inchegare sf [At: BIBLIA (1688) 154² / Pl: ~gari / E: inchega] 1 (Ccr) Coagulare a laptelui cu ajutorul cheagului Si: inchegat¹ (1) inchegatura (1). 2 (Ccr)Coagulare a sangelui Si: inchegat¹ (2) inchegatura (2). 3 (Ccr) Solidificare a unturii topite Si: inchegat¹ (3) inchegatura (3). 4 (Fig) Strangere la un loc Si: cimentare inchegat¹ (4) inchegatura (4) injghebare intocmire intrupare. 5 (Rar) incetare. 6 (Ccr) Aglomeratzie. 7 Consolidare a unei prietenii Si: inchegat¹ (7) inchegatura (7). 8 (Ccr) Economisire a banilor Si: inchegat¹ (8) inchegatura (8). 9 (Fig) Coerentza a cuvintelor rostite Si: inchegat¹ (9) inchegatura (9). 10 (Fig; ccr) Intrupare.

INCHEGÁRE inchegari s. f. Actziunea de a (se) inchega shi rezultatul ei. 1. Coagulare intarire solidificare. Inchegarea laptelui. 2. Fig. Legare strinsa unire trainica impreunare consolidare. Makarenko subliniaza k principalul rezultat al operei educative a statului sovietic este inchegarea pe un teritoriu imens care traiesc multe natzionalitatzi a unui popor cu o vointza monolita. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 340 5/4. Avind faurita in minte asemenea inchegare de fapte... magistratul nadajduia sa faca asha fel incit realitatea sai intareasca banuielile. POPA V. 95. ♦ Intocmire injghebare. Ar fi de scris un articol intreg spre a arata acele greutatzi speciale care sint de invins in... inchegarea intrigii shi dezlegarea ei la sfirshitul piesei. GHEREA ST. CR. I 359. 3. (Concretizat) Intrupare intruchipare. Memfis... Inchegarea maiestrita din suflarea vijeliei. EMINESCU O. I 45. Zburau amindoi prin pustiul lungului marei k doua abia vazute inchegari ale vazduhului. id. N. 14.

inchega [At: CORESI EV. 146/29 / V: (hpu) impiega / S shi: inchiega / Pzi: incheg / E: ml *incoagulare] 1 vtf (D. lapte) A face cu ajutorul cheagului sa se stranga sa se intareasca Vz a se branzi a se serbezi. 23 vtr (D. sange) A (se) coagula. 45 vtr (D. untura topita) A (se) solidifica. 67 vtr (Fig; rar) A (se) strange la un loc Si: a (se) injgheba. 8 vt (Pfm; ie) (Meshter mincinos shmecher) de ~eaga apele (sau apa) Foarte shmecher mincinos etc. 9 vi (D. aburi) A se aduna. 10 vtf A face sa inceteze. 1112 vtr (Fig) A (se) lega strans. 13 vr (D. o multzime de oameni) A se aglomera. 14 vr (D. o prietenie) A se consolida. 15 vt (Fig; d. bani) A pune deoparte Cf cheag. 16 vt (Fig) A da un sens coerent cuvintelor rostite. 17 vr (Fig) A lua fiintza.

INCHEGÁ inchég vb. I. Refl. 1. (Despre unele lichide) Ashi mari consistentza a se intari; a se solidifica; a se coagula. Luneca pe singele ce se inchegase pe lespezi. NEGRUZZI S. I 156. De mine care se leaga Singele in trup i sencheaga. ALECSANDRI P. P. 131. ◊ Tranz. fact. [Mama] shtia a face multe shi mari minunatzii:... inchega apa numai cu doua picioare de vaca de se incrucea lumea de mirare. CREANGA A. 34. (Poetic) Gerul sfint al bobotezii Anchegat argint subtzire Peste faldurii zapezii. TOPIRCEANU S. A. 11. (Expr.) Mincinos de incheaga apele = foarte mincinos. 2. (Rar) A se stringe bine puternic a se uni trainic (cu ceva sau unul cu altul) a se impreuna a se consolida. Turna... apa moarta peste toate ranele shi se inchega carnea. ISPIRESCU L. 330. ◊ Fig. Sub fruntei viitorul shi trecutul se incheaga. EMINESCU O. I 132. Sanchegat lumina vietzei cu apusul cel de moarte. CONACHI P. 96. (Tranz.) In smaltz de fulgere albastre Incheagashi glasul de arama Cintarea patimirii noastre. GOGA P. 7. 3. Fig. A prinde contur a lua fiintza; a se forma a se ivi a se injgheba. In mintea lui se inchega o amintire indepartata din clasele primare. BASSARABESCU V. 24. Dan ishi trase scaunul mai aproape: primul vers i se inchegase. VLAHUTZA O. A. III 76. Din a haosului vai Un mindru chip sencheaga. EMINESCU O. I 171. ◊ Tranz. Limba inchega in versuri shi cintari suferintzele. SADOVEANU E. 11.

