PARÍNTE parintzi s. m. 1. (La pl.) Tata shi mama. ♦ Fiecare dintre cei doi parintzi (1). ◊ (La pl.) Stramoshi strabuni. 2. Barbat considerat in raport cu copiii sai; tata. ♦ Fig. Indrumator calauzitor protector spiritual calugar. 3. Fig. Fondator intemeietor initziator (al unei shtiintze al unei mishcari culturale etc.). ♦ Parintzii Bisericii = invatzatorii shi scriitorii vechii Biserici creshtine k martori shi reprezentantzi cu autoritate ai traditziei doctrinare a Bisericii care pe baza scripturilor shi a traditziei au elaborat ansamblul doctrinelor creshtinismului. 4. Fig. (in limbajul bisericesc) Dumnezeu (k protector al oamenilor). ♦ SHef al religiei creshtine intemeietor sau conducator al Bisericii creshtine. ◊ (Prea) sfantul parinte = papa. 5. Fig. Preot. Lat. parens ntis.

parinte sm [At: PSALT. HUR. 36^v/119 / Pl: ~ntzi / E: ml parens ntis] 1 (Lpl) Tata shi mama. 2 (Ila) Sarac de ~ntzi Orfan. 3 (Is; pfm) Ultimul la ~ntzi Ultima rezerva de bani. 45 (Rar; lsg) Fiecare dintre cei doi parintzi (1) (consideratzi impreuna sau) formand o unitate. 6 Stramoshi. 7 Barbat considerat in raport cu copiii sai. 8 (La Vc) Termen cu care copilul se adreseaza acestui barbat Si: tata. 9 (Ie) De cand teau facut doi ~intzi Niciodata. 1011 Cap (barbatesc) al familiei. 12 (Fig) Indrumator. 13 (Fig) Protector. 14 (Reg; is) ~ sufletesc Nash. 15 (Fig) Conducator. 16 (Fig) Fondator al unei shtiintze al unei mishcari culturale etc. Vz creator initziator intemeietor. 17 (Bis; fig; cu determinarile „milostiv” „ceresc” „veshnic” „atottziitor”) Dumnezeu. 1819 (Intemeietor sau) conducator al bisericii creshtine. 20 (Fig) Preot. 21 (Fig) Calugar.

PARÍNTE parintzi s. m. 1. (La pl.) Tata shi mama. ♦ Fiecare dintre cei doi parintzi (1). ◊ (La pl.) Stramoshi strabuni. 2. Barbat considerat in raport cu copiii sai; tata. ♦ Fig. Indrumator calauzitor protector spiritual. 3. Fig. Fondator intemeietor initziator (al unei shtiintze al unei mishcari culturale etc.). 4. Fig. (In limbajul bisericesc) Dumnezeu (k protector al oamenilor).** SHef al religiei creshtine intemeietor sau conducator al Bisericii creshtine. ◊ (Prea) sfantul parinte = papa. 5. Fig. Preot. Lat. parens ntis.

PARÍNTE parintzi s. m. 1. (Cu o nuantza de solemnitate de respect) Tata. Ia aminte copilule sauzi cea spus parintele tau! SADOVEANU O. III 104. Fiul craiului... incepe a plinge in inima sa lovit fiind in adincul sufletului de apasatoarele cuvinte ale parintelui sau. CREANGA P. 189. ◊ Parinte de familie = cap de familie. Era parintele de familie din tren de astatoamna. C. PETRESCU C. V. 184. 2. (La pl.) Tata shi mama. Parintzii mei voiau sa faca din mine un om de lume. GALACTION O. I 56. Aici la leganat Maicutza lui shiaici in sat Sint mortzi parintzii lui! COSHBUC P. I 232. SHi era una la parintzi SHi mindran toate cele. EMINESCU O. I 167. Ci eu mam gindit Peste negri muntzi La dragi de parintzi. TEODORESCU P. P. 46. Parintzi buni v. bun (VII). ♦ Stramoshi strabuni. V. batrin Sint copilul unui neam sarac Bietzi romini ce scormonesc pamintul Undeshi au parintzii lor mormintul. BENIUC V. 10. Caci te iubeam cu ochi pagini SHi plini de suferintzi Ce mii lasara din batrini Parintzii din parintzi. EMINESCU O. I 192. Deschid sinta carte unde se afla inscrisa gloria Rominiei k sa pun inaintea ochilor fiilor ei citeva pagini din viatza eroica a parintzilor lor. BALCESCU O. II 25. 3. Intemeietor (al unui neam al unei familii); creator initziator fondator (al unei shtiintze al unei mishcari culturale literare etc.). Herodot e supranumit parintele istoriei. 4. Termen cu care se adreseaza cineva preotzilor shi calugarilor (invechit rar shi altor persoane). Apoi ce sa facem domnule parinte raspunse primarul. REBREANU I. 22. De treaba ofitzer satzi spun drept! De aseara de cind a tras in gazda la noi... tot parinte ispravnice mio zis. ALECSANDRI T. I 198. Ce zici parinte? zise sarmana femeie inturninduse cu ochi lacrimatori spre mitropolitul. NEGRUZZI S. I 162. ◊ (K epitet) Parintele Naie era inzestrat de mic cu o voce pentru teatru. ARGHEZI R. T. 5. ♦ Preot calugar. Siliram treptele spre arhondaric shi parintele se apleca spre noi cu luminarea k sa ne vada de aproape. SADOVEANU O. VII 182.

