GRÍJA griji s. f. 1. Teama sau nelinishte pricinuita de o eventuala primejdie sau intamplare neplacuta; ingrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a incepe sa fie ingrijorat. ♦ Cauza ingrijorarii cuiva. 2. Interes deosebit preocupare pentru cineva sau ceva atentzie acordata unei fiintze unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grija (de cineva sau de ceva) = a (nu) se ingriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea a (nu) pazi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grija (sa...) = a baga de seama a fi atent (sa...). A da (sau a lasa) in grija (cuiva) = a da (sau a lasa) in directa supraveghere (a cuiva); a incredintza. Din bg. griža.

grija sf [At: VARLAAM C. 228 / V: ~je / Pl: ~ji shi rar ~je / E: bg грижа] 1 Nelinishte simtzita de cineva la gandul unei eventuale primejdii sau al unor intamplari neplacute care ar putea avea loc Si: ingrijorare. 2 (Ilav) Cu (mare) ~ Cu mare bagare de seama. 3 (Pop ; ila) Cu (mare) ~ Care inspira grija (1). 4 (Ilav) Fara ~ Fara nici un gand nelinishtitor. 5 Atentzie (incordata) k lucrurile sa se desfashoare in bune conditzii shi sa nu se intample ceva rau. 6 (Ie) A avea (de) ~ A baga de seama. 7 (Ie) A avea ~ A se ingriji. 8 (Ie) A da (sau a lasa) in ~ja cuiva ori de (sau in) ~ (sa...) A recomanda atentziei ingrijirii cuiva. 9 (Ilav) Cu (mare) ~ Cu mare bagare de seama. 10 Preocupare sa nu i se intample ceva rau cuiva. 11 Supraveghere a cuiva sau a ceva. 12 Interes viu pentru ocrotirea cuiva sau a ceva. 1314 Straduintza (cu masuri luate din vreme) k ceva sa se faca bine sau k cineva sa aiba toate cele necesare. 15 (Ilav) Despre ~ja ... In ceea ce priveshte... 16 (Ilv) A purta de ~ A se ingriji. 17 (Mol; mpl) Pomenire facuta pentru mortzi. 18 (Pfm; ie) A intra la ~ji A incepe sa fie ingrijorat.

GRÍJA griji s. f. 1. Teama sau nelinishte simtzite de cineva la gandul unei eventuale primejdii sau intamplari neplacute care lear putea indura; ingrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a incepe sa fie ingrijorat. ♦ Cauza ingrijorarii cuiva. 2. Interes deosebit preocupare pentru cineva sau ceva atentzie acordata unei fiintze unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grija (de cineva sau de ceva) = a (nu) se ingriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea a (nu) pazi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grija (sa...) = a baga de seama a fi atent (sa...). A da (sau a lasa) in grija (cuiva) = a da (sau a lasa) in directa supraveghere (a cuiva); a incredintza. Din bg. griža.

