opțiuni
  • info

14 definiții pentru moțăi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOȚĂÍ, móțăi, vb. IV. Intranz. 1. A ațipi șezând; a dormi ușor și intermitent; a picoti, a dormita. 2. A da din cap (în semn de afirmație, de salut, de mustrare). [Prez. ind. și: moțăiesc] – Moț1 + suf. -ăi.

moțăi1 [At: GOLESCU, Î, 38 / Pzi: moțăi și (rar) ~iesc / E: moț1 + -ăi] 1 vt (Reg; fig) A dezmierda. 2 vi A ațipi șezând sau stând în picioare, a dormi ușor și intermitent Si: a picoti, a piroti, a dormita, (reg) a mătăli, (nob) a moșăi. 3 vi A da ușor și repetat din cap în semn de aprobare, de salut, de mustrare etc. 4 vr (Reg; csnp) A-și da aere.

moțăi2 vtr [At: VICIU, S. GL. / Pzi: moțăi / E: nct] (Trs; Olt) 1-2 A (se) uda foarte tare.

MOȚĂÍ, móțăi, vb. IV. Intranz. 1. A ațipi șezând; a adormi ușor și intermitent; a picoti, a dormita. 2. A da din cap (în semn de afirmație, de salut, de mustrare). [Prez. ind. și: moțăiesc] – Moț1 + suf. -ăi.

MOȚĂÍ, moțăi, vb. IV. Intranz. 1. A ațipi șezînd; a picoti, a piroti, a dormita. Ion începu să moțăie pe scîndura căruței. DUMITRIU, N. 200. Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon. CARAGIALE, O. II 12. Neamțul moțăia călare și calul își urma calea în ticnă. ODOBESCU, S. III 191. 2. (Determinat prin «din cap») A da din cap (în semn de afirmare sau de salut). Ceilalți visau, moțăind din cap a încuviințare. DUMITRIU, N. 183. Poetul a salutat în dreapta și-n stînga; unii tot i-au moțăit din cap; dar alții, parcă nici nu-l văzuseră. CARAGIALE, O. I 380. – Prez. ind. și: moțăiesc (GALACTION, O. I 269).

A MOȚĂÍ móțăi intranz. 1) A ațipi, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a dormita; a piroti; a picoti; a somnola. 2) A da ușor din cap (în semn de salut, de aprobare etc.). /moț + suf. ~ăi

moțăì v. a clătina încet capul de somn. [Origină necunoscută].

móțăĭ și -ĭésc, a -í v. intr. (ung. moccanni. Cp. cu bîțîĭ). Vest. Clatin capu de somn, pirotesc, picur.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moțăí (a ~) vb., ind. prez. 3 móțăie, imperf. 3 sg. moțăiá; conj. prez. 3 să móțăie

moțăí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. móțăie, imperf. 3 sg. moțăiá

moțăi (ind. prez. 1 sg. moțăi, 3 sg. și pl. moțăie)

moțăesc, -țăe 3, -țăiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOȚĂÍ vb. v. ațipi.

MOȚĂI vb. a ațipi, a dormita, a picoti, a piroti, (livr.) a somnola, (înv. și reg.) a aromi, a somnora, (reg.) a ajumi, a mătăli, a mocăi, a ochi, a picura, a pircoti, (Transilv.) a chircoti, (Mold.) a clipoci, (prin Olt.) a mocota, (Transilv.) a știulbica. (Bătrînul ~ pe scaun.)

Intrare: moțăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moțăi
  • moțăire
  • moțăit
  • moțăitu‑
  • moțăind
  • moțăindu‑
 singular plural
  • moțăie
  • moțăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moțăi
 (să)
  • moțăi
  • moțăiam
  • moțăii
  • moțăisem
a II-a (tu)
  • moțăi
 (să)
  • moțăi
  • moțăiai
  • moțăiși
  • moțăiseși
a III-a (el, ea)
  • moțăie
 (să)
  • moțăie
  • moțăia
  • moțăi
  • moțăise
plural I (noi)
  • moțăim
 (să)
  • moțăim
  • moțăiam
  • moțăirăm
  • moțăiserăm
  • moțăisem
a II-a (voi)
  • moțăiți
 (să)
  • moțăiți
  • moțăiați
  • moțăirăți
  • moțăiserăți
  • moțăiseți
a III-a (ei, ele)
  • moțăie
 (să)
  • moțăie
  • moțăiau
  • moțăiră
  • moțăiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moțăi
  • moțăire
  • moțăit
  • moțăitu‑
  • moțăind
  • moțăindu‑
 singular plural
  • moțăiește
  • moțăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moțăiesc
 (să)
  • moțăiesc
  • moțăiam
  • moțăii
  • moțăisem
a II-a (tu)
  • moțăiești
 (să)
  • moțăiești
  • moțăiai
  • moțăiși
  • moțăiseși
a III-a (el, ea)
  • moțăiește
 (să)
  • moțăiască
  • moțăia
  • moțăi
  • moțăise
plural I (noi)
  • moțăim
 (să)
  • moțăim
  • moțăiam
  • moțăirăm
  • moțăiserăm
  • moțăisem
a II-a (voi)
  • moțăiți
 (să)
  • moțăiți
  • moțăiați
  • moțăirăți
  • moțăiserăți
  • moțăiseți
a III-a (ei, ele)
  • moțăiesc
 (să)
  • moțăiască
  • moțăiau
  • moțăiră
  • moțăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moțăi, moțăiverb

  • 1. A ațipi șezând; a dormi ușor și intermitent. DEX '09 DLRLC
    sinonime: ațipi dormita picoti piroti somnola
    • format_quote Ion începu să moțăie pe scîndura căruței. DUMITRIU, N. 200. DLRLC
    • format_quote Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon. CARAGIALE, O. II 12. DLRLC
    • format_quote Neamțul moțăia călare și calul își urma calea în ticnă. ODOBESCU, S. III 191. DLRLC
  • 2. A da din cap (în semn de afirmație, de salut, de mustrare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ceilalți visau, moțăind din cap a încuviințare. DUMITRIU, N. 183. DLRLC
    • format_quote Poetul a salutat în dreapta și-n stînga; unii tot i-au moțăit din cap; dar alții, parcă nici nu-l văzuseră. CARAGIALE, O. I 380. DLRLC
etimologie:
  • Moț + sufix -ăi. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.