr; in constructzii negative) A avea mila de... 18 vt (Inv) A respecta un precept religios. 19 vt (Ivr) A mentzine (in aceeashi stare in aceeashi situatzie etc.) Si: a pastra. 20 vi A ramane treaz (in mod intentzionat) noaptea sau in orele in general consacrate somnului Si: (ivp ) a priveghea. 21 vt (Rar) A priveghea (un mort). 22 vt(a) A avea grija de un bolnav de un copil (mai ales in timpul noptzii). 23 vi (Udp „asupra” „la” „peste” „pentru”) A fi atent la... 24 vi (Udp „asupra” „la” „peste” „pentru”) A se interesa in mod staruitor de ceva sau cineva. 25 vi (Udp „asupra” „la” „peste” „pentru”) A fi vigilent.

veghea vb. I. I 1 intr. A ramine treaz noaptea (sau o parte din noapte) a nu dormi in timpul noptzii (destinat somnului). 2 tr. intr. A ingriji un bolnav un copil (stind noaptea la capatiiul lui). 3 intr. (mai ales cu determ. introduse prin prep. „asupra” „la” „peste” „pentru”) A fi atent la... a se preocupa a se interesa (in mod staruitor) de...; a supraveghea. SHia propus sa vegheze asupra soartei lui (VIN.). II 1 tr. A tzine sub observatzie sub paza sub control. O santinela de noapte... vegheaza in tacere mishcarile unei tabere inamice (FIL.). ♦ (intr.) A sta de paza de straja. Sa vegheze la post necontenit sa nu se pomeneasca cu vreun atac prin surprindere (REBR.). ◊ Fig. O luntre aurita veghea pe undele limpezi ale lacului (EMIN.). 2 tr. (relig.; mai ales despre Dumnezeu) A apara a proteja a feri de primejdii de nenorociri; a lua sub protectzia sub ocrotirea sa. Tu Doamne hraneshtene shi veghiene (COR.). 3 refl. tr. (inv.) A (se) feri a (se) apara de... 4 tr. (inv.) A tzine seama de... a lua in consideratzie. ◊ Expr. A(i) veghea voia (cuiva) ori (refl. impers.) a i se veghea voie (cuiva) = a favoriza a avantaja pe cineva a partini. 5 tr. (relig.; compl. indica precepte reguli etc.) A respecta a tzine a nu incalca. Aceea este iubirea lui Dumnezeu cum porincitele lui sa veghem (COR.). • prez.ind. ez. shi (inv.) veghi vb. IV. /lat. vigilare.

VEGHEÁ veghez vb. I. 1. Intranz. A sta noaptea treaz a nu dormi in timpul noptzii. Batrina care veghea buna parte din noapte ashteptind utrenia se odihnea. GALACTION O. I 321. Singur eu veghez in noapte Ploaia cinta tot mai tare. TOPIRCEANU B. 74. Fig. In fereastra batrinalui conac veghea aceeashi lumina sfioasa. REBREANU R. II 207. Felinarele pustii vegheaza la coltzuri shi rareori in lumina murdara ishi arata chipul muncitori intirziatzi. DUNAREANU CH. 107. SHi tzintirimul singur cu strimbe cruci vegheaza O cucuvaie sura pe una se ashaza. EMINESCU O. I 69. ♦ (Popular) A sta treaz cu gindul la cineva sau la ceva. Sal vad seara ce cineaza SHi la ochii cui vegheaza. HODOSH P. P. 58. 2. Tranz. A ingriji un bolnav (stind la capatiiul lui). Batrina o veghease shi se rugase. GALACTION O. I 321. Zi shi noapte la vegheat Perne albe ia mutat Cind la cap cind la picioare. ALECSANDRI P. P. 112. ◊ (In constructzii figurate) Numai focurile inalte ale conacelor shi hambarelor vegheau somnul cimpiei. DUMITRIU B. F. 62. 3. Tranz. A pazi a sta de paza a strajui. Oile umblau imbulzite la vale cu ciinii veghindule cu urechile ciulite. DUMITRIU N. 199. ◊ Intranz. Adorm shi ea la capumi suride shi vegheaza. EMINESCU O. IV 82. Precum vegheaza o mama buna Linga copilul cei adormit. ALECSANDRI T. I 341. ♦ A supraveghea o activitate. Danila... veghea mulsul caprelor. GALACTION O. I 158.

