25 de definitzii pentru scarba

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SCARBA (3) scarbe s. f. 1. Aversiune nestapanita (fizica sau morala) fatza de cineva sau de ceva; dezgust repulsie; greatza sila. ◊ Loc. vb. Ai fi (sau a i se face) cuiva scarba sau al prinde (ori al cuprinde) pe cineva scarba (sau o scarba) = a se scarbi. ♦ (Rar) Ceea ce provoaca scarba (1) sau p. ext. spaima groaza. 2. Fiintza murdara dezgustatoare; p. ext. om de nimic netrebnic marshav. ♦ Fapta urata nedemna; ticaloshie. 3. (La pl.) Vorbe murdare triviale; ocari injuraturi. 4. (Reg.) intristare mahnire suparare. ♦ Grija necaz; nenorocire. 5. (Inv.) Manie furie; dushmanie. Din sl. skrŭbĭ.

scarba1 sf [At: COD. VOR. 20/19 / V: (reg) scarb (inv) scherb sn schirba / Pl: ~be (inv) ~bi / E: slv скръбь] 1 (Ivr) Stare de intristare de suparare de nemultzumire de amaraciune de necaz ori de durere fizica de chin. 2 (Ivr) Imprejurare care produce stare de scarba (1) Si: (inv) scarbie. 3 (Reg; ie) A se da ~bei A se lasa copleshit de suferintza de necazuri. 4 (Reg; if) A fi rau de ~ A trai cu (prea multa) intensitate o durere o neplacere. 5 Stare de iritare de ciuda de indignare de manie de dushmanie de ura (fatza de cineva sau ceva). 6 (Inv; ie) A fi (cineva) cu ~ Ai fi (cineva) dushman potrivnic. 7 Teama. 8 Spaima. 9 Stare care o simte cel care nu poate suferi (cu nici un pretz) pe cineva sau ceva Si: aversiune dezgust greatza (6) repulsie sila (reg) scarbeala (ivr) scarbiciune. 10 (Inv; ila) De (sau cu) ~ Care produce scarba1 (9). 11 (Inv; ilav) De (sau cu) ~ Impotriva vointzei sale Si: cu fortza. 12 (Ie) Ai fi (sau a face ori a i se face cuiva) ~ (sau o ~) ori al prinde (sau al cuprinde etc. pe cineva) ~ ori o ~ A se dezgusta (12). 13 (Fam) Epitet dat unei persoane cu caracter urat respingator ori lipsite de valoare de importantza. 14 (Pfm; dep; ccr) Animal lucru respingator. 15 (Inv; fam; dep; spc) Animal spurcat necurat. 16 (Inv) Fapta urata condamnabila care indigneaza. 17 (Lpl) Vorbe injurioase.

SCARBA scarbe s. f. 1. Aversiune nestapanita (fizica sau morala) fatza de cineva sau de ceva; dezgust repulsie; greatza sila. ◊ Loc. vb. Ai fi (sau a i se face) cuiva scarba sau al prinde (ori al cuprinde) pe cineva scarba (sau o scarba) = a se scarbi. ♦ (Rar) Ceea ce provoaca scarba (1) sau p. ext. spaima groaza. 2. (Fam.) Epitet pentru o fiintza murdara dezgustatoare sau josnica marshava; p. ext. epitet pentru o fiintza neinsemnata. ♦ Fapta urata nedemna; ticaloshie. ♦ (La pl.) Vorbe murdare triviale; ocari injuraturi. 3. (Reg.) Intristare mahnire suparare. ♦ Grija necaz; nenorocire. 4. (Inv.) Manie furie; dushmanie. Din sl. skrŭbĩ.

