PICÁ¹ pic vb. I. 1. Intranz. (Inv. shi pop.) A cadea de la o oarecare inaltzime. ◊ Expr. (Fam.) A pica (sau a fi picat) (k) din cer (sau din luna din nori din stele) =a veni pe neashteptate; b) a fi dezorientat a nu shti ce sa faca. A pica cerul pe cineva = a) a se simtzi foarte rushinat; b) a ramane uimit a fi surprins de ceva. ♦ A se desprinde a se desface dintrun tot dintrun ansamblu (cazand pierzanduse etc.). ♦ (Fam.; despre imbracaminte) A nu se mai tzine (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); p. ext. a fi numai zdrentze. ♦ (Despre fiintze) Ashi pierde pozitzia verticala (cazand la pamant); a se prabushi a se rasturna a se pravali. ◊ Expr. A pica de somn (sau de oboseala) = a fi foarte obosit. A pica in genunchi (inaintea cuiva) = a cadea in genunchi (pentru a ruga a implora a solicita etc.). Frumos (sau frumushel) de pica = foarte frumos neinchipuit de frumos. ♦ (Despre cladiri) A se darama a se surpa a se narui. ♦ Fig. A muri (in lupta). ♦ Fig. (Fam.) A nu reushi la un examen la. un concurs etc. ♦ Tranz. Profesorul la picat la examen. 2. Tranz. (Inv. shi pop.) A face sa cada in picaturi (un lichid o materie topita). ◊ Expr. Sal (sau sa ma sa ne etc.) pici cu ceara (sau cu lumanarea) = orice ai face pentru nimic in lume cu niciun pretz nicidecum. ◊ Intranz. A cadea in picaturi; spec. (impers.) (sens curent) a ploua ushor cu stropi rari. ◊ Refl. intranz. shi tranz. A (se) pata a (se) murdari cu ceva. 3. Intranz. (Fam.) A intra in posesia unui lucru a dobandi ceva in mod intamplator; a cashtiga ceva (in mod ocazional sau ilicit). ◊ Expr. A pica in mana (sau in palma in mainile) cuiva = a ajunge in puterea la discretzia cuiva. 4. Intranz. (Fam.) A sosi pe neashteptate; a se ivi a aparea. 5. Intranz. (Inv. shi pop.) A cadea in... a da in... a fi cuprins de... ♦ (Pop.; despre zile evenimente etc.) A se nimeri la o anumita data; a cadea a fi. 6. Tranz. (Pop.) A lovi a atinge pe cineva (tzintindul cu ceva). Din pic¹.

