16 definiții pentru dormita
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DORMITÁ, dormitez, vb. I. Intranz. A dormi ușor și intermitent, a ațipi din când în când; a moțăi, a picoti. – Din lat. dormitare.
DORMITÁ, dormitez, vb. I. Intranz. A dormi ușor și intermitent, a ațipi din când în când; a moțăi, a picoti. – Din lat. dormitare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dormita vi [At: PSALT. 269/2,4 / V: (înv) dur~, (reg) durminta[1] / Pzi: ~tez, (reg) dormit / E: lat dormitare] 1 (D. oameni, rar d. alte ființe) A dormi ușor și intermitent Si: a ațipi, (îvp) a aromi, a moțăi, (pop) a picoti, a piroti, (rar) a picura (de somn). 2 (Fig; d. persoane) A sta inactiv. 3 (Fig; d. persoane) A fi lipsit de energie. 4 (Fig; d. persoane) A fi cufundat în lene sau indiferență. 5 (Pop; îe) Șade, ~tează și deștept visează Se zice despre un om neghiob. 6 (Fig) A zăcea în amorțire.
- Varianta durminta nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DORMITÁ, dormitez, vb. I. Intranz. 1. (Despre ființe) A dormi ușor și întrerupt; a ațipi din cînd în cînd; a moțăi, a picoti, a piroti. Venise luna lui april, cu moleșeală și somn. Umblam prin casă și prin curte dormitînd. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 124. Calul își apropie genele și dormitează. GÎRLEANU, L. 31. Miul voinicul La munte suia, Pe cal dormita, Iar murgul cotea Și se poticnea, Din somn îl trezea. TEODORESCU, P. P. 496. ◊ (Metaforic) Cîmpia dormita sub licăritul neîntrerupt al stelelor. MIHALE, O. 356. Nouri în chip de urși polari dormitau în cerul incandescent. GALACTION, O. I. 340. 2. Fig. (Despre oameni) A sta inactiv, a fi indiferent; a trîndăvi. Ce ar fi agiuns pămîntul acesta dacă strămoșii noștri ar fi dormitat și ei! RUSSO, O. 43.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DORMITÁ vb. I. intr. A moțăi, a dormi prost, cu întreruperi. [< lat. dormitare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DORMITÁ vb. intr. a moțăi, a dormi prost, cu întreruperi. (< lat. dormitare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DORMITÁ ~éz intranz. A ațipi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a picoti; a picura; a somnola. /<lat. dormitare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dormità v. 1. a adormi pe jumătate; 2. fig. a fi în nemișcare. [Lat. DORMITARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
durmita v vz dormita
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dormitéz v. intr. (lat. dormito, -áre. V. adormitez). Dorm pe jumătate, pirotesc: ĭată: nu va dormita, nicĭ va adormi cel ce păzește pre Israil (Biblia 1688, ps. 120). Îs adormit, întârziĭ nevenind: peirea lor nu va durmita (Cod. Vor. 60). Azĭ. Neol. (fr. dormiter) Dorm pe jumătate. – Vechĭ și durm-. V. pestesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
durmitéz V. dormitez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dormitá (a ~) vb., ind. prez. 3 dormiteáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dormitá vb., ind. prez. 1 sg. dormitéz, 3 sg. și pl. dormiteáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dormitez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DORMITÁ vb. v. ațipi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DORMITA vb. a ațipi, a moțăi, a picoti, a piroti, (livr.) a somnola, (înv. și reg.) a aromi, a somnora, (reg.) a jumi, a mătăli, a mocăi, a ochi, a picura, a pircoti, (Transilv.) a chircoti, (Mold.) a clipoci, (prin Olt.) a mocota, (Transilv.) a știulbica. (A ~ pe scaun.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
dormitá (dormitéz, dormitát), vb. – A ațipi, a moțăi. – Megl. durmités. Lat. dormĭtāre (Pușcariu 545; REW 2752), cf. cat., sp., port. dormitar. Este cuvînt popular, cf. ALR, II, 104.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dormita, dormitezverb
- 1. A dormi ușor și intermitent, a ațipi din când în când. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Venise luna lui april, cu moleșeală și somn. Umblam prin casă și prin curte dormitînd. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 124. DLRLC
- Calul își apropie genele și dormitează. GÎRLEANU, L. 31. DLRLC
- Miul voinicul La munte suia, Pe cal dormita, Iar murgul cotea Și se poticnea, Din somn îl trezea. TEODORESCU, P. P. 496. DLRLC
- Cîmpia dormita sub licăritul neîntrerupt al stelelor. MIHALE, O. 356. DLRLC
- Nouri în chip de urși polari dormitau în cerul incandescent. GALACTION, O. I. 340. DLRLC
-
- 2. (Despre oameni) A sta inactiv, a fi indiferent. DLRLCsinonime: trândăvi
- Ce ar fi agiuns pămîntul acesta dacă strămoșii noștri ar fi dormitat și ei! RUSSO, O. 43. DLRLC
-
etimologie:
- dormitare DEX '09 DEX '98 DN