PÓPA popi s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plati k popa = a plati sigur (shi pana la ultimul ban). A (i) se duce (sau ai merge) cuiva vestea (sau buhul) k de popa tuns = a starni valva cu o fapta neobishnuita; a se face mare zarva in jurul cuiva sau a ceva. Ashi gasi popa = a gasi pe cineva care nul potzi birui inshela amagi domina; a i se infunda cuiva. Ai fi (cuiva) popa = a domina a tempera (pe cineva) a face (pe cineva) sa se cumintzeasca ai veni (cuiva) de hac; a invatza (pe cineva) minte. A calca a popa = a) (mai ales in constructzie negativa) a da semne de seriozitate a inspira incredere; b) ashi da aere ifose a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cartzile de joc care are imprimata pe una dintre partzi o imagine asemanatoare cu a unui rege; riga crai rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cartzi in care pierde jucatorul care ramane cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa nu e popa se spune despre o persoana nehotarata sau care manifesta o atitudine inconsecventa schimbandushi ushor parerile felul de a gandi sau de a actziona. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. Din sl. popŭ.

popa¹ sm [At: CORESI EV. 6 / V: (inv) pop (reg) poapa (Pl: poape) sf / GD: ~pii (inv) ~pei / Vc: ~ ~po / Pl: ~pi / E: slv попъ slv попа] 1 (Pfm) Preot. 2 (Pfm; ie) A plati k ~pa A plati sigur shi pana la ultimul ban. 3 (Pop; ilav) K fuiorul ~pii Inutil. 4 (Pop; ilv) A da ortul (sau pielea reg hashtioaga) pii ori (reg) ai zice ~pa pe (sau de) cap sau ai canta ~pa (la pat ori aghiosul) A muri. 5 (Pop; ie) Ai shedea ~pa la cap A fi pe moarte. 67 (Pfm ie) A (i) se duce (sau ai merge cuiva) vestea (reg buhul) k de ~ tuns (A se face sau) a produce mare zarva in jurul cuiva sau a ceva. 8 (Pfm; iae) A starni mare valva cu o fapta neobishnuita. 9 (Pfm; ie) Ai fi (cuiva) ~ A domina pe cineva. 10 (Pfm; iae) A tempera pe cineva. 11 (Pfm; iae) A face pe cineva inofensiv. 12 (Pfm; iae) A invatza minte pe cineva. 13 (Pfm; iae) A rezolva o situatzie dificila. 14 (Pfm; ie) Ashi gasi ~pa Ashi gasi nashul. 15 (Icn; ie) A calca pe ~ A da semne de seriozitate ispirand incredere. 16 (Pfm; iae) A face pe grozavul. 17 (Pfm; ie) A se uita (la cineva) k dracul la ~ A se uita urat la cineva 18 (Pfm; ie) A se tzine dupa cineva k dracul dupa (sau de) ~ A se tzine pretutindeni dupa cineva. 19 (Pfm; ie) A fugi k de ~ tuns A evita pe cineva. 20 (Pfm; ie) A trai k dracul cu ~pa A nu se intzelege cu cineva. 21 (Reg; ie) A fi botezat de un ~ beat A fi nebun. 22 (Pfm; ie) A avea burta de ~ A fi foarte gras. 23 (Pfm; iae) Se spune despre un om care mananca foarte mult. 24 (Reg; ie) Vorba de ~ ostenit Flecareala. 25 (Ivr) Femeie cu functzie de preot. 26 (Reg; la dansul popular calusharii) Calushar care in unele regiuni poarta pe cap un potcap de hartie shi executa singur unele figuri ale jocului. 27 Carte de joc avand imprimata pe una din partzi o imagine asemanatoare cu a unui preot (1) Si: rege riga (inv) crai. 28 (Is) ~pa prostul Joc de cartzi in care pierde jucatorul care ramane cu popa¹ (26). 29 (Reg ics) Uite ~pa nu e ~pa Joc de cartzi in care jucatorii fac sa apara shi sa dispara popa¹ (26). 30 (Pfm; ie) A umbla cu uite ~pa nu e ~pa A umbla cu shmecherii. 31 (Pfm; iae) A fi foarte inconsecvent. 32 (Reg; is) ~pa Ianush Joc de cartzi nedefinit mai indeaproape. 33 Cea mai mare shi mai valoroasa piesa la jocul de popice in jurul careia sunt ashezate intro anumita ordine celelalte piese. 34 (Reg) Persoana care serveshte mingea la oina. 35 (Reg; ics) Dea ~pa Dea pietricelele. 36 (Mol) Post³. 37 (Mol; d. alimente; ila) De ~ De post³. 38 (Mol; d. zile saptamani; perioade; ial) In care se posteshte. 39 (Iht; reg) Zglavoaca (Cottus gobio). 40 (Ent; reg) Cosash (Lacustra cantans). 41 (Ent; reg) Grangoasha (Gymnopleurus pilularius). 42 (Ent; reg) Barbatush al unei insecte care copiii il infig intrun batz k sa zbarnaie la jocul zbarnaitoarea. 43 (Ent; reg; ic) ~patziganilor Greier de camp (Gryllus campestris). 44 (Bot; reg; lpl) Zbarciog (Morchella esculenta). 45 (Bot; reg) Craitza (Tagetes erecta).46 (Bot; reg) Planta nedefinita mai indeaproape.