pica¹ [At: PSALT. HUR. 55^v/9 / Pzi: pic / E: pic¹] 1 vi (Ivp; d. lichide sau d. picaturi) A picura (1). 2 vi (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) sange din obraz A fi rumen la fatza. 3 vi (Ie) A nui fi ~at mucul (sau mucii) de la nas (sau cashul de la gura) A fi foarte tanar shi lipsit de experientza. 4 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) mucul (sau mucii) dupa cineva Ai placea cuiva mult cineva a fi indragostit de cineva. 5 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) mucul sau mucii undeva ori la cineva A se duce intrun loc mai des decat sar cuveni sau a zabovi prea mult undeva ori la cineva. 6 vi (Pop; d. materii vascoase) A se scurge Si: a se prelinge. 7 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) mierean pasat A i se ameliora situatzia in mod neashteptat shi nemeritat. 8 vi (Reg; d. roua bruma etc.) A se lasa Si: a se asheza a se ashterne a cadea. 9 viim A ploua ushor cu stropi rari Si: (pop) a picura (reg) a picureza. 10 vt (Reg; subiectul e ploaia) A uda. 11 vt (Inv; subiectul e un corp imbibat cu un lichid un recipient care contzine un lichid o materie in curs de topire) A picura. 12 vi (Ivp; d. obiecte shi fiintze) A cadea de la o oarecare inaltzime. 13 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) steaua Ai merge cuiva rau Si: a decadea. 14 vi (Iae) A muri¹. 15 vi (Ie) A ~ (sau a fl ~at) (k) din cer (ori din luna din nori din stele etc.) (Fam) A veni pe neashteptate. 16 vi (Reg; fam; iae) A fi singur pe lume a nu avea rude. 17 vi (Fam; iae) A fi dezorientat. 18 vi (Iae) A nu shti ce sa faca. 19 vi (Ie) A ~ cerul pe cineva (Reg; fam) A. se supara foarte rau. 20 vi (Fam; iae) A ramane uimit. 21 vi (Fam; iae) A se simtzi rushinat. 22 vi (Ivp; d. elemente componente ale unui tot d. partzile unui obiect etc.) A se desprinde din ansamblu cazand. 23 vi (Reg; ie) ~k de coapta Lucru din cale afara de exagerat minciuna prea evidenta. 24 vi (Trs; d. bratze picioare etc.) A se scranti. 25 vi (Reg; d. haine) A fi numai zdrentze. 26 vi (Reg; d. haine) A nu se mai tzine pe corp Vz curge. 27 vi (Pfm; cu determinari locale) A cadea la pamant ashi pierde pozitzia verticala a se prabushi a se rasturna intins la pamant. 28 vi (Ie) A ~ in (sau inv la) genunchi (inaintea cuiva) Ai cadea cuiva in genunchi pentru a se ruga. 29 vi (Ie) A ~ de somn (sau de oboseala de mers de beat etc.) A fi foarte obosit sau beat etc. 30 vi (Ie) Frumos (sau frumushel) de ~a Foarte frumos. 31 vi (D. constructzii) A se narui. 32 vi (Reg; d. plante) A se apleca spre pamant. 33 vi A se culca. 34 vi (Fig; ivp) A muri¹. 35 vi (Fam) A nu reushi la un examen la un concurs etc. 36 vt (Ivp; c. i. picaturi dintrun lichid sau pex obiecte stropite) A picura. 37 vi (Icn; ie) (Nici) sal (sau sa ma sa ne etc.) pici cu ceara (sau cu lumanarea) Cu nici un chip pentru nimic in lume. 3839 vit A (se) pata cu ceva. 40 vt (Inv) A forma o portziune de alta culoare pe un fond omogen colorat Vz pata. 41 vtu (Fam; ccd) A intra in posesia unui lucru. 42 vtu (Fam; ccd) A dobandi ceva in mod intamplator. 43 vtu A cashtiga ceva in mod ilicit. 44 vtu (Inv; fam; ie) Ai ~ (cuiva) ceva in (sau sub) mana (ori maini) sau a ~ ceva in mana (sau mainile) cuiva A ajunge in posesia sau la indemana cuiva. 45 vtu (Reg; fam) Ai ~ (cuiva) cineva in (sau pe reg; la) mana (sau maini reg; palma palme) sau a pica cineva in (sau pe reg; la) mana (sau reg; mainile palma palmele) cuiva A ajunge la discretzia sau in puterea cuiva. 46 vtu (Iae) A prinde. 47 vi (Pfm) A veni pe neashteptate din intamplare intrun loc. 48 vi A se ivi. 49 vi (Reg; ilv) A ~ la invoiala A se invoi. 50 vi (Reg; ilv) Ai ~ (cineva) drag A se ingragosti de cineva. 51 vi (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) carte (sau hartie) A primi o scrisoare o adresa etc. 52 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) napaste A avea un necaz neashteptat. 53 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) greu (sau rau) (la stomac) ceva A avea o indigestie. 54 vi (Iae) A avea dificultatzi. 55 vi (Iae) A nui conveni ceva. 56 vi (Reg; fam; ie) Ai ~ (cuiva) bine (ceva) Ai fi de folos. 57 vi (Iae) Ai placea. 58 vi (iae) Ai prii. 59 vi (Reg; ie) Ai ~ (cuiva ceva) prin minte Ai veni o idee. 60 vi (Pop; d. zile evenimente ocazii festive sarbatori etc.) A se nimeri la o anumita data intro anumita perioada. 61 vi A se apropia un termen. 62 vi (Ivp; udp „in” reg „la”) A ajunge intro anumita situatzie stare imprejurare. 63 vi (Ivp; iae) A fi cuprins de... 64 vi (Ie) A ~ pe cugete A cadea pe ganduri. 65 vi (Pop; c. i. fiintze) A lovi la tzinta.