A VEGHEÁ ~éz 1. intranz. A sta treaz in timpul noptzii din motive diferite. 2. tranz. 1) (bolnavi) A avea in grija stand noaptea la capatai. 2) (persoane bunuri materiale) A tzine in veghe; a pazi; a strajui. 3) A avea in paza; a lua sub ocrotire; a ocroti; a pazi; a proteja; a apara; a supraveghea. /<lat. vigilare

vegheat1 s.n. Veghere. Au obosit de atita vegheat (STANCU). • /v. veghea.

vegheat2 a adj. (inv.) 1 (despre oameni) Care este tzinut sub observatzie sub paza sub control; pazit. 2 Care vegheaza; treaz; vigilent precaut. 3 Voie vegheata = a) favorizare avantajare atitudine partinitoare; b) rea intentzie. • pl. tzi te. /v. veghea.

veghià v. 1. a nu dormi noaptea (sau o parte a noptzii) a ramanea treaz: a veghea tarziu; 2. a fi de paza; 3. fig. a lua seama a fi cu luare aminte. [Lat. VIGILARE].

veghéz shi (vechĭ) veghĭ a gheá v. tr. (lat. vigĭlo vigĭlare it. vegliare vegghiare pv. velhar fr. veiller. V. pri shi supraveghez). Vechĭ. Pazesc protejez: Doamne veghene (= vegheazane!). A veghea voĭa (saŭ fatza cuĭva) aĭ face pe plac al favoriza al partini. Azĭ. V. intr. Pazesc priveghez. Staŭ deshtept nu dorm (dupa fr.). V. refl. L. V. Ma feresc ma pazesc. Sa nu sa veghe ochĭul taŭ pre el (Bibl. 1688) sa nu vegheze pentru el asupra luĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vegheá (a ~) vb. ind. prez. 3 vegheáza 1 pl. veghém 2 pl. vegheátzi; conj. prez. 3 sa veghéze; ger. veghínd; part. vegheát

vegheá vb. ind. prez. 1 sg. veghéz 3 sg. shi pl. vegheáza 1 pl. veghém 2 pl. vegheátzi; conj. prez. 3 sg. shi pl. veghéze; ger. veghínd; part. vegheát

veghea (ind. prez. 3 sg. shi pl. vegheaza 1 pl. veghem part. vegheat)

veghez ghiaza 3 gheze 3 conj. ghiam 1 imp. ghere inf. s. ghetor adj. v.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VEGHEÁ vb. 1. v. pazi. 2. a pazi (inv.) a socoti. (La ~ toata noaptea.) 3. a supraveghea (inv.) a surveghea. (A ~ mersul lucrarilor pe shantier.)

VEGHEÁ vb. v. apara feri ocroti pazi proteja respecta tzine.

VEGHEA vb. 1. a pazi a strajui a supraveghea (inv. shi pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetatzii.) 2. a pazi (inv.) a socoti. (La ~ toata noaptea.) 3. a supraveghea (inv.) a surveghea. (A ~ mersul lucrarilor pe shantier.)