GRÍJA griji s. f. 1. Nelinishte teama pricinuita de gindul unei eventuale primejdii sau intimplari neplacute; ingrijorare. Placut placut e ceasul de griji nentunecat SHi dulce este viatza ce curge lin. ALECSANDRI P. I 132. Naibi nici o grija! imi raspunse. NEGRUZZI S. I 39. Marcu bea shi nu prea bea Caci amar grijal rodea. JARNÍKBIRSEANU D. 489. ◊ (Adesea construit cu verbul «a avea» urmat de determinari in genitiv indicind cauza ingrijorarii cuiva) Vom fi la adapost de grijile vietzii de toate zilele. REBREANU I 87. Tot alaturi calaresc Nu au grija nimanuia SHi de dragi unul altuia Ei din ochi se prapadesc. EMINESCU O. I 104. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara grija (de ceva sau de cineva) = fara teama fara sai pese (de ceva sau de cineva). Gardurile cadeau fara proptele shi vechilii shi vatavii traiau k nishte hotzomani de capul lor fara mila fara grija. SADOVEANU O. VII 272. Deacum jupineshica dormi fara grija; k indata se face ziua. CREANGA P. 132. ◊ Expr. A intra la (sau in) grija = a incepe sa fie ingrijorat. Fata intra la grija k a sa fie biruita. ISPIRESCU L. 45. Ceilaltzi... intrind in grija mare shiau ridicat glasurile lor impotriva apucaturii cu Roshumparat. CARAGIALE O. III 93. ♦ Cauza ingrijorarii cuiva. Iaca shi codrul Grumazeshtilor grija negustorilor shi spaima ciocoilor. CREANGA P. 119. 2. Interes viu pentru cineva sau ceva atentzie deosebita fatza de cineva sau ceva preocupare de cineva sau ceva; solicitudine. Marea grija fatza de om specifica regimului socialist este oglindita in proiectul noii Constitutzii prin garantarea dreptului la odihna prin garantarea dreptului de a se bucura de asigurarea materiala la batrinetze in caz de boala sau incapacitate de munca. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 7 66. ◊ (Urmat de determinari in genitiv indicind obiectul interesului cuiva) Nu ma face sa teashtept prea mult: mai am shi alte treburi nu numa grija dumitale. CARAGIALE P. 91. Grija noastra naibo nime Cui cei pasa cami eshti drag? EMINESCU O. I 55. ◊ Loc. adv. Cu (mare) grija = cu mare bagare de seama cu multa atentzie cu prudentza. Cositzele negre cu grija lea prins Sub basca shtrengara de fata. FRUNZA S. 18. ◊ Expr. A purta grija de (cineva sau ceva) sau ai purta (cuiva) de grija (rar) a purta de grija despre (ceva) sau a purta grija (cuiva) = a ingriji (pe cineva sau de ceva). Iam invatzat... sa faca altoi sa poarte grija de stupi. SLAVICI la TDRG. La ce deacunainte tu grija mea so portzi? EMINESCU O. I 127. Cinetzi poarta de grija acolo cinetzi face prinzul? GHICA S. 249. Trebuie sa ma duc indata acasa pentru k sa port de grija despre cele trebuincioase pentru bal. ALECSANDRI T. I 131. Purtare de grija = preocupare ingrijire de cineva sau de ceva. Las’ k am eu purtare de grija pentru dinsul. CREANGA la TDRG. A avea grija (de cineva sau ceva) = a) a ingriji (de cineva sau de ceva). Sa aiba grija de casa iar daca iese sa incuie bine. REBREANU R. I 243. Toate soacrele veneau La nurori prinz aduceau; Soacra mea muiere rea De mine grija navea. JARNÍKBIRSEANU D. 170; b) a supraveghea a pazi (pe cineva sau ceva). Dute shi le ada zice avocatul itzi vom avea noi grija de cosharca pina vii cu ele. RETEGANUL P. I 86. A nu avea grija (de cineva sau ceva) = a) a nui pasa a nu se sinchisi (de cineva sau ceva). Ei prinzea shi veselea De nime grija navea. ALECSANDRI P. P. 98; b) (mai ales la imperativ) a nu avea teama a nu fi ingrijorat. Ai sa te inzdraveneshti nai grija. SADOVEANU O. I 343. A avea grija (sa...) = (mai ales la imperativ) a baga de seama a lua seama a fi atent. Ai grija mama sa nu tzi se intimple ceva. SAHIA N. 118. Hirca... avea grija sa no auda din odaia de alaturea un credincios al imparatului. CREANGA P. 97. Ada luntrea shi ma treci... Aibi grija sa nu maneci. JARNÍKBIRSEANU D. 139. A da (sau a lasa) in grija cuiva (ceva sau pe cineva) = a incredintza (ceva sau pe cineva) cuiva a da sau a lasa (ceva sau pe cineva) cuiva in seama. Numi vine sai las in grija agoniseala mea. SADOVEANU O. VII 269. Las totul in grija oamenilor shi k un bolnav imi lipesc palmele de mushchii dureroshi. CAMIL PETRESCU U. N. 340. A da (cuiva) de (sau in) grija k sa... = a recomanda a atrage atentzia. Se culca spuind nurorilor sa fie harnice shi dindule de grija k nu cumva sa adoarma. CREANGA P. 7. Tata mia dat in grija... k sa ma feresc de omul roshu. id. ib. 202. A duce grija v. duce.

GRÍJA ~i f. 1) Gand ce provoaca nelinishte cauzat de o eventuala neplacere sau primejdie. 2) Atitudine binevoitoare plina de atentzie shi de interes fatza de cineva sau de ceva; preocupare pentru cineva sau ceva. ~a fatza de generatzia in creshtere. ◊ A avea ~ sa... a fi atent sa... a baga in seama sa... A purta ~a cuiva a purta ~ de cineva (sau de ceva) a purta cuiva de ~ a se preocupa de cineva (sau de ceva). A da (sau a lasa) in ~a cuiva (pe cineva sau ceva) a da insarcinare cuiva sa supravegheze ceva sau pe cineva. [G.D. grijii] /<bulg. griža

grija f. 1. pas amestecat cu nelinishte: traieshte fara grija; 2. teama: sa n’aibi grija; a intra la grija a se teme: fata intra la grija k o sa fie biruita ISP.; 3. ocupatziune: grijile casei; 4. ingrijire: i poarta de grija; 5. pl. pomelnice facute mortului: sa se faca grijile shi rugaciunile. [Slav. GRYJA].

gríja (est) shi grije (vest) f. pl. ĭ (vsl. gryža grija intristare grystigryzon gryzatĭ a mushca a rani; bg. sirb. rut. griža grija. V. ogrinjĭ). Ingrijorare frica sa nu se intimple ceva raŭ: a avea (atzĭ fi) grija de soarta cuĭva. Atentziune precautziune: cu aceasta mashina trebuĭe sa umbli cu grija. Solicitudine ingrijire: parintziĭ aŭ grija de copiĭ. Pomenire de sufletu unuĭ mort (Vechĭ). Grijile caseĭ trebile (ocupatziunile) caseĭ. A purta grija (saŭ de grija) unuĭ lucru a avea grija de ceva a ingriji un lucru. A avea a purta grija de 1. a ingriji 2. a fi ingrijorat de. A intra in (saŭ la) grija a incepe sa fiĭ ingrijorat. Fara grija fara satzĭ pese.

grije sf vz grija

gríja s. f. art. gríja g.d. art. gríjii; pl. griji

gríja s. f. art. gríja g.d. art. gríjii; pl. griji

grija pl. griji

grija ji.