PICÁ¹ pic vb. I. 1. Intranz. (Inv. shi pop.) A cadea de la o oarecare inaltzime. ◊ Expr. (Fam.) A pica (sau a fi picat) (k) din cer (sau din luna din nori din stele) = a) a veni pe neashteptate; b) a fi dezorientat a nu shti ce sa faca. A pica cerul pe cineva = a) a se simtzi foarte rushinat; b) a ramane uimit a fi surprins de ceva. ♦ A se desprinde a se desface dintrun tot dintrun ansamblu (cazand jos pierzanduse etc.). ♦ (Fam.; despre imbracaminte) A nu se mai tzine (pe corp) (din cauza dimensiunilor exagerate); p. ext. a fi numai zdrentze. ♦ (Despre fiintze) Ashi pierde pozitzia verticala (cazand la pamant); a se prabushi a se rasturna a se pravali. ◊ Expr. A pica de somn (sau de oboseala) = a fi foarte obosit. A pica in genunchi (inaintea cuiva) = a cadea in genunchi (pentru a ruga a implora a solicita etc.). Frumos (sau frumushel) de pica = foarte frumos neinchipuit de frumos. ♦ (Despre cladiri) A se darama a se surpa a se narui. ♦ Fig. A muri (in lupta). ♦ Fig. (Fam.) A nu reushi la un examen la un concurs etc. ◊ Tranz. Profesorul la picat la examen. 2. Tranz. (Inv. shi pop.) A face sa cada in picaturi (un lichid o materie topita). ◊ Expr. Sal (sau sa ma sa ne etc.) pici cu ceara (sau cu lumanarea) = orice ai face pentru nimic in lume cu nici un pretz nicidecum. ♦ Intranz. A cadea in picaturi; spec. (impers.) (sens curent) a ploua ushor cu stropi rari. ♦ Refl. intranz. shi tranz. A (se) pata a (se) murdari cu ceva. 3. Intranz. (Fam.) A intra in posesiunea unui lucru a dobandi ceva in mod intamplator; a cashtiga ceva (in mod ocazional sau ilicit). ◊ Expr. A pica in mana (sau in palma in mainile) cuiva = a ajunge in puterea la discretzia cuiva. 4. Intranz. (Fam.) A sosi pe neashteptate; a se ivi a aparea. 5. Intranz. (Inv. shi pop.) A cadea in... a da in... a fi cuprins de... ♦ (Pop.; despre zile evenimente etc.) A se nimeri la o anumita data; a cadea a fi. 6. Tranz. (Pop.) A lovi a atinge pe cineva (tzintindul cu ceva). Din pic¹.