popa² sm vz pop¹

PÓPA popi s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plati k popa = a plati sigur (shi pana la ultimul ban). A (i) se duce (sau ai merge) cuiva vestea (sau buhul) k de popa tuns = a starni valva cu o fapta neobishnuita; a se face mare zarva in jurul cuiva sau a ceva. Ashi gasi popa = a gasi pe cineva care nul potzi birui inshela amagi domina; a i se infunda cuiva. Ai fi (cuiva) popa = a domina a tempera (pe cineva) a face (pe cineva) sa se cumintzeasca ai veni (cuiva) de hac; a invatza (pe cineva) minte. A calca a popa = a) (mai ales la forma negativa) a da semne de seriozitate a inspira incredere; b) ashi da aere ifose a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cartzile de joc care are imprimata pe una dintre partzi o imagine asemanatoare cu a unui rege; riga crai rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cartzi in care pierde jucatorul care ramane cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa nu e popa se spune despre o persoana nehotarata sau care manifesta o atitudine inconsecventa schimbandushi ushor parerile felul de a gandi sau de a actziona. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. Din sl. popŭ.

PÓPA popi s. m. I. 1. (Popular sau familiar; uneori ou sens depreciativ) Preot. Vi se impotriveshte popa deputatul cel mai statornic in sate al starilor pe loc. ARGHEZI P. T. 12. Un sarut pacat sa fie? Numai popa sa nul shtie Caci te sperie cu iadul. COSHBUC P. I 99. In veshmint de catifele un bondar rotund in pintec Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87. Datzi popa pintenii shi bate iapa cu calciiele se zice cuiva care a imprumutat un lucru shi nul mai primeshte inapoi. ◊ Expr. A plati k popa = a plati sigur. Burta de popa v. burta. A i se duce (sau ai merge) cuiva vestea k de popa tuns = a stirni vilva cu o isprava neobishnuita. La iad ai tras un guleai (= chef) de tzi sa dus vestea k de popa tuns. CREANGA P. 319. Calca a popa se spune despre cel care prin anumite atitudini purtari sau inclinari are asemanari cu un preot. SHapoi intrat in asemenea shcoala mai numai barba shi punga bato pustia te facea sa calci a popa! CREANGA A. 86. Ashi gasi popa = ashi gasi nashul v. nash. Se vede k pin’acuma lea fost shi lor veleatul. Cu Ivan shiau gasit popa. CREANGA P. 305. Ai fi cuiva popa = ai veni cuiva de hac a invatza pe cineva minte; a fi nashul cuiva v. nash. Bine k shtiu. K dacai vorba pe asha apoi eu tzis popa. REBREANU I. 57. Ashteapta cirjaliule k eu itzi sint popa deacu. ALECSANDRI T. 636. Nu e (bun) de... cum nu sint eu de popa = nu e de loc potrivit indicat pentru o munca sau o sarcina. Cum nus eu popa (sau cum nu mie mie a ma face popa) se zice k asigurare k un lucru nu poate fi facut nu se va face nu se va intimpla. Nu iei tu pe Ilinica cum nus eu popa. VLAHUTZA N. 129. Cit cei pe car bade zise Oshlobanu caruia nui era a cumpara lemne cum nu mie mie acum a ma face popa. CREANGA A. 82. A da ortul popii v. ort. ♦ Compus: sapunulpopii = odagaci. 2. Numele uneia dintre cartzile de joc; riga rege crai. Dami un zece ochi un popa o preoteasa sau orice alta carte. FILIMON C. 154. ◊ Popaprostul = numele unui joc de cartzi. Uite popa nu e popa = numele unui joc de cartzi; p. e x t. se spune cind o situatzie se schimba in fiecare moment sau cind cineva ishi schimba spusele in fiecare moment; cind asha cind asha ba e alba ba e neagra. Multzi tzarani dupa ce vindeau vita ori ce aveau in car pierdeau apoi tot in obor totzi banii la «uite popa nu e popa». CAMIL PETRESCU O. II 49. II. (La jocul de popice) Popicul cel mai mare care se ashaza in mijlocul celorlalte.