SCARBA ~e f. 1) Sentiment de mahnire provocat de o nenorocire sau de o mare neplacere; suferintza morala. 2) Sentiment sau senzatzie de neplacere fatza de ceva sau de cineva; sila; dezgust; repulsie; aversiune; antipatie. 3) fig. rar Fiintza dezgustatoare care produce neplaceri; om marshav. [ G.D. scarbei ] /<sl. skruvi

scarba f. 1. mahnire intristare: de scarba de mare foc stau ’n codru shi gandesc POP.; 2. greatza desgust: mie scarba de el. [Vechiurom. scraba intristare = slav. SKRŬBĬ pas grija ingrijare; sensul 2 ofera un exemplu foarte rar de o acceptziune materiala (azi preponderanta) dedusa dintr’alta abstracta (cf. zamislì)].

scherba[1] sf vz scarba1 corectata

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala — LauraGellner

SCÍRBA scirbe s. f. 1. Aversiune mare (fizica sau morala) dezgust repulsie greatza. sila. Dadu cu piciorul in cutzit cu scirba. DUMITRIU N. 248. Cind vazu... pieile de bufnitza tot acolo il apuca un cutremur de scirba. ISPIRESCU L. 213. ◊ Expr. Ai fi (sau a i se face) cuiva scirba sau al prinde (ori al cuprinde) pe cineva o scirba (de ceva) = ai fi (sau a i se face cuiva) sila (de ceva); a simtzi repulsie aversiune a se scirbi. Ma vazui in oglinda fara sa vreau shi mi se facu scirba de figura mea palmuita k de fatza unui lash. VLAHUTZA O. A. 149. Cind Radu a intzeles de ce e vorba la prins o scirba nestapinita de casa in care se afla shi sa hotarit cu orice pretz sa plece de acolo. id. O. A. I 91. Vazind in capul arapoaicei ce nu mai vazuse de cind o facuse masa i se facu scirba shi i veni sa scuipe. ISPIRESCU L. 398. ♦ (Rar) Ceea ce provoaca sila p. ext. spaima groaza. (Personificat) Fratzii tai au dovedit k nu au inima intrinshii... Doar tu sa fii mai viteaz dar parca tot numi vine a crede... mii nu cumva sa te intilneshti cu scirba in drum shi sa dai shi tu cinstea pe rushine. CREANGA P. 193. 2. (Familiar) Fiintza murdara dezgustatoare om josnic mirshav; p. ext. fiintza neinsemnata de nimic. Scirbele din sobor au facut iar panorama. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 30. (Folosit k epitet urmat de determinari introduse prin prep «de») Neau dat rushii ceva un praf... de se toarna pe balta shi mor scirbele de tzintzari. SHi ouale le mor. DUMITRIU N. 236. ♦ Fapta urita nedemna reprobabila; ticaloshie nelegiuire. Nu! nu! copila. Deasha scirba moi feri. Nu te da de voie buna... Te voi cuceri! Dar sa fur cemi este dreptul sa te fur k numi eshti data Nu! nu vreau! Aceasta fapta peamindoi ar fi o pata. DAVILA V. V. 106. ♦ (La pl.) Vorbe murdare triviale obscene; ocari injuraturi. Pirgu se aprinse de o minie grozava de care k sa se ushureze icni pe nerasuflate un potop de scirbe. M. I. CARAGIALE C. 24. 3. (Regional) Intristare mihnire amaraciune; dezolare. Vinul e bun shi la bucurie shi la scirba. SADOVEANU Z. C. 5. La gindul acesta intra in rarunchii lui o scirba fara margini in care i se topea toata vlaga shi toata dorintza sa iasa la lumina nepatat cum se shtia. POPA V. 80. Au ramas deacum singur acasa zdrobit de scirba atit pentru pierderea paserii cit shi pentru indepartarea baietzelului sau. SBIERA P. 72. ♦ Grija necaz nenorocire napasta. Griji multe neau bintuit; una singura mai aspra am avut acum cu fiul nostru: am dovedito shi pe aceea; astazi am pus popas scirbelor. SADOVEANU Z. C. 164. De aceea mam gindit... sa va scap din toate scirbele shi sa facem o dreptate mare. C. PETRESCU I. II 12. Tuturor le pare bine Cau venit scirba la mine. SEVASTOS C. 222. 4. (Invechit shi arhaizant) Minie furie; dushmanie. Balaban a primit porunca... sa dobindeasca indarat prin orice mijloace acele cartzi scrise leshilor intrun ceas de scirba. SADOVEANU Z. C. 103.