PICÁ¹ pic vb. I. Intranz. 1. A cadea (de la inaltzime) a se deplasa (repede) spre pamint; a se prabushi. Paserea drept multzamita k o iertase cu viatza lasa sai pice din cioc pe oblincul shelei voinicelului o piatra de zamfir mare shi frumoasa. ODOBESCU S. III 180. Meshterii gindea SHi ei ishi facea Aripi zburatoare De shindrili ushoare. Apoi lentindea SHin vazduh sarea Dar pe loc cadea SHi unde pica Trupushi despica. ALECSANDRI P. P. 192. ◊ Expr. (Familiar) Ai pica cuiva mura in gura se spune cind cineva obtzine un bun o favoare un avantaj fara nici o osteneala. V. mura. Mihai shtia k neamtzul nu descarcase nici o pushca k sa apere aceste tzari de neomeniile turcilor shi i era ciuda cum sai pice lui mura in gura o bucatzica asha de buna din chiar senin. ISPIRESCU M. V. 35. A pica cuiva nasul = a pierde mindria a se umili v. nas. Nu ia picat inca cashul de la gura = e inca copil nepriceput fara experientza v. cash. A pica cerul pe cineva = a) a se supara rau; b) a ramine stupefiat; c) a se simtzi rushinat (tare). ♦ (Despre bruma) A se lasa a se ashterne. Iata storsul a trecut SHi badea inca no vint Ba shi bruma o picat Badean cap nu mo legat. JARNÍKBIRSEANU D. 142. 2. (Despre lichide mai ales despre ploaie) A cadea in picaturi. Ploaia peste case pica tot mai rar SHin gramezi de neguri apele se string. TOPIRCEANU B. 78. Boabele de apa prelinginduse de pe streshini shi picurind in clipe ritmate... faceau un fel de cintare. CARAGIALE O. I 360. Sus la munte ninge ploua La Craiova pica roua. ALECSANDRI O. 128. ♦ Tranz. A face sa cada (pe cineva sau pe ceva) picaturi dintrun lichid sau dintro materie topita; a picura. Peshtishorii maruntzi... infiptzi in frigarui de lemn shi friptzi dupa ce fusesera picatzi cu unt proaspat. MACEDONSKI O. III 8. Sa picatzi trei picaturi de singe peste mortaciunea ce o plingetzi shi va invia. ISPIRESCU L. 345. ◊ Expr. (Intarind o propozitzie negativa) Sal pici (sau sal fi picat) cu ceara (sau cu luminarea) = sai faci orice... cu nici un pretz... Grigoritza care. nu minca iute sal fi picat cu ceara gusta dintrun ardei; ardeiul iute para focului. HOGASH DR. 252. Hei baditza Costachi zic eu in gindul meu daca ma iai asha numi scotzi tu vorbulitza din gura sa ma pici shi cu luminarea. VLAHUTZA O. A. II 181. Nushi astimpara gura catra maimarii sai macar sal fi picat cu luminarea CREANGA A. 134. 3. A se desprinde (din locul sau) a cadea (shi a se pierde). Mai stai de ma alinta Cu mina ta cea mica SHi spunemi de cei toamna SHi frunza de ce pica. BACOVIA O. 82. Cinta puiul cucului in mijlocul codrului SHasha cinta de cu jale De pica frunza pe cale; SHasha cinta de duios De pica frunzele jos! JARNÍKBIRSEANU D. 220. Copilash cu cal de foc! Opreshte negrul pe loc Cai pica potcoavele SHitzi rapune zilele. ALECSANDRI P. P. 107. ◊ Expr. (Familiar) Pica de coapta v. copt. ♦ (Familiar despre imbracaminte) A nu se mai tzine (pe corp) a fi numai zdrentze. Amindoi fostatzi la carte De nici unul navui parte. Avui parte dun mishel Pica tzundra de pe el; El mio da sa io cirpesc Eu o iau shi o izbesc. JARNÍKBIRSEANU D. 277. 4. Ashi pierde pozitzia verticala a se rasturna a cadea intins (la pamint). Vina baditza prin dos Cai portitza de rogoz Cum pui mina pica jos. HODOSH P. P. 43. Mai baditza par galban De dorul tau ma leagan Cum se leagana iarba Cind o taie cu coasa; Cum o taie pica jos SHi cum picangalbeneshte... Asha dorul ma topeshte! JARNÍKBIRSEANU D. 87. ◊ Expr. A pica de somn = a fi foarte somnoros a motzai. Ilinca ishi freca ochii cu dosul palmei: pica de somn. AGIRBICEANU S. P. 36. Ash vrea sa fiu un biet bunic Adus din spate shi pitic Sami mingii barba alba; Sa stau la foc de somn sa pic Visind la vremea dalba. IOSIF PATR. 29. A pica de oboseala = a fi foarte obosit sleit extenuat. A pica la (sau in) genunchi (inaintea cuiva) = a se pleca (inaintea cuiva) in semn de supunere sau admiratzie sau pentru a cere iertare ajutor etc. Niciodata nu voi pica la genunchi inaintea domnului Hufeland sau inaintea oricui. KOGALNICEANU S. 123. ♦ (Neobishnuit despre cladiri) A se darima a se surpa a se narui. Eu sint k omul acela care dupa ce a cladit un pala! maretz.. vede picind intrun minut edificiul sau. BOLINTINEANU O. 337. ♦ Fig. A cadea in lupta a muri. [SHtefan cel Mare] dadu porunca sa alegem shi sa ingropam pe mortzii noshtri. Putzini picara dar mari suflete. DELAVRANCEA A. 46. Leul se intaritase nevoiemare. Acum nu mai era chip sal lase in pace. Trebuia sa pice unul din doi. ISPIRESCU U. 31. SHi nu ma lasa sa mor! Cai pacat de dumnezeu Sa pice voinic k eu. JARNÍKBIRSEANU D. 103. 5. A sosi (pe neashteptate); a se ivi a aparea. Pica tocmai cind Florica aprindea lampa abia putzin dupa ce se ostoise discutzia shi se luara cu vorba despre alte treburi. REBREANU R. I 280. Domnul Mache shade la o masa in berarie shi ashteapta sa pice vreun amic. CARAGIALE O. II 124. ◊ Expr. A pica in (sau invechit la) mina sau in palma in miinile cuiva = a ajunge in puterea la discretzia cuiva. De mitzi mai pica vrodata in mina turbinca are sa va shtie de shtire. CREANGA P. 311. Ah! talharul cum ma inshalat zicea Tindala. Dar las’ cami va pica el in palma! SHEZ. III 131. Eu la mina tziam picat Tu de moarte mai scapat. Cind la mina mii pica Eu de moarte teoi scapa. ALECSANDRI P. P. 209. 6. (Construit cu dativul; familiar) A dobindi ceva intimplator a cishtiga ceva ocazional (de obicei in mod ilicit). Bica primeshte un leu shi optzeci de bani pe saptamina leafa shi cu cei mai «pica» vorba lui ajunge la patru lei. PAS Z. I 260. In port erau case birouri de comertz de unde shtia el cai pica in fiecare zi ceva. BART E. 20. Pofteshte pe mosh Fotea k daca ior mai pica ceva curele bune sa mai faca asha din cind in cind cite unul shi ceva mai grosutz. CREANGA A. 3. ◊ Expr. Daca nu curge pica v. curge. 7. (Invechit) A cadea (in... ) a da in... a fi cuprins de... Nu pot satzi spun ce parere de rau am simtzit cind am vazut in ravashul dumitale k bietul spatariul Alecsandri au picat intro boala atita de urita! KOGALNICEANU S. 67. Armata romineasca era supusa unei discipline strashnice. Neagoevv. ne arata k ostashii cari picau in vini se pedepseau. BALCESCU O. I 18. Legislatorii Parnasului... neintzelegind k viatza noua se talmaceshte prin literatura noua au apucat unii pe calea veche a pedantismului altzii au picat in pedantismul cuvintelor. RUSSO S. 49. 8. (In expr.) Frumoasa (sau rar frumushica) de pica = frumoasa de nare pereche neinchipuit de frumoasa rupta din soare frumoasa coz. Trana shireata! frumushica de pica cu gropitze la coltzurile gurei dar cu chipul inca de copil i arunca priviri cel innebuneau. MACEDONSKI O. III 6. Tatal lui Meleagru avea o fata... frumoasa de pica shi tinara shi frageda k un boboc de trandafir. ISPIRESCU U. 72. (La masculin) Are ochii negri k mura frumoshi de pica. DELAVRANCEA S. 9.

