CALÚGAR calugari s. m. I. Barbat care a facut legamant sa duca o viatza religiosascetica shi care traieshte intro comunitate manastireasca; monah. II. Instalatzie hidrotehnica cu ajutorul careia se poate evacua apa din heleshteie lacuri sau bazine artificiale in vederea primenirii ei. Din sl. kalugerŭ.

calugar sm [At: (a. 1632) EUSTRATIE ap. GCR I 78/1 / Pl: ~i (inv) ~gheri / E: vsl калугеръ калогеръ ngr ϰαλόγηρος] 1 Barbat care a facut legamant sa duca o viatza religiosascetica shi care traieshte intro comunitate manastireasca Si: monah. 2 (Ie) A se tzine (dupa cineva) k dracul dupa ~ A se tzine insistent dupa cineva. 3 (Ics) Maica shi ~ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 4 (Pan) Om care duce o viatza retrasa shi infranata caruia nui place contactul cu lumea Si: monah pustnic. 5 (Lpl; maa) Dans nedefinit mai indeaproape. 6 (Lpl; maa) Melodie dupa care se executa acest dans. 7 (Lpl; maa) Dans impreuna cu melodia. 8 (Teh) Instalatzie hidrotehnica cu ajutorul careia se poate evacua apa din eleshteie lacuri sau bazine artificiale in vederea inlocuirii ei cu alta curata. 9 (Bot; reg) Calomfir (1) (Chrysantemum balsamita).

CALÚGAR calugari s. m. I. Barbat care a facut legamant sa duca o viatza religiosascetica shi care traieshte intro comunitate manastireasca; monah. II. Instalatzie hidrotehnica cu ajutorul careia se poate evacua apa din heleshteie lacuri sau bazine artificiale in vederea primenirii ei. Din sl. kalugerŭ (< gr.).

CALÚGAR ITZA calugari itze s. m. shi f. Persoana care traieshte intro comunitate manastireasca. V. monah pustnic sihastru. Un calugar scobora incet pe poteca la vale cu o mare shi umflata traista la shold. HOGASH M. N. 111. Pustnicul... chemase pe toate calugaritzele la ascultare. ISPIRESCU L. 30. Calugarul ce shedea in acea chilie era un om k de sheizaci de ani cu barba alba shi lunga pina la briu. ALECSANDRI C. 27. Accentuat shi: (f.) calugarítza.

CALÚGAR calugari s. m. Barbat care traieshte intro comunitate manastireasca. Slav (v. sl. kalugerŭ < gr.).

CALÚGAR ~i m. Barbat care face parte dintro comunitate manastireasca; monah. /<sl. kalugeru

calugar m. om care s’a lepadat de ale lumii shi duce o vieatza pioasa intr’o manastire. [Gr. KALOGHÉRAS lit. bunul batran nume onorific k shi preot].

calúgar m. pl. arĭ (ngr. kalógeros shi kalógiros dial. kalúgeros d. vgr. kalós géras fericit in etate; vsl. kalugerŭ shi kalogerŭ). Monah om retras la minastire shi imbracat in rasa. In Olt. are. V. pustnic schimnic sihastru anahoret eremit ascet shi cenobiŭ.

Misail Calugarul m. V. Eustratie.

calúgar s. m. pl. calúgari

calúgar s. m. pl. calúgari

CALÚGAR s. (BIS.) monah parinte.

CALUGAR s. (BIS.) monah parinte.

calúgar (calúgari) s. m. 1. Monah. 2. Incalzitor pentru pat. Mr. megl. calugar. Ngr. ϰαλόγερος (Murnu 9) posibil prin intermediul sl. kalugerŭ; cf. bg. sb. kaluger (Iordan BF VI 150). Der. calugarash s. m. (dim. al lui calugar; pastila aromata); calugaresc adj. (monahal); calugareshte adv. (in felul calugarilor); calugaret s. n. (multzime de calugari); calugari vb. (a face pe cineva calugar al inchide intro manastire in general impotriva vointzei lui; refl. a se face calugar); calugarie s. f. (viatza de calugar); calugarime s. f. (multzime de calugari); calugarire s. f. (actziunea de a se face calugar); calugarit s. n. (starea de a fi calugar; calugarie); calugaritza s. f. (femeie care traieshte intro comunitate manastireasca; insecta Mantis religiosa; libelula Libellula depressa; gargaritza Coccinella septempunctata) cf. sb. kalugerica „specie de ciuperca” bg. kalugerica „calugaritza nagitz” ngr. ϰαλογρίτζα „silvie”.

CALUGAR. Subst. Calugar calugarash (dim.) monah; anahoret (rar) ermit (rar) pustnic schimnic (rar) ascet (livr.) schimonah (inv.) sihastru; cenobit; metocar. Calugaritza mireasa domnului monahie; pustnica asceta (livr.) schimnica schimonaha (inv.); desagaritza (rar). Egumen abate staretz singhel; protosinghel; arhimandrit proestos (inv.). Egumena staretza abatesa (rar). Augustin; benedictin; capucin; carmelit; celestin; franciscan; dominican; iacobin; iezuit; minorit; templier trapist. Benedictina; capucina; dominicana; carmelita; franciscana; ursulina. Calugar musulman dervish calugar indian fachir. Calugarie monahie (rar) monahism; ermitaj (rar) pustnicie pustnicire schimnicie (rar) schimnicit sihastrie; cenobitism. Staretzie abatzie egumenie. Adj. Calugaresc de calugar monahal monahicesc monastic; anahoretic (rar) eremitic (rar) schimnicesc (rar) ascetic pustnicesc (inv.); schimnicit pustnicit sihastrit. Benedictin; capucin; dominican; franciscan; iacobin; iezuitic. Vb. A (se) calugari; a (se) pustnici a (se) schimnici (rar) a (se) sihastri a (se) duce (inchide intra trimite baga) la (o) manastire. A egumeni (rar) a staretzi. Adv. Calugareshte schimniceshte (rar). V. ascetism ashezamint de cult cler singuratate.

LUIZICALUGARA com. in jud. Bacau situata in Subcarpatzii Tazlaului la poalele de NE ale vf. Pietricica (586 m alt.); 5.354 loc. (2000). Biserica romanocatolica (1851).

MISAUL CALUGARUL (a doua jumatate a sec. 17) carturar din Moldova. Amintit de Miron Costin shi Ion Neculce pentru interpolarile sale referitoare la cucerirea Daciei de catre Traian precum shi la informatzii ulterioare privind domniile lui Alexandru cel Bun shi SHtefan cel Mare.

calugar calugari s. m. (detz.) condamnat care are de efectuat o pedeapsa mare.