SCÍRBA scirbe s. f. 1. Aversiune mare (fizica sau morala) dezgust repulsie greatza. sila. Dadu cu piciorul in cutzit cu scirba. DUMITRIU N. 248. Cind vazu... pieile de bufnitza tot acolo il apuca un cutremur de scirba. ISPIRESCU L. 213. ◊ Expr. Ai fi (sau a i se face) cuiva scirba sau al prinde (ori al cuprinde) pe cineva o scirba (de ceva) = ai fi (sau a i se face cuiva) sila (de ceva); a simtzi repulsie aversiune a se scirbi. Ma vazui in oglinda fara sa vreau shi mi se facu scirba de figura mea palmuita k de fatza unui lash. VLAHUTZA O. A. 149. Cind Radu a intzeles de ce e vorba la prins o scirba nestapinita de casa in care se afla shi sa hotarit cu orice pretz sa plece de acolo. id. O. A. I 91. Vazind in capul arapoaicei ce nu mai vazuse de cind o facuse masa i se facu scirba shi i veni sa scuipe. ISPIRESCU L. 398. ♦ (Rar) Ceea ce provoaca sila p. ext. spaima groaza. (Personificat) Fratzii tai au dovedit k nu au inima intrinshii... Doar tu sa fii mai viteaz dar parca tot numi vine a crede... mii nu cumva sa te intilneshti cu scirba in drum shi sa dai shi tu cinstea pe rushine. CREANGA P. 193. 2. (Familiar) Fiintza murdara dezgustatoare om josnic mirshav; p. ext. fiintza neinsemnata de nimic. Scirbele din sobor au facut iar panorama. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 30. (Folosit k epitet urmat de determinari introduse prin prep «de») Neau dat rushii ceva un praf... de se toarna pe balta shi mor scirbele de tzintzari. SHi ouale le mor. DUMITRIU N. 236. ♦ Fapta urita nedemna reprobabila; ticaloshie nelegiuire. Nu! nu! copila. Deasha scirba moi feri. Nu te da de voie buna... Te voi cuceri! Dar sa fur cemi este dreptul sa te fur k numi eshti data Nu! nu vreau! Aceasta fapta peamindoi ar fi o pata. DAVILA V. V. 106. ♦ (La pl.) Vorbe murdare triviale obscene; ocari injuraturi. Pirgu se aprinse de o minie grozava de care k sa se ushureze icni pe nerasuflate un potop de scirbe. M. I. CARAGIALE C. 24. 3. (Regional) Intristare mihnire amaraciune; dezolare. Vinul e bun shi la bucurie shi la scirba. SADOVEANU Z. C. 5. La gindul acesta intra in rarunchii lui o scirba fara margini in care i se topea toata vlaga shi toata dorintza sa iasa la lumina nepatat cum se shtia. POPA V. 80. Au ramas deacum singur acasa zdrobit de scirba atit pentru pierderea paserii cit shi pentru indepartarea baietzelului sau. SBIERA P. 72. ♦ Grija necaz nenorocire napasta. Griji multe neau bintuit; una singura mai aspra am avut acum cu fiul nostru: am dovedito shi pe aceea; astazi am pus popas scirbelor. SADOVEANU Z. C. 164. De aceea mam gindit... sa va scap din toate scirbele shi sa facem o dreptate mare. C. PETRESCU I. II 12. Tuturor le pare bine Cau venit scirba la mine. SEVASTOS C. 222. 4. (Invechit shi arhaizant) Minie furie; dushmanie. Balaban a primit porunca... sa dobindeasca indarat prin orice mijloace acele cartzi scrise leshilor intrun ceas de scirba. SADOVEANU Z. C. 103.