A PICÁ¹ pic 1. intranz. 1) A se mishca de sus in jos sub actziunea fortzei de gravitatzie; a cadea. ◊ A fi picat (sau cazut) din cer (sau din luna din pod) a) a ramane uimit auzind lucruri foarte cunoscute; b) a fi dezorientat buimacit; c) a veni pe neashteptate. 2) Ashi pierde pozitzia verticala (rasturnanduse); a inceta de a mai sta drept; a se pravali; a cadea; a se rasturna. ◊ ~ la examen a nu reushi la examen. ~ de somn a simtzi o dorintza irezistibila de a dormi. ~ de oboseala a fi foarte obosit. ~ in genunchi a se ruga cu umilintza. 3) (despre zapada grindina ploaie bruma sau roua) A se ashterne la suprafatza pamantului; a cadea. 4) (despre lichide) A curge in picaturi; a picura. 5) A ajunge pe neashteptate (intrun loc sau intro situatzie); a nimeri; a cadea; a se pomeni; a se trezi. ◊ ~ in mana (sau mainile) cuiva a ajunge la discretzia cuiva. 6) (construit cu dativul persoanei) A dobandi intamplator; a cadea. 7) (despre sarbatori intamplari evenimente etc.) A coincide cu o anumita zi sau data din calendar; a cadea. 2. tranz. 1) (lichide) A face sa curga in picaturi; a picura. 2) (medicamente lichide) A introduce picatura cu picatura; a administra printro instilatzie; a picura; a instila. /Din pic