PARÍNTE ~tzi m. 1) Barbat in raport cu copiii sai. 2) la pl. Tata shi mama. 3) mai ales la pl. Persoana care apartzine generatziilor precedente; stramosh; strabun. 4) fig. Persoana care a pus temelia unui domeniu de activitate; intemeietor; fondator. 5) fig. (folosit shi k adresare catre un preot sau un calugar) Indrumator spiritual. /<lat. parens ~tis

parinte m. 1. tata (cu o nuantza de solemnitate): a fost un adevarat parinte pentru mine; 2. titlu de onoare dat preotzilor si calugarilor: lasa grija sfintzilor in seama parintzilor EM.; 3. cel ce a facut mult pentru binele public: parintele poporului; 4. creator fundator: Herodot e parintele istoriei; 5 pl. tata shi mama: parintzii noshtri; parintzii conscrishi senatorii in Roma antica; sfintzii Parintzi cei mai ilushtri invatzatzi ai Bisericii creshtine ale caror scrieri au un caracter dogmatic. [Lat. PARENTEM].

parínte m. (lat. parens ĕntis d. párere a nashte; it. pg. parente fr. parent sp. pariente. V. ovipar). Tata (in stil solemn). Titlu respectuos adresat preutzilor shi calugarilor. Creator fundator: Ipocrate e parintele medicineĭ. Pl. Tata shi mama: parintziĭ meĭ. Parintziĭ Bisericiĭ apostoliĭ mariĭ teologĭ care aŭ lasat scrierĭ monumentale. Parintziĭ conscrishĭ senatoriĭ vechiĭ Rome.

parínte s. m. pl. paríntzi

parínte s. m. pl. paríntzi

PARÍNTE s. 1. v. tata. 2. (la pl.) (fam.) batrani (pl.). (Ce fac ~tzii tai?) 3. (la pl.) v. stramoshi (pl.). 4. v. preot. 5. (BIS.) calugar monah. 6. v. Dumnezeu.

PARINTE s. 1. tata (frantzuzism) papa (inv. shi pop.) taica (pop.) tatin (inv. shi reg.) nene (reg.) tataie (prin Mold.) babak babaie (Munt Olt. Dobr. sudul Mold. shi sudul Transilv.) tete (fam.) batrinul (art.) tati (arg.) puriu. 2. (la pl.) (fam.) batrini (pl.). (Ce fac ~i tai?) 3. (la pl.) strabuni (pl.) stramoshi (pl.). (~i noshtri din alte vremuri.) 4. (BIS.) popa preot (livr.) sacerdot. 5. (BIS.) calugar monah. 6. (BIS.) atotputernicul (art.) creatorul (art.) divinitate domnul (art.) dumnezeire dumnezeu providentza puternicul (art.) stapinul (art.) tatal (art.) ziditorul (art.) (in limbajul bisericesc) preainaltul (art.) preaputernicul (art.) (inv. shi pop.) pronie (pop.) sfintul (art.) sintul (art.) (inv.) atottziitorul (art.) tvoretz zeu.