PÓPA ~i m. 1) (mai ales in biserica ortodoxa) Slujitor al cultului; preot. ◊ A da ortul (sau pielea) ~i a muri. Ai merge (sau a i se duce) vestea k de ~ tuns a se face cunoscut printro fapta reprobabila. 2) Carte de joc care este reprezentat chipul unui barbat in varsta cu coroana; rege. 3) Piesa cea mai mare care se pune in mijloc la jocul de popice. 4) pop. Snop care se pune cu spicele in jos in varful claii. [G.D. popii] /<sl. popu

popa m. 1. preot creshtin shi in special ortodox; a calca a popa a fi om de omenie; 2. Mold. post: zile de popa; 3. (in jocul de cartzi) craiu; 4. fig. meshter: las’ pe mine k eu i sunt popa de acum AL.; popabelea nenorocirea impelitzata: bre! astai Neaga popa belea! AL. [Slav. POPŬ (din lat. PAPA parinte)].

pópa m. pl. ĭ gen. al popiĭ saŭ al luĭ popa (lat. pŏpa servitor care ingrijea de foc tamiĭe apa vin shi vase la sacrificiĭ. Fiind m. o a ramas neprefacut in oa. De aci: vsl. popŭ bg. rus. pol. ung. pop). Vechĭ. Azĭ fam. saŭ ĭron. Preut creshtinesc orĭ paginesc: popa rusesc catolic turcesc. Riga rege la jocu de cartzĭ. Atzĭ merge vestea k de popa tuns a se raspindi foarte rapede vestea rea despre tine. A fugi k de popa tuns a evita grozav o persoana. A calca a popa a avea aer de om serios a inspira incredere a da semne de seriozitate; acest baĭat nu prea calca a popa. De azĭ in ainte eŭ is popa luĭ (saŭ eŭ ĭs popa) de azĭ in aintel invatz eŭ minte iĭ arat eŭ cum trebuĭe sa se poarte. Uĭte popa nu e popa un joc de sharlatan care face sa apara shi sa dispara popa (cartea de joc) purtare neserioasa cind hotarashtĭ revocĭ shi ĭar hotarashtĭ un lucru. K fuĭoru popiĭ de deeasupra invoĭeliĭ fara folos. K popa (adica „cum prezice popa”) cu sigurantza fara indoĭala: daca stricĭ ceva plateshtĭ k popa. Triv. Drum batut k shezutu popiĭ drum neted (pin aluz. la izbirea popiĭ de sha k popiĭ de tzara chear shi azĭ is in mare parte calaretzĭ). V. papa.

poapa sf vz popa¹ corectata

pop² sm vz popa¹

pópa s. m. g.d. art. pópii; pl. popi

pópa s. m. g.d. art. pópii; pl. popi

popa gen. popii

PÓPA s. 1. v. preot. 2. rege riga (inv.) crai. (~ la jocul de cartzi.) 3. (reg.) magar. (Snopul de grau numit ~.)

PÓPA s. v. masea post zglavoaca.

POPA s. 1. (BIS.) parinte preot (livr.) sacerdot. (A fost hirotonisit ~.) 2. rege riga (inv.) crai. (~ la jocul de cartzi.) 3. (reg.) magar. (Snopul de griu numit ~.)

popa s. v. MASEA. POST. ZGLAVOACA.

BRAULPÓPII s. v. calea lactee calealaptelui curcubeu.

CASHULPÓPII s. (BOT.; Malva rotundifolia) (reg.) nalba.

COAIELEPÓPII s. pl. v. clocotici clocotish spanz.

LINGURAPÓPII s. v. curcubetzea curcubetzica mormoloc piperullupului popilnic remf.

MARIAPÓPII s. v. bouldomnului boulluidumnezeu buburuza vacadomnului.