picà v. 1. a picura: daca nu curge pica; 2. Mold. a cadea: a pica de oboseala de somn; 3. a veni pe neashteptate: a picat tocmai acum. [Probabil onomatopee (v. tzara)].

2) pic a á v. intr. (imit. d. zgomotu picaturilor care cad. Cp. shi cu vgr. pítylos pleoscait cĭuruit). Cad picatura cu picatura picur: apa pica pin acoperemintu stricat. Cad: merele pica din pom el a picat pe gheatza. Is foarte ostenit nu maĭ pot: a pica de osteneala de somn. Sosesc pe neashteptate saŭ rapede is aproape sa sosesc: acuma am picat trebuĭe sa pice acuma. E frumoasa de (= in cit) pica (vest) e foarte frumoasa vorbind de o femeĭe (V. coz). V. tr. Picur fac sa cada picaturĭ pe cineva: nu voĭ spune chear sa ma picĭ cu ceara. Tel. Lovesc.

picá¹ (a ~) (a cadea) vb. ind. prez. 3 pík

picá (a cadea) vb. ind. prez. 1 sg. pic 3 sg. shi pl. pík

PICÁ vb. v. deceda deplasa dezarticula disloca disparea duce luxa muri pieri prapadi prelinge raposa scranti scurge sfarshi stinge suci sucomba.

PICÁ vb. 1. v. cadea. 2. v. prabushi. 3. a cadea a se prabushi a se pravali a se rasturna (rar) a se poticni. (A ~ gramada.) 4. a cadea a eshua. (A ~ la examen.) 5. v. picura. 6. a se asheza a se ashterne a cadea a se depune a se lasa. (A ~ bruma peste campii.) 7. v. curge. 8. v. aparea. 9. v. sosi.

PICA vb. 1. a cadea. (Statueta a ~ de pe etajera; a ~ o frunza.) 2. a cadea a se darima a se narui a se prabushi a se pravali a se surpa (reg.) a se imburda. (A ~ casa pe ei.) 3. a cadea a se prabushi a se pravali a se rasturna (rar) a se poticni. (A ~ gramada.) 4. a cadea a eshua. (A ~ la examen.) 5. a picura (inv. shi pop.) a roura. (Ploaia ~; streashina ~.) 6. a se asheza a se ashterne a cadea a se depune a se lasa. (A ~ bruma peste cimpii.) 7. ai curge ai picura a i se prelinge a i se scurge (pop.) ai merge. (Ii ~ lacrimi din ochi.) 8. a aparea a se arata a se ivi (inv. shi reg.) a se scociori (inv.) a se sfeti. (Chiar atunci a ~ shi el acolo.) 9. a sosi a veni. (A ~ la momentul oportun.) 10. a cadea a se nimeri a se potrivi (pop.) a se brodi. (Sarbatoarea a ~ intro vineri.)

pica vb. v. DECEDA. DEPLASA. DEZARTICULA. DISLOCA. DISPAREA. DUCE. LUXA. MURI. PIERI. PRAPADI. PRELINGE. RAPOSA. SCRINTI. SCURGE. SFIRSHI. STINGE. SUCI. SUCOMBA.