GRÍJA s. 1. v. ingrijorare. 2. v. prudentza. 3. atentzie vigilentza. (Manifesta multa ~.) 4. atentzie interes preocupare sinchiseala sinchisire sinchisit (pop.) pasare (inv. in Ban. shi Transilv.) cashtiga. (Fara nici o ~ pentru...) 5. v. migala. 6. v. protectzie. 7. paza seama (fig.) mana. (I la dat in ~.)

GRIJA s. 1. framintare ingrijorare nelinishte temere (livr.) anxietate impacientza (inv. shi pop.) pas (inv.) ingrijire. (Are o ~ nejustificata.) 2. atentzie circumspectzie precautzie prevedere prudentza bagare de seama luareaminte (pop.) fereala paza priveghere (inv.) socotintza veghere. (Sa procedatzi cu multa ~.) 3. atentzie vigilentza. (Manifesta multa ~.) 4. atentzie interes preocupare sinchiseala sinchisire sinchisit (pop.) pasare (inv. in Ban. shi Transilv.) cishtiga. (Fara nici o ~ pentru...) 5. atentzie meticulozitate migala migaleala minutziozitate scrupulozitate (livr.) minutzie (pop.) piguleala scumpatate (reg.) migorosheala milcosheala. (Un lucru facut cu multa ~.) 6. ocrotire protectzie (fig.) aripa pavaza scut. (Se afla sub ~ lor.) 7. paza seama (fig.) mina. (I la dat in ~.)

Grija ≠ nepasare neglijentza

gríje (ji) s. f. 1. Ingrijorare nelinishte. 2. Veghe paza. 3. Atentzie migala stradanie. 4. (Inv.) Slujba de inmormintare. Var. grija. Sl. (bg.) griža (Miklosich Slaw. Elem. 20; Miklosich Lexicon 147; Cihac II 128; DAR). Der. negrije s. f. (inv. neglijentza neatentzie); grijanie s. f. (cuminecatura impartashanie) cu suf. anie; griji vb. (inv. a se nelinishti; Trans. a avea grija a fi cu bagare de seama; refl. a se nelinishti a se ingrijora; a supraveghea a avea grija de; a face ordine a aranja; a se cumineca; inv. a se tzine slujba de inmormintare) cf. bg. griža se sb. brižiti se „a se ingrijora”; grijintza s. f. (inv. grija); grijitor adj. (grijuliu); negriji vb. (inv. a ingriji) forma artificiala din sec. XIX paralela cu neglija din fr. négliger; negrijit adj. (neingrijit; neimpartashit); negrijitor adj. (neglijent); grijuliu (var. grij(u)liv) adj. (care are grija atent) din bg. grižliv sb. brižliv (pentru schimbarea terminatziei cf. betziu › betziv sglobiv › sglobiu etc.); ingriji vb. (a avea grija de a supraveghea; a asista; a avea grija de sanatatea cuiva; refl. a se nelinishti a se ingrijora; refl. ashi cauta de sanatate; a se ocupa de a faceceea ce trebuie); ingrijora vb. (a preocupa a nelinishti) probabil in loc de *ingrijura plecind de la un pl. fictiv *grijuri cf. infashura; ingrijorator adj. (nelinishtitor); ingrijitor adj. (grijuliu; s. m. paznic); ingrijitoare s. f. (femeie care ingrijeshte pe cineva); neingrijit adj. (neglijent).

ATRA CURA (lat.) grija neagra Horatziu „Ode” III 1 40: „Post equitem sedet atra cura” („In spatele calaretzului sta grija neagra”). Pe drumul vietzii moartea il insotzeshte permanent pe om. V. shi Il vivere è un correre alla morte.

CRESCENTEM SEQUITUR CURA PECUNIAM (lat.) creshterea avutziei aduce dupa sine grija Horatziu „Ode” III 16 17.

HAST DU DIE SORGE NIE GEKANNT? (germ.) nai cunoscut grija niciodata? Goethe „Faust” II 5. Grija infatzishata sub chipul unei batrane i arata lui Faust k este omniprezenta nimeni neputanduse feri de ea.

ashi ineca amarul / grijile / necazurile in bautura expr. a se apuca de baut (din cauza unei deceptzii a unor suparari etc.).

ashi lua deo grija expr. a rezolva o problema presanta