parínte (paríntzi) s. m. 1. Tata. 2. Titlu de reverentza pentru clerici. 3. (Pl.) Stramoshi; tata shi mama. Mr. p(a)rinte. Lat. parentem (Pushcariu 1271; CandreaDens. 1338; REW 6233) cf. alb. printz pl. përinthë (Philippide II 650) it. port. parente prov. cat. paren fr. parent sp. pariente. Uz general (ALR I 151). Der. parintesc adj. (patern; familial); parinteshte adv. (k un parinte; cu dragoste); parintzie s. f. (inv. paternitate).

parínte parintzi s. m. 1. (La pl.) Tama shi mama. ♦ Stramoshi strabuni. 2. Barbat considerat in raport cu copiii sai; tata. ♦ (Fig.) (Adesea determinat de „sufletesc” „spiritual”) Indrumator calauzitor. ♦ Titlu onorific purtat de episcopii din Orient in primele secole ale creshtinismului. ◊ Parinte apostolic = autor de opere teologice scrise la sfarshitul sec. I shi in prima jumatate a sec. 2 d. Hr. care a cunoscut pe apostoli sau a fost discipol apropiat al acestora. ◊ Parinte bisericesc = autor de opere teologice a carui invatzatura reflecta fidel doctrina Bisericii a dus o viatza sfanta este recunoscut de intreaga Biserica shi a trait pana in anul 750 d. Hr. cand moare sf. Ioan Damaschin ultimul parinte bisericesc. Romanocatolicii acorda acest nume shi unor scriitori din sec. 9 shi 10. Ceilaltzi autori care au trait in aceeashi perioada de timp dar nu indeplinesc aceste conditzii sau indeplinesc o parte a lor se numesc scriitori bisericeshti sau scriitori creshtini. ◊ „Parintele parintzilor” v. Grigorie de Nissa. ◊ (Reg.) Parinte sufletesc = nash. 3. Fig. Fondator initziator intemeietor (al unei mishcari culturale al unei shtiintze etc.). 4. Fig. (Determinat prin „milostiv” „ceresc” „atottziitor” „veshnic” etc.) Dumnezeu. ♦ (Determinat prin „sfant” sau „nostru” urmat de numele propriu) Intemeietor sau conducator al religiei creshtine. 5. Fig. Preot calugar. Din lat. parens ntis.

PARÍNTE (lat. parens ntis) s. m. 1. Barbat considerat in raport cu copiii sai; tata; (la pl.) tata shi mama in raport cu copiii. ♦ Stramoshi strabuni. 2. Intemeietor al unui neam; initziator fondator al unei shtiintze al unei mishcari culturale etc. ♦ Parintzii Bisericii = invatzatorii shi scriitorii vechii Biserici creshtine k martori shi reprezentantzi cu autoritate ai traditziei doctrinare a Bisericii care pe baza scripturilor shi a traditziei au elaborat ansamblul doctrinelor creshtinismului. Ei nu sunt doar episcopi shi scriitori ci se disting prin valoarea doctrinei lor prin sfintzenia vietzii lor shi aprobarea Bisericii. Epoca P.B. incepe in sec. 2 cu parintzii apostolici shi se incheie in sec. 7 shi 8 cu Grigorie cel Mare in Occident shi Ioan Damaschin in Rasarit. ◊ Parintzii Apostolici = grup de scriitori creshtini care au fost ucenici directzi ai sfintzilor apostoli ori ai ucenicilor acestora au inregistrat ultimele ecouri ale generatziei apostolice shi ale caror scrieri au fost considerate multa vreme egale in rang cu cele canonice din „Noul Testament” unele fiind chiar introduse temporar in canon (Clement Romanul Ignatie Teoforul Policarp Barnaba sh.a.). Notziunea shi titlul de p. a. au aparut in sec. 17 la savantul francez Jean B. Cotelier care a editat pentru prima oara impreuna acele scrieri. ◊ Parintzii Capadocieni (sau Neonicenieni) = parintzi ai Bisericii care shiau desfashurat activitatea literara shi pastorala in Capadocia (Vasile de Cezarea Grigorie de Nazianz Grigorie de Nyssa) shi au explicat „dogma de la Niceea” raportul dintre substantza divina unica shi cele trei persoane ale Treimii. Cu ei sunt stabilite definitiv doctrinele de baza ale creshtinismului shi terminologia trinitariana. V. shi patristica. 3. Preot calugar.