scírba f. pl. e (vsl. skrŭbĭ chin grija intristare bg. skrŭbĭ intristare sirb. skrb rus. skorbĭ). Intristare mahnire inima rea: a murit de scirba. Greatza dezgust: mĭe scirba de el.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

scarba s. f. g.d. art. scarbei; (fiintze josnice) pl. scarbe

scarba s. f. g.d. art. scarbei; (fiintze marshave fapte reprobabile necazuri) pl. scarbe

scarbe (vorbe triviale) (inv.) s. f. pl.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SCARBA s. v. amaraciune animozitate cearta chin ciuda conflict dezacord dezbinare diferend discordie discutzie disensiune disputa divergentza durere dushmanie frica furie gelozie galceava groaza invidie incercare incrancenare infiorare infricoshare ingrozire inspaimantare intristare invershunare invrajbire litigiu mahnire manie necaz neintzelegere nemultzumire neplacere oroare ostilitate patima pas patimire pica pizma pornire ranchiuna spaima suferintza suparare teama temere teroare tristetze ura vrajba vrajmashie zazanie.

Scarba ≠ deliciu veselie voioshie

SCIRBA s. aversiune dezgust greatza ingretzoshare oroare repulsie sila (livr.) repugnantza (rar) nesuferire (pop. shi fam.) lehamite (inv.) urit (pop. fig.) satz. (Simte o ~ de nedescris pentru...)

scirba s. v. AMARACIUNE. ANIMOZITATE. CEARTA. CHIN. CIUDA. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUTZIE. DISENSIUNE. DISPUTA. DIVERGENTZA. DURERE. DUSHMANIE. FRICA. FURIE. GELOZIE. GILCEAVA. GROAZA. INVIDIE. INCERCARE. INCRINCENARE. INFIORARE. INFRICOSHARE. INGROZIRE. INSPAIMINTARE. INTRISTARE. INVERSHUNARE. INVRAJBIRE. LITIGIU. MIHNIRE. MINIE. NECAZ. NEINTZELEGERE. NEMULTZUMIRE. NEPLACERE. OROARE. OSTILITATE. PATIMA. PAS. PATIMIRE. PICA. PIZMA. PORNIRE. RANCHIUNA. SPAIMA. SUFERINTZA. SUPARARE. TEAMA. TEMERE. TEROARE. TRISTETZE. URA. VRAJBA. VRAJMASHIE. ZIZANIE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scirba (be) s. f. 1. (Inv. Mold. Trans.) Suparare chin amar. 2. (Mold.) Nenorocire napasta. 3. Dezgust repulsie plictis. 4. Greatza sila. Sl. skrŭbĭ (Miklosich Slaw. Elem. 45; SHeineanu Semasiol. 215) cf. bg. skrab slov. skrb. Der. scirbavnic (var. scirbelnic) adj. (Mold. respingator); scirbi (var. inv. oscirbi) vb. (inv. a mihni a necaji; refl. inv. a se intrista; refl. a se plictisi a i se uri); scirbos adj. (respingator; nesuferit iritabil) in Munt.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

scarba scarbe s.f. (reg.) 1. Cearta vrajba. 2. Sila. Din sl. skrǔbǐ „grija intristare” (SHaineanu Scriban; Miklosich cf. DER; DEX MDA).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

rau de scarba expr. 1. care se ingretzosheaza ushor. 2. v. rau de paguba (2).