A pica ≠ a ridica

picá pic vb. I 1. (inv. shi pop.; despre lichide) a picura. 2. (pop.; despre materii vascoase) a se scurge a se prelinge. 3. (reg.; despre roua bruma etc.) a se lasa a se ashterne a se asheza a cadea. 4. (pop.; impers.) ploua ushor picura picureaza stropeshte uda. 5. (inv. shi pop.; despre obiecte shi fiintze) a cadea de la o oarecare inaltzime. 6. (inv. shi pop.; despre partzile unui obiect) a se desprinde a se desface a se detasha din ansamblu. 7. (reg.; despre bratze picioare) a se scranti. 8. (reg.; despre imbracaminte) a fi numai zdrentze a nu se mai tzine pe corp; a curge. 9. (pop. shi fam.) a cadea la pamant ashi pierde pozitzia verticala a se prabushi a se rasturna (la pamant); (despre constructzii) a se narui a se darama a se prabushi. 10. (reg.; despre plante) a se apleca spre pamant a se indoi intro parte a se culca. 11. (fig.; inv. shi pop.) a muri. 12. (pop. shi fam.) a nu reushi la un examen la un concurs. 13. (inv. shi pop.) a (se) pata a (se) murdari cu ceva. 14. (pop. shi fam.) a intra in posesia unui lucru a dobandi ceva in mod intamplator; a cashtiga ceva (ocazional sau ilicit). 15. (pop. shi fam.) a veni a sosi (pe neashteptate din intamplare) intrun loc; a se ivi a aparea. 16. (pop.; despre zile evenimente ocazii festive sarbatori) a se nimeri la o anumita data intro anumita perioada; a cadea a fi; a veni. 17. (inv. shi pop.) a ajunge intro anumita situatzie stare imprejurare; a fi cuprins de... a cadea in... a da in... 18. (pop.) a lovi a atinge (tzintind).

a ashtepta sai pice muran gura expr. (pop.) a nu actziona pentru atingerea unui scop; a ramane impasibil intro situatzie in care sar impune o actziune imediata

a pica cu ceva expr. a da.

a pica cu fapt expr. (intl.) a fi prins in flagrant delict.

a pica de fazan expr. a fi inshelat / escrocat; a fi pacalit a ramane despagubit.

a pica de la coada vacii expr. (d. orasheni) a proveni din mediul rural.

a pica din cer / din senin expr. a veni pe neashteptate.

a pica in bot expr. 1. a fi obosit / istovit / epuizat 2. (d. un proiect) a eshua

a pica la ashternut expr. (d. femei) a avea un raport sexual cu un barbat.

a pica la fix / la tzanc expr. a pica / a veni la momentul potrivit / oportun.

a pica la zar expr. (fig.) a face cinste a plati consumatzia cuiva intrun local.

ai pica (cuiva) fisa expr. a avea o revelatzie brusca; a intzelege (brusc) cum stau lucrurile.

ai pica fatza expr. a ramane mut de uimire / surprins / stupefiat.

ai pica mucii (undeva / la cineva) expr. (vulg.) a merge foarte des undeva / la cineva a frecventa asiduu un loc sau o persoana.

ai pica mucii dupa cineva expr. (vulg.) a fi foarte indragostit de cineva.

ai pica nasul (cuiva) expr. ashi pierde indrazneala sau ingamfarea a ramane rushinat / umilit.

sa ma pici cu ceara expr. (in propozitzii negative) degeaba zadarnic; cu nici un chip in nici un caz.