MATZAPÓPII s. v. cantarida cainelebabei gandacdefrasin omidaurs pisicapopii scolopendra.

PARASTASULPÓPII s. v. salbamoale vonicer.

PADUCHIIPÓPII s. pl. v. spanz.

PUICAPÓPII s. v. buburuza bouldomnului boulluidumnezeu vacadomnului.

PUICULITZAPÓPII s. v. buburuza bouldomnului boulluidumnezeu vacadomnului.

PUNGAPÓPII s. v. pungulitza traistaciobanului.

SCAUNULPÓPII s. v. arshinic.

briulpopii s. v. CALEALACTEE. CALEALAPTELUI. CURCUBEU.

CASHULPOPII s. (BOT.; Malva rotundifolia) (reg.) nalba.

coaielepopii s. pl. v. CLOCOTICI. CLOCOTISH. SPINZ.

lingurapopii s. v. CURCUBETZEA. CURCUBETZICA. MORMOLOC. PIPERULLUPULUI. POPILNIC. REMF.

mariapopii s. v. BOULDOMNULUI. BOULLUIDUMNEZEU. BUBURUZA. VACADOMNULUI.

mitzapopii s. v. CANTARIDA. CIINELEBABEI. GINDACDEFRASIN. OMIDAURS. PISICAPOPII. SCOLOPENDRA.

parastasulpopii s. v. SALBAMOALE. VONICER.

paduchiipopii s. pl. v. SPINZ.

puicapopii s. v. BUBURUZA. BOULDOMNULUI. BOULLUIDUMNEZEU. VACADOMNULUI.

puiculitzapopii s. v. BUBURUZA. BOULDOMNULUI. BOULLUIDUMNEZEU. VACADOMNULUI.

pungapopii s. v. PUNGULITZA. TRAISTACIOBANULUI.

scaunulpopii s. v. ARSHINIC.

pópa (pópi) s. m. 1. Preot. 2. Riga la jocurile de cartzi. 3. Popicul mare. 4. (Trans.) Snop care desavirsheshte stogul. 5. (Bucov.) Post. Megl. popa. Sl. popŭ (Miklosich Slaw. Elem. 38; Cihac II 277) din mgr. πάπας cf. bg. sb. cr. slov. ceh. pol. pop. Der. popa s. f. (inv. calugar); popesc adj. (sacerdotal); popeshte adv. (preotzeshte); popi vb. (a se face preot a intra in biserica a se hirotonisi); popici s. m. (Olt. preot tinar); popie s. f. (preotzie); popime s. f. (preotzime); popirtzac s. m. (popoiac; par; stirpitura); popoiac s. m. (preot tinar); protopop s. m. (protoiereu) din mgr. πρωτοπαπᾶς in parte prin intermediul sl. protopopŭ; protopopeasa s. f. (nevasta de protopop); protopopie s. f. (protoierie); raspopi vb. (a parasi preotzia) cf. sb. raspopiti; raspopa s. m. (preot dat afara din sau care a abandonat preotzia).

pópa popi s.m. 1. Preot: „Cacolos doi popt’i unitzi / Cununa pe cei fugitzi” (Calendar 1980: 86). Popi unitzi = preotzi grecocatolici. 2. Snopul de grau din varful claii (ALR 1956: 60). 3. Fir de iarba sau de malai ramas netaiat pe holda: „Intoarnate cu secerea k tzo ramas dupa tine un pop” (Faiciuc 2008). ♦ (onom.) Pop Popa Popan Popean nume de familie (28.946 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din sl. popŭ (Miklosich Cihac cf. DER; DEX MDA) < lat. popa „servitor care ingrijea de instrumentele utilizate la sacrificii” (Scriban).

pópa popi s.m. 1. Preot: „Cacolos doi popt’i unitzi / Cunune pe cei fugitzi” (Calendar 1980: 86). Popi unitzi = preotzi grecocatolici. 2. Snopul de grau din varful claii (ALR 1956: 60). Din sl. popŭ.

a da ortul popii expr. a muri.

a plati k popa expr. a plati sigur pana la ultimul ban.

a umbla cu uite popa nu e popa expr. a fi inconsecvent a fi nehotarat ashi schimba cu ushurintza parerile modul de a gandi shi de a actziona.

jargoane de popa de tzara expr. povestiri sau intamplari shtiute de toata lumea.

popa prostu’ expr. joc de cartzi din repertoriul ludic al copiilor mici.