Intrare: scarba
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scarba
  • scarba
plural
  • scarbe
  • scarbele
genitiv-dativ singular
  • scarbe
  • scarbei
plural
  • scarbe
  • scarbelor
vocativ singular
  • scarba
  • scarbo
plural
  • scarbelor
scherb
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
scherba
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
schirba
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

scarba, scarbesubstantiv feminin plural

  • 1. (numai) singular Aversiune nestapanita (fizica sau morala) fatza de cineva sau de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dadu cu piciorul in cutzit cu scirba. DUMITRIU N. 248. DLRLC
    • format_quote Cind vazu... pieile de bufnitza tot acolo il apuca un cutremur de scirba. ISPIRESCU L. 213. DLRLC
    • 1.1. rar Ceea ce provoaca scarba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote personificat Fratzii tai au dovedit k nu au inima intrinshii... Doar tu sa fii mai viteaz dar parca tot numi vine a crede... mii nu cumva sa te intilneshti cu scirba in drum shi sa dai shi tu cinstea pe rushine. CREANGA P. 193. DLRLC
      • 1.1.1. prin extensiune Ceea ce provoaca spaima groaza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble locutziune verbala Ai fi (sau a i se face) cuiva scarba sau al prinde (ori al cuprinde) pe cineva scarba (sau o scarba) = a se scarbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: scarbi
      • format_quote Ma vazui in oglinda fara sa vreau shi mi se facu scirba de figura mea palmuita k de fatza unui lash. VLAHUTZA O. A. 149. DLRLC
      • format_quote Cind Radu a intzeles de ce e vorba la prins o scirba nestapinita de casa in care se afla shi sa hotarit cu orice pretz sa plece de acolo. VLAHUTZA O. A. I 91. DLRLC
      • format_quote Vazind in capul arapoaicei ce nu mai vazuse de cind o facuse masa i se facu scirba shi i veni sa scuipe. ISPIRESCU L. 398. DLRLC
  • 2. (numai) singular Fiintza murdara dezgustatoare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Neau dat rushii ceva un praf... de se toarna pe balta shi mor scirbele de tzintzari. SHi ouale le mor. DUMITRIU N. 236. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Om de nimic netrebnic marshav. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Scirbele din sobor au facut iar panorama. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 30. DLRLC
    • 2.2. Fapta urata nedemna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu! nu! copila. Deasha scirba moi feri. Nu te da de voie buna... Te voi cuceri! Dar sa fur cemi este dreptul sa te fur k numi eshti data Nu! nu vreau! Aceasta fapta peamindoi ar fi o pata. DAVILA V. V. 106. DLRLC
  • 3. (la) plural Vorbe murdare triviale; ocari injuraturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pirgu se aprinse de o minie grozava de care k sa se ushureze icni pe nerasuflate un potop de scirbe. M. I. CARAGIALE C. 24. DLRLC
  • 4. regional (numai) singular Amaraciune, dezolare, mahnire, suparare, intristare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Vinul e bun shi la bucurie shi la scirba. SADOVEANU Z. C. 5. DLRLC
    • format_quote La gindul acesta intra in rarunchii lui o scirba fara margini in care i se topea toata vlaga shi toata dorintza sa iasa la lumina nepatat cum se shtia. POPA V. 80. DLRLC
    • format_quote Au ramas deacum singur acasa zdrobit de scirba atit pentru pierderea paserii cit shi pentru indepartarea baietzelului sau. SBIERA P. 72. DLRLC
    • 4.1. Grija, necaz, nenorocire, napasta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Griji multe neau bintuit; una singura mai aspra am avut acum cu fiul nostru: am dovedito shi pe aceea; astazi am pus popas scirbelor. SADOVEANU Z. C. 164. DLRLC
      • format_quote De aceea mam gindit... sa va scap din toate scirbele shi sa facem o dreptate mare. C. PETRESCU I. II 12. DLRLC
      • format_quote Tuturor le pare bine Cau venit scirba la mine. SEVASTOS C. 222. DLRLC
  • 5. invechit (numai) singular Dushmanie, furie, manie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Balaban a primit porunca... sa dobindeasca indarat prin orice mijloace acele cartzi scrise leshilor intrun ceas de scirba. SADOVEANU Z. C. 103. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.