A INCHEGÁ inchég tranz. 1) A face sa se inchege. ~ o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a obtzine branza). ◊ Mincinos de incheaga apele foarte mincinos. /<lat. incoagulare

A SE INCHEGÁ pers. 3 se incheága intranz. 1) (despre unele lichide) A capata densitate mai mare; a trece din stare lichida in stare solida; a se coagula; a se conglutina; a se prinde. Sangele sa ~t. 2) fig. (despre ganduri idei etc.) A aparea k ceva distinct; a capata contururi precise; a se cristaliza. Imaginea mamei i sa ~t in memorie. /<lat. incoagulare

inchiegà v. 1. a prinde chiag: laptele sangele a inchiegat; 2. a condensa a solidifica: a ta suflare apa ’n rauri o ’nchiaga AL.; fig. sub fruntei trecutul shi viitorul se inchiaga EM.; 3. a prinde bine a lega strans: a inchiega o prietenie a inchiega ceva bani.

inchiegare f. fig. formatziune consistenta constituire: (Memfis) inchiegare maestrita din suflarea vijeliei EM.

inchég a á v. tr. (d. cheag saŭ d. lat. coágulo quaglo *clago áre; it. cagliare fr. cailler sp. cajar [shi cuajar pg. coalhar d. lat. coaglare]. Incheaga; sa inchege). Solidific pin ajutoru cheaguluĭ saŭ gelatineĭ: a inchega laptele singele. Fig. Formez constituĭ: a inchega o societate. V. refl. Ma solidific: laptele se incheaga. Fig. Ma constituĭ: societatea s’a inchegat. (Multzĭ scriitorashĭ aŭ abuzat de acest cuvint).

inchegáre s. f. g.d. art. inchegắrii; pl. inchegắri

inchegáre s. f. g.d. art. inchegarii; pl. inchegari

inchegá (a ~) vb. ind. prez. 3 incheága; conj. prez. 3 sa inchége

inchegá vb. ind. prez. 1 sg. inchég 3 sg. shi pl. incheága; conj. prez. 3 sg. shi pl. inchége

INCHEGÁRE s. 1. coagulare (livr.) conglutinare conglutinatzie (reg.) inchegatura. (~ sangelui.) 2. v. prindere. 3. v. sleire. 4. ingroshare invartoshare legare. (~ dulcetzii.)

INCHEGARE s. 1. coagulare (livr.) conglutinare (reg.) inchegatura. (~ singelui.) 2. coagulare prindere. (~ laptelui.) 3. coagulare sleire solidificare. (~ grasimii.) 4. ingroshare invirtoshare legare. (~ dulcetzii.)

INCHEGÁ vb. 1. a (se) coagula (livr.) a (se) conglutina (reg.) a (se) naclai a (se) nasadi a (se) straghetza. (Sangele sa ~.) 2. v. prinde. 3. v. slei. 4. a se ingrosha a se invartosha a se lega. (Dulceatza sa ~.)

INCHEGA vb. 1. a (se) coagula (livr.) a (se) conglutina (reg.) a (se) naclai a (se) nasadi a (se) straghetza. (Singele sa ~.) 2. a se coagula a se prinde (Transilv.) a se stringe. (Laptele sa ~.) 3. a se coagula a se slei a se solidifica. (Grasimea sa ~.) 4. a se ingrosha a se invirtosha a se lega. (Dulceatza sa ~.)