SCARBA (3) scarbe s. f. 1. Aversiune nestapanita (fizica sau morala) fatza de cineva sau de ceva; dezgust repulsie; greatza sila. ◊ Loc. vb. Ai fi (sau a i se face) cuiva scarba sau al prinde (ori al cuprinde) pe cineva scarba (sau o scarba) = a se scarbi. ♦ (Rar) Ceea ce provoaca scarba (1) sau p. ext. spaima groaza. 2. Fiintza murdara dezgustatoare; p. ext. om de nimic netrebnic marshav. ♦ Fapta urata nedemna; ticaloshie. 3. (La pl.) Vorbe murdare triviale; ocari injuraturi. 4. (Reg.) intristare mahnire suparare. ♦ Grija necaz; nenorocire. 5. (Inv.) Manie furie; dushmanie. Din sl. skrŭbĭ.