veghea vb. v. APARA. FERI. OCROTI. PAZI. PROTEJA. RESPECTA. TZINE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

veghiá (ghéz át) vb. 1. A nu dormi a sta treaz. 2. A pazi. 3. (Refl. inv.) Ashi da silintza a face ceva cu grija. Mr. avegl’u aviglare megl. viglu viglari istr. veglu. Lat. vĭgĭlāre (Pushcariu 1871; Skok Miscell. Schuchardt 1281; REW 9326) cf. v. it. vegghiare prov. velhar fr. veiller cat. vetllar sp. velar. Der. veghe s. f. (trezie; shezatoare; priveghi rugaciuni publice; cart a patra parte a noptzii corespunzind rondului unei santinele); veghetor adj. (care vegheaza); supraveghia vb. (a pazi) dupa fr. surveiller; supraveghetor s. m. (persoana care supravegheaza inspector); inveghia vb. (Mold. ashi da silintza a veghea) care Pushcariu Dacor. VII 123 shi DAR il considera drept der. din lat. invĭgĭlāre. Cf. priveghia.

Intrare: veghea
verb (VT209)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • veghea
  • veghere
  • vegheat
  • vegheatu‑
  • veghind
  • veghindu‑
singular plural
  • vegheaza
  • vegheatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • veghez
(sa)
  • veghez
  • vegheam
  • vegheai
  • vegheasem
a II-a (tu)
  • veghezi
(sa)
  • veghezi
  • vegheai
  • vegheashi
  • vegheaseshi
a III-a (el, ea)
  • vegheaza
(sa)
  • vegheze
  • veghea
  • veghe
  • veghease
plural I (noi)
  • veghem
(sa)
  • veghem
  • vegheam
  • veghearam
  • vegheaseram
  • vegheasem
a II-a (voi)
  • vegheatzi
(sa)
  • vegheatzi
  • vegheatzi
  • veghearatzi
  • vegheaseratzi
  • vegheasetzi
a III-a (ei, ele)
  • vegheaza
(sa)
  • vegheze
  • vegheau
  • vegheara
  • vegheasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

veghea, veghezverb

  • 1. intranzitiv A sta treaz noaptea a nu dormi in timpul noptzii. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Batrina care veghea buna parte din noapte ashteptind utrenia se odihnea. GALACTION O. I 321. DLRLC
    • format_quote Singur eu veghez in noapte Ploaia cinta tot mai tare. TOPIRCEANU B. 74. DLRLC
    • format_quote figurat In fereastra batrinului conac veghea aceeashi lumina sfioasa. REBREANU R. II 207. DLRLC
    • format_quote figurat Felinarele pustii vegheaza la coltzuri shi rareori in lumina murdara ishi arata chipul muncitori intirziatzi. DUNAREANU CH. 107. DLRLC
    • format_quote figurat SHi tzintirimul singur cu strimbe cruci vegheaza O cucuvaie sura pe una se ashaza. EMINESCU O. I 69. DLRLC
    • 1.1. popular A sta treaz cu gandul la cineva sau la ceva. DLRLC
      • format_quote Sal vad seara ce cineaza SHi la ochii cui vegheaza. HODOSH P. P. 58. DLRLC
  • 2. tranzitiv A ingriji un bolnav (stand noaptea la capataiul lui). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Batrina o veghease shi se rugase. GALACTION O. I 321. DLRLC
    • format_quote Zi shi noapte la vegheat Perne albe ia mutat Cind la cap cind la picioare. ALECSANDRI P. P. 112. DLRLC
    • format_quote figurat Numai focurile inalte ale conacelor shi hambarelor vegheau somnul cimpiei. DUMITRIU B. F. 62. DLRLC
  • 3. tranzitiv A sta de straja. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • format_quote Oile umblau imbulzite la vale cu ciinii veghindule cu urechile ciulite. DUMITRIU N. 199. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Adorm shi ea la capumi suride shi vegheaza. EMINESCU O. IV 82. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Precum vegheaza o mama buna Linga copilul cei adormit. ALECSANDRI T. I 341. DLRLC
    • 3.1. A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: supraveghea
      • format_quote Danila... veghea mulsul caprelor. GALACTION O. I 158. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.