CRAI crai s. m. 1. (In basme) Imparat rege domnitor. ◊ Trei Crai de la Rasarit = magi din Rasarit care au vestit nashterea lui Isus. ◊ Compus: Crainou = Luna in prima ei faza cand are forma unei seceri subtziri; lunanoua. 2. Barbat ushuratic care se tzine de chefuri de aventuri amoroase etc.; craidon. ◊ Crai de Curtea veche = haimana pungash derbedeu desfranat. Din sl. kralĭ.

crai sm [At: PALIA (1581) 54/9 / V: ~alau / Pl: ~ / E: vsl краль] 1 (Ivp) Rege. 2 (Ivp) Imparat. 3 (Inv) Principe domnitor al Ardealului. 4 (Inv) Domnitor. 5 (Pop; ie) Nu e un cap de ~ Nu e un lucru de mare pretz. 6 (Fig) Stapanitor. 7 (Fig) Mai mare peste ceilaltzi membri ai colectivitatzii. 8 (Orn; ic) ~ul pasarilor Pitulice (Tragladites tragladefes).9 (Orn; ic) Puiul ~ului Pantzarush. 10 (ivr; ic) ~nou Rege. 11 (Ivr; iae) Mire. 12 (Ast; pop; iae) Luna in primul patrar. 13 (Ast; pop; ic) ~vechi Luna plina. 14 (Ic) ~deroua Personaj legendar care umbla numai noaptea pe roua shi daca este surprins de soare se evapora k roua. 15 (Ent; ic) ~ulbroashtei Libelula. 1 (Pop; ic) ~verde Ramura verde simbol al norocului. 17 (Bis; ie) Trei ~ de la rasarit Cei trei magi care sau inchinat Mantuitorului dupa nashtere. 18 (Ast; pop; pan; ias) Constelatzia Orion. 19 Fiecare dintre cele trei personaje care joaca rolul magilor in piesa de teatru popular numita Irozii. 20 (Pex; art; lpl) Irozii. 21 (Pex; art; lpl) Colindatori cu steaua. 22 (Pex) Vataf al calusharilor. 23 (Pex) Capetenie a feciorilor dintrun sat. 24 (Pex) Capetenie a unui joc de copii. 25 (Ics) Dea ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 26 (Reg) Riga la jocul de cartzi. 27 (Inv; is) ~ nou sau ~ de Curteaveche (sau de Curteaarsa) Haimana care se adapostea intre ruinele Curtzii Domneshti din Bucureshti. 28 (Ias) Hotzoman. 29 (Ias) SHtrengar. 30 (Ias) Desfranat. 31 (Inv; ioc mosh) Tanar. 32 Batran care vrea sa para tanar. 33 Barbat ushuratic care are multe aventuri amoroase Si: craidon. 34 (Pex; rar) Betziv. 35 (Bot; reg) Floare de gradina nedefinita mai indeaproape Cf craitza. 36 (Ivr; mgm) Fisc.

CRAI crai s. m. 1. (Astazi poetic sau in basme) Imparat rege domnitor. ◊ (Cei trei) crai de la rasarit = magi. ◊ Compus: crainou = luna in prima ei faza cand are forma unei seceri subtziri; lunanoua. 2. Barbat ushuratic care se tzine de chefuri de aventuri amoroase etc.; craidon. ◊ Crai de curte veche = haimana pungash derbedeu desfranat. Din sl. kralĭ.

CRAI crai s. m. 1. (Astazi numai poetic sau in basme) imparat rege domnitor. Verii adica feciorii craiului shi fetele imparatului nu se vazuse niciodata de cind erau ei; shi asha veni imprejurarea de nici ImparatulVerde nu cunoshtea nepotzii sai nici craiul nepoatele sale. CREANGA P. 183. O tu crai cu barban noduri k shi ciltzii cind nui perii Tu in cap nu ai grauntze numai pleava shi puzderii. Binetzi pare sa fii singur crai batrin fara de mintzi Sa oftezi dupa ta fata cu ciubucul intre dintzi? EMINESCU O. I 83. ◊ Fig. De huzur is roshi obrajii Doarme lenesh craiul Soare. GOGA C. P. 81. Apusul joaca intrun potop de para: Se duce craiul zilelor de vara Spre alte lumi departen fundul vaii. IOSIF P. 33. Crainou = luna in prima ei faza cind are forma unei seceri subtziri; lunanoua. Deodata prin arcadele ferestrelor... sa aratat crainou sub luceafarul de sara. SADOVEANU D. P. 127. Crainou le suridea la totzi shi se pleca spre sfintzit. SANDUALDEA D. N. 220. Cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise Iar glasui jalnic asha cinta: «Crainou stralucitei Plinsa mai gasit Cu ginduri mihnite Cu chipul cernit». ALECSANDRI P. I 21. Crai de pica = numele unei cartzi de joc. [imparatul] pe capui poarta mitra Poartun schiptru shalt nimica K shi craiul cel de pica. EMINESCU L. P. 146. 2. Barbat ushuratic careshi pierde vremea tzininduse de chefuri shi de femei. Biata mea sora... a cazut pe mina unui vulgar crai a unui donjuan fara scrupule. SEBASTIAN T. 360. Crai de curtea veche = haimana pungash derbedeu desfrinat.

CRAI ~ m. 1) inv. (in unele state feudale) Conducator absolut al tzarii; riga; rege; monarh; suveran; imparat. 2) fig. Barbat ushuratic care se tzine de chefuri shi de aventuri amoroase; craidon. 3) reg. (la jocul de cartzi) Figura care are imprimata pe ea chipul unui barbat cu coroana; rege; popa. /<sl. krali

1) craĭ m. pl. tot asha (vsl. bg. sirb. kralj rege d. vgerm. Karal Karl Carol cel Mare al Francilor care ĭa invins de multe orĭ pe Slavĭ; ceh. král pol. król rus. kórolĭ ung. király alb. kralĭ turc. kyral kral mgr. krális principele Serbiiĭ Bulgariiĭ saŭ Ungariiĭ. Cp. cu tzar). Vechĭ. Rege saŭ domn. Riga popa (la cartzile de joc). Azĭ. Berbant shtrengar craidon. Ceĭ treĭ craĭ de la rasarit magii care aŭ venit sa se inchine luĭ Hristos cind s’a nascut.

2) craĭ n. pl. inuz. urĭ (vsl. kraĭ „margine mal splaĭ” bg. „sfirshit capat” rus. „margine tzara regiune”. V. craĭna). Craĭ nou luna noŭa prima margine care se arata a luniĭ.

craiu m. 1. rege (invechit): cei trei crai dela rasarit (v. mag); craiu nou luna noua (cand are forma de corn sau de secera) la care se roaga fetele shi flacaii pentru implinirea dorintzelor lor; 2. carte de joc ce reprezinta un rege in fiecare coloare: un craiu de pica; om desfranat shtrengar (cf. betziv imparatesc): craiu de CurteaVeche. [Slav KRALĬ din germ. Karl. Carol Magnu al carui nume deveni tipic (k mai inainte Cezar) spre a desemna pe suverani; pentru numele de craiu nou cf. pol. ksienzyc luna noua (lit. craishor) luna de zile fiind de genul masculin in limbile slavice].

maruntzicacraiului f. un fel de hora shi melodia dupa care se joaca.

Piatra lui Craiu f. pisc in jud. Muscel: 2180 m.

PiatraCraiului (Királykö) n. massiv in muntzii Barsei cu un aspect prapastios: 2441 m.

crai s. m. pl. crai art. crái

crai s. m. pl. crai art. crái

crai

craiu ai.

CRAI s. v. afemeiat.

CRAI s. v. boishtean cap incoronat carmuitor conducator domn domnitor imparat monarh popa rege riga stapanitor suveran voda voievod.

CRAI s. afemeiat (pop. shi fam.) berbant craidon muieratic (pop.) muierce (prin Transilv.) babalau (fam.) donjuan (glumetz) shtrengar. (E un mare ~!)

crai s. v. BOISHTEAN. CIRMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR. IMPARAT. MONARH. POPA. REGE. RIGA. STAPINITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

crái s. m. (Numai in expresia crai nou) Luna noua. Sl. krai „margine” (Scriban) cf. bg. rus. krai „extrema” mag. karej „coltz de piine.” Dictzionarele confunda de obicei acest cuvint cu urmatorul. Cf. craina.

crái (crái) s. m. 1. Rege domnitor. 2. Mag. 3. (La cartzile de joc) Rege. 4. Capetenie conducator al diferitelor asociatzii. 5. Vagabond golan haimana. 6. Barbat ushuratic caruia i plac aventurile amoroase donjuan. Sl. kralĭ „rege” (Miklosich Slaw. Elem. Miklosich Lexicon 308; Cihac II 80; Meyer 203; Berneker 573) din germ. Karl: este numele lui Carol cel Mare considerat drept suveran prin autonomazie. Cf. mag. király alb. kralj ngr. ϰράλις tc. kiral (din mag.). Der. craishor s. m. (dim. al lui crai; printz; haimana; pasare aushel; varietate de pastrav Salmo trutta; varietate de struguri); craitza s. f. (regina; printzesa; regina albinelor; la cartzile de joc regina; trandafir de India Tagetes erecta; varietatzi de pere struguri ciuperci) cf. bg. cralica sb. kraljica deshi poate fi vorba de o der. interna; craielici s. m. (planta lupoaie Orobancha caryophyllacea) din sb. kraljic „printz”; craietz s. m. (nume dat mai multor peshti mici de riu); craiasa s. f. (regina; zina); craiesc adj. (regesc imparatesc; de haimana; de donjuan); craieshte adv. (regeshte; k o haimana); craie s. f. (regat imparatzie; domnie); craime s. m. (multzime de crai; multzime de haimanale); craiet s. n. (multzime de haimanale); crai vb. (a domni); crailic s. m. (curtare galanterie; viatza de haimana); craidon s. m. (crai donjuan) a carui formatzie este putzin clara (dupa Diculescu Originile limbii romane Bucarest 1907 shi DAR de la crai shi domn). Evolutzia de la „rege” la „donjuan” se explica in general prin imprejurarea k ruinele palatului domnesc din Bucureshti au folosit in a doua jumatate a sec. XVIII drept han pentru divershi vagabonzi care se distingeau de obicei cu numele de Craii de la CurteaVeche. Aceasta explicatzie este posibila dar nu cu totul sigura (ideea de „rege” nu este fireasca in legatura cu un palat unde nau existat niciodata regi). Este vorba mai curind de un sens inv. shi disparut al lui crai care trebuie sa fi insemnat shi „vestitor” cf. crainic sp. rey de armas fr. roi d’armes etc. Deoarece crainicii faceau multe drumuri este fireasca evolutzia la „vagabond” shi de aici la „haimana” shi „golan derbedeu”; cf. paralelismul cu der. lui crainic.

PADUREA CRAIULUI Muntzii ~ culme muntoase in NV Mtzilor Apuseni orientata NVSE marginita de depr. VadBorod (in N) shi depr. Beiush (in S) alcatuita din calcare mezozoice shi roci vulcanice neogene. Alt. max.: 1.015 m (vf. Hordincusha). Nod hidrografic. Depozitele calcaroase mezozoice au dat nashtere unui relief carstic (peshterile Vadu Crishului Meziad Vantului). Expl. de bauxita (Zece Hotare Roshia). Turism.

PIATRA CRAIULUI masiv muntos in E Carpatzilor meridionali in SV depr. Brashov intre valea Barsei la N culoarul BranRucar la E shi valea Dambovitzei la V; alcatuit din calcare jurasice shi conglomerate cretatice. Alt. max.: 2.238 m (vf. La Om sau Piscul Baciului). Are aspectul unei creste inalte orientata NESV lunga de 25 km. Forme carstice (peshteri chei doline lapiezuri sh.a.); o mare suprafatza de grohotish pe latura de E. Prezinta mai multe varfuri ascutzite (La Om TZimbalu Mic 2.198 m Turnu 1.923 m sh.a.) forme insolite rezultate in urma actziunii de eroziune (hornuri trene deluvioproluviale) shi o suita de trepte numite „braie” sau „politze” structurale. Inclusa in Parcul natzional P.C. (14.800 ha) care cuprinde shi un complex de chei din culoarul RucarBran (cheile Brusturelui cheile Dambovitzei cheile Dambovicioarei cheile Ghimbavului sh.a.). In cadrul parcului se afla o rezervatzie naturala complexa floristica shi faunistica cuprinzand diverse raritatzi floristice printre care garofitza Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) endemism strict local omagul macul galben sangele voinicului sh.a. Tot aici se gasesc numeroase plante ocrotite k de pilda floarea de coltzi smirdarul bulbucul de munte sh.a. relicte glaciare (Ligularia sibirica) shi alte plante rare. Fauna este abundenta specialishtii considerand k aici se afla una dintre cele mai mari concentrari de urs brun lup shi ras din Europa ceea de a determinat includerea Parcului natzional P.C. in programe speciale de cercetare. Se mai intalnesc shi cocoshul de munte capra neagra acvila de stanca sh.a. specii ocrotite de lege. Printre formele carstice se remarca Cerdacul Stanciului (o arcada cu diametrul de 8 m) avenul Vladushca avenul de sub varful Grind. Alpinism; importantza turistica.

crai de curte veche